Pericolul reprezentat de Statul Islamic, în Irak şi în Siria

Realizator: Radu Dobriţoiu - Ediţie dedicată situaţiei din zonele din nordul Irakului şi Siriei, unde jihadiştii şi-au impus propriile legi islamice şi au proclamat un califat cu capitala la Mosul - ISIS -, o ameninţare nu numai la adresa securităţii şi stabilităţii celor două ţări, a echilibrului fragil din Orientul Mijlociu, dar şi a Europei. Subiect în actualitate internaţională dezbătut la ONU, unde, ieri, un Consiliu de Securitate extraordinar prezidat de preşedintele Barack Obama a adoptat o rezoluţie cu caracter obligatoriu pentru a opri fluxul de jihadişti străini în Siria şi Irak. Şi Uniunea Europeană a analizat pericolul reprezentat aşa-numitul califat intitulat Statul Islamic din Irak şi Siria - ISIS. Pornind de la situaţia creată cu cetăţeni din statele europene care s-au alăturat jihadiştilor, Uniunea Europeană ar putea să modifice legislaţia antiteroristă, a declarat pentru RRA coordonatorul politicilor europene antitero. Corespondenţe şi materiale în exclusivitate în această ediţie, pe care o voi realiza cu sprijinul colegului si camaradului meu de arme Mario Balint, care se află în direct din Studioul RRA de la Reşiţa.

Bună seara, camarade.

Mario Balint: Bună ţie, bună seara ascultătorilor noştri. E o emisiune importantă care reînnoadă de fapt unele teme pe care noi le-am dezbătut încă din momentul 2003 atunci când...

Radu Dobriţoiu : Mario, problematică serioasă pentru securitatea mondială. În cât timp s-a dezvoltat această problemă?

Mario Balint: În foarte mult timp. Aş spune că Europa s-a trezit, ca de obicei, destul de târziu. Serviciile de informaţii ale SUA şi Pentagonul au avertizat încă din 2003 că există pericolul amplificării unei mişcări islamiste în acea zonă, în nordul Irakului, poate şi din cauză că Statul Islamic este un demn continuator al tradiţiilor iordanianului Abu Musab al-Zarqawi, dacă îţi mai aminteşti de el, afganul arab care a înspăimântat Irakul în timpul ocupaţiei american.

Radu Dobriţoiu : Sigur că da. Am fost contemporani cu ei când eram camarazi de arme în Irak.

Mario Balint: Exact. Nu putem rata momentul 2003, mai ales că amândoi am relatat despre desfiinţarea Armatei naţionale irakiene şi a structurilor de securitate irakiene, şi de ce nu mă mir că mulţi dintre liderii actualului Stat Islamic sunt foşti ofiţeri din armata fostului preşedinte irakian Saddam Hussein.

Radu Dobriţoiu : Vom vorbi despre asta. Ne aducem aminte, am fost contemporani cu această evoluţie din istoria recentă a Irakului, cum şiiţii i-au îndepărtat pe suniţi de la putere şi toţi ofiţerii, dar şi subofiţerii şi militarii de religie musulmană sunită au dispărut practic în câteva zile din Armata naţională irakiană, care s-a reconstruit mare parte şi în anumite regiuni chiar pe structura brigăzii Badr, cu ofiţerii antrenaţi în Iran, veniţi de peste graniţă. Îţi aminteşti de acea perioadă, cel puţin din zona şiită în care noi ne-am desfăşurat cea mai mare parte din activitatea de corespondenţi de război.

Mario Balint: Sigur că da. Nu a fost normală această reconstrucţie a armatei irakiene, şi rezultatele se văd şi astăzi, însă, să nu uităm de prezenţa lui Abu Mussab Al Zarqawi. Aş ţine foarte mult să punem accent pe acest personaj care, de fapt, se află la originea Statului Islamic şi la originea califatului despre care ai vorbit la început.

Radu Dobriţoiu : Sigur că da şi Abu Bakr Al Bagdadi a fost în perioada când Al-Zarqawi era la comandă se ocupa cu problemele legate de doctrină şi de respectarea religiei islamice.

Mario Balint: Dovadă că această zonă din nordul Irakului şi din nordul Siriei, ocupată în acest moment de Statul Islamic, se află sub doctrina, să-i spun, şariei, deci legea islamică este cea care a spus stăpânire practic pe această regiune şi s-au înfiinţat zilele tercute chiar aceste miliţii islamiste, dacă ne aducem aminte de ele încă din perioada Afganistanului ocupat de talibani nimic nou sub soare, aş putea spune, pentru că Al-Zarqawi, acest afgan arab, a fost comandantul taberei de antrenament Sada de la Herat încă din anul 2000, o tabără ...

Radu Dobriţoiu : Să spunem în Afganistan cu stagii de antrenament şi de luptă ...

Mario Balint: Da, da, da.

Radu Dobriţoiu : ...în Afganistan.

Mario Balint: Sigur că da, la Herat, în Afganistan, în acea tabără Sada existau permanent recruţi din 18 naţionalităţi diferite care se antrenau în mânuirea explozibilului şi armelor chimice. Ei evident că au migrat o dată cu intervenţia militară americană în Afganistan au migrat spre Kurdistanul irakian, prima tabără de instrucţie a acestor afgani arabi fiind cea de la Kurmal, având drept obiectiv reorganizarea rezistenţei islamiste din regiune.

Radu Dobriţoiu : Iată că terorismul nu are frontiere, problematica ISIS s-a aflat în aceste zile pe agenda UE. Cerasela Rădulescu a făcut un interviu la Bruxelles pentru Euroatlantica cu vicepreşedintele Comisiei de Apărare din Parlamentul European, eurodeputatul PSD Ioan Mircea Paşcu.

Reporter: Care ar fi răspunsul UE la ceea ce se întâmplă acum în Irak, dle Paşcu?

Ioan Mircea Paşcu: Există nişte poziţii de principiu care condamnă, principii care condamnă acest aşa-zis Stat care s-a creat acolo, pe de altă parte, este şi un răspuns individual din partea unor ţări, de pildă, în Franţa, participă deja la loviturile aeriene alături de ceilalţi şi, în acelaşi timp, vineri este convocat Parlamentul britanic care probabil va decide dacă şi Marea Britanie se asociază sau nu. Deci este un răspuns şi naţional, dar şi de poziţie la nivelul ansamblului UE. Este, dacă vreţi, o posibilitate de dezvoltare nedorită de nimeni pentru că este o chestiune care a apărut aşa datorită slăbiciunii situaţiei interne din Siria, dar şi din Irak şi a apărut acest sanctuar al terorismului care este mult mai virulent decât Al Qaeda în momentul de faţă. Dacă este adevărat şi nu am motive să mă îndoiesc că se şi plănuiau anumite acţiuni împotriva ţărilor occidentale, cred că lucrurile explică foarte bine. Deci, este un pericol real, vizibil, care trebuie să fie înlăturat.

Reporter: Ar putea fi trecută ca organizaţie teroristă pe lista UE?

Ioan Mircea Paşcu: Cred că da, se poate, numai că dacă recunoşti o organizaţie este aici, este o chestiune greu de recunoscut. Ce să recunoşti? Că ei zic că sunt stat, deci cred că sunt şi nişte aspecte juridice care trebuie clarificate. Nu ştiu dacă statele europene se vor angaja însă în orice caz cred că este o chestiune care se poate rezolva prin întărirea forţelor irakiene, prin întărirea acelor forţe care se opun în Siria acestei creaţii, nici nu ştiu cum să-i spun, şi cred că indirect, prin intermediul acestora va fi primul pas împotriva lor pe teren.

Reporter: Din ce în ce mai mulţi se întorc în state europene!

Ioan Mircea Paşcu: Ba da, 400 erau numai de aici, din Belgia, sunt plecaţi, serviciile respective încep să identifice pe fiecare şi să ia în primire când se întorc.

Radu Dobriţoiu : Ioan Mircea Paşcu, fost ministru român al apărării naţionale, eurodeputat, cu un interviu în exclusivitate pentru "Euroatlantica" luat de colega mea Cerasela Rădulescu. Iată, Mario, o problemă în atenţia UE, ce ar putea face Europa pentru a stopa acest aflux şi chiar întoarcerea luptătorilor jihadişti din Statul Islamic?

Mario Balint: Cred că Europa ar trebui în primul rând să stopeze migraţia acestor jihadişti înspre Statul Islamic şi înspre taberele de antrenament din Siria şi din Irak.

Radu Dobriţoiu : Să amintim pentru ascultători că sunt aproximativ 700 de cetăţeni francezi care luptă alături de jihadişti, aproximativ 400 de belgieni, 500 de britanici, nu? Cifre foarte mari!/apuscasu/sdm2

Mario Balint: Foarte mari. Şi să-i adăugăm aici şi pe luptătorii din Balcani, de ce nu şi pe ceceni, care îngroaşă rândurile luptătorilor. Urmăream o ştire, în urmă cu câteva ore, transmis pe un post de televiziune de ştiri, există câteva sute de femei franceze care luptă alături...

Radu Dobriţoiu : Există chiar un batalion al femeilor din această armată jihadistă.

Mario Balint: Exact. Însă...

Radu Dobriţoiu : Au şi un grup de socializare pe internet, pe care îşi dezvoltă comunicarea şi se recrutează.

Mario Balint: Asta am vrut să spun. Există o maşinărie de recrutare foarte bine pusă la puct...

Radu Dobriţoiu : O să vorbim despre ea.

Mario Balint:... războiul jihadiştilor nu se mai poartă doar cu arma în mână, iată că stiloul şi, de ce nu, tasta şi mouse-ul de la computer au devenit o armă mai de temut decât kalaşnikovul şi lansatoarele de rachete.

Radu Dobriţoiu : ISIS este, aşadar, mai mult decât o organizaţie teroristă, este un grup de jihadişti care au ocupat, este adevărat, în forţă regiuni şi Siria şi Irak, dar nu numai atât. Despre statul islamic s-a scris mult, majoritatea comentariilor privind-ul ca pe o nouă organizaţie teroristă, comparabilă cu Al-Quaeda. Arina Petrovici are informaţii despre organizarea conducerii Statului Islamic.

Arina Petrovici: ISIS este mult mai mult decât o organizaţie teroristă, iar asupra acestui lucru s-au pus de acord mare parte dintre analişti. Este un stat terorist cu aproape toate elementele de guvernare - notează colonelul Jacques Neria, de la Jerusalem Center for Public Affairs. În ultimii trei ani de la debutul războiului civil în Siria, Statul Islamic s-a dezvoltat de la facţiune marginală extremistă, care participa la conflict la cea mai puternică feroce consolidată şi înarmată miliţie implicată în războiul religios şi etnic care a cuprins astăzi Siria şi Irakul. Din vara acestui an, când a fost autoproclamat Califatul Islamic, condus de Ibrahim, alias Abu Bakr Al-Baghdadi, ISIS şi-a schimbat numele în Statul Islamic, pentru a accentua faptul că graniţele Califatului nu cuprind doar Irakul, Siria, Palestina, Iordania şi Levantul, ambiţiile sunt mult mai mari. În statul Islamic, singurul care ia decizii este califul Ibrahim, ca reprezentant al profetului Mohamed. El are putere absolută şi nu o împarte cu niciunul dintre locotenenţii săi. Singura excepţie este adjunctul său, Abu Muslim al-Turkemani, un fost locotenent-colonel în serviciile de informaţii ale armatei irakiene şi fost ofiţer în Forţele Speciale. Turkemani supraveghează provinciile irakiene din Statul Islamic, de fapt, în structurile sale figurează numeroşi foşti ofiţeri care au servit în Armata Irakului, condus de Saddam Hussein. Structura aşa-zisului Guvern cuprinde: un consiliu militar, format din trei oameni care coordonează operaţiunile din teren; un consiliu consultativ, Shura, cu maximum 11 membri, care se ocupă cu treburile statului; o autoritate juridică a cărei sarcină este răspândirea mesajului Statului Islamic, prin recrutări şi predici; un consiliu de apărare, securitate şi informaţii care îl apără le calif şi care este condus de un fost general-maior din armata lui Saddam, alături de alţi trei ofiţeri, foşti colegi de armată; şi instituţia care se ocupă de propagandă. În orice caz, la acest capitol se dovedesc infailibili, în contextul în care - notează şi Charles Lister, de la Brookings Doha Center, preluat de CNN - au alimentat politica sectară promovată de premierul irakian şiit Nuri al-Maliki împotriva suniţilor, iar acum o consolidează făcându-i adepţi ai ISIS. Statul Islamic pare un sistem creat să supravieţuiească, al fel ca şi Al-Quaeda, după uciderea lui Osama Bin Laden.

Radu Dobriţoiu : Sinteză semnată de Arina Petrovici. Adăugăm, Mario, la această structură şi un centru media, "Flames of War" este filmul de propagandă pregătit de ISIS, a fost realizat chiar şi un trailer pentru această producţie video, care are în final 55 de minute, la două zile după trailer a urmat filmul, însă chiar şi trailerul a depăşit ca aşteptări audienţa pe internet. Presiunea propagandei, ISIS este susţinută în film, este unul din actorii principali ai acestei producţii, un luptător jihadis cu cagulă, îmbrăcat în uniformă militară, care vorbeşte mai întâi într-un dialect arab pe care îl stăpâneşte foarte bine, pentru a trece apoi cu uşurinţă la o limbă engleză cu accent nor-american. Acesta, se pare, este la comanda unui pluton de execuţie care elimină un grup de militari din armata siriană, forţaţi să îşi sape propriile morminte. Iată, aşadar, propaganda, presiunile psiohologice, Mario, sunt adevărate misiuni PSYOPS ale acestor jihadişti.

Mario Balint: Halucinant acest film, într-adevăr, şi vreau să spun că la fel de halucinant mi se pare performanţa profesională cu care acest film a fost realizat şi întreaga campanie de recrutare şi de propagandă pe care Statul Islamic o derulează în mediile on-line, dar şi în mediile on-air. Este extrem-extrem de bine pusă la punct, este clar că nu avem de-a face cu amatori şi ar fi mare greşeală din partea tuturor - şi mă refer în primul rând, aici, la responsabilii Uniunii Europene, să-i privim pe aceşti jihadişti ca pe nişte amatori însetaţi de sânge, ei au un program, ştiu exact de vor şi în momentul de faţă au ca principal obiectiv consolidarea poziţiilor de-a lungul graniţei dintre Irak şi Siria şi pentru asta apelează la toate mijloacele de care dispune.

Radu Dobriţoiu : ISIS, pe agenda ONU, ca reţea a morţii, din Orientul Mijlociu. Din Statele Unite, am primit o corespondenţă pentru Euroatlantica, despre acest subiect, de la Doina Saiciuc.

Corespondenţă din Statele Unite ale Americii - Reporter: Doina Saiciuc - Consiliul de Securitate a adoptat ieri cea mai semnificativă şi puternică rezoluţie antiteroristă, după Rezoluţia 13-73, adoptată la câteva săptămâni de la atacurile teroriste din septembrie 2001. Acţiunea implică faptul că măcar în ce priveşte militanţii Statului Islamic, Rusia şi China sunt de aceeaşi parte a baricadei cu Statele Unite, adică trebuie trebuie pus capăt fluxului de luptători extremişti străini, care vor să se alăture organizaţiilor teroriste. În faţa Naţiunilor Unite, preşedintele Obama se angaja să distrugă reţeaua morţii, din Orientul Mijlociu, în faţa căreia newyorkezii cu care am stat de vorbă sunt foarte îngrijoraţi, deşi nu vor să cedeze fricii. Aceasta a devenit una din emblemele newyorkezilor. Deschidem frica pentru ca teroriştii să nu se simtă învingători, în vreme ce preşedintele Obama vorbea la Naţiunile Unite despre ameninţarea pe care o ridică ISIS, pentru oamenii obişnuiţi, mi-au spus ei, răsărită în mod neaşteptat, pe străzile New York-ului era o demonstraţie de forţă efectiv a forţelor de protecţie. Oamenii FBI-ului şi ai poliţiei intră chiar şi în micile magazine în care poţi să iei o cafea şi un clasic donald american, în căutarea aşa-numitului lup singuratic, teroristul care poate ataca de oriunde, de după un colţ sau dintr-un subsol. Acesta a devenit ISIS, în primul rând, pentru americani, pentru că s-au întors acasă deja câţiva americani care au luptat alături de Statul Islamic. Pe de altă parte, experţi americani în Orientul Mijlociu spun că liderul ISIS, Al-Baghdadi, şi adjuncţii săi, dintre care mulţi au fost ofiţeri în regimul Saddam Hussein ştiu suficient de bine că atunci când este provocată, America poate lovi foarte tare, aceasta, sigur, cu referire la decapitările celor doi ziarişti americani. Aceeaşi experţi care consiliază Administraţia Americană în legătură cu Statul Islamic cred că ISIS este o grupare militantă, practicantă a instabilităţii. Scopul Statului Islamic este acela de a tulbura ordinea regională într-un mod fundamental. ISIS doreşte să se prezinte ca luptând nu numai împotriva Statelor Unite, ci împotriva a ceea ce numeşte, citez, ruşinoasa alianţă americano-şiită. Cert este că, da, Statele Unite au obţinut o victorie mare atunci când au reuşit să atragă în coaliţia anti-ISIS ţări arabe, dintre care patru deja au bombardat începând cu luni ţinte ale grupului Statului Islamic în Siria. Ele sunt Bahrain, Arabia Saudită, Iordania şi Emiratele Arabe Unite.

Radu Dobriţoiu : Doina Saiciuc a transmis pentru Euroatlantica, din Statele Unite. Vorbea şi ea, Mario Balint, despre aceşti luptători, care, iată, ajung în linia întâi a terorismului, alături de jihadişti şi revin ulterior şi pe teritoriul american, răspândind teama şi spaima acolo.

Mario Balint: Aş putea spune că Statul Islamic şi-a atins scopul. Practic, principalul scop al terorismului este acela de arăspândi teroare şi dacă teroarea s-a răspândit pe teritoriul american, Statul Islamic a mai marcat un punct. Aceeaşi teroare se regăseşte şi pe teritoriul Uniunii Europene, însă Uniunea Europeană reacţionează, după cum ştim şi după cum vedem, mult mai greu la aceste provocări, deşi din 2010 existau elemente care puneau în gardă autorităţile Uniunii Europene, vizavi de această problemă a recrutării şi autorecrutării, în primul rând, a jihadiştilor dintre tinerii săraci, proveniţi din Orientul Mijlociu, aflaţi pe teritoriul Uniunii Europene.

Radu Dobriţoiu : Iar ca reacţie militară, Franţa este primul stat european care s-a alăturat Forţelor Aeriene Americane, care au executat lovituri în sprijinul luptătorilor peshmerga, în nordul Siriei şi Irakului şi, probabil că va urma Belgia, dacă această decizie va fi aprobată de Parlament şi Marea Britanie. Iată, încă două ţări importante. Însă, un flux ce luptători care s-au alăturat ISIS a fost remarcat în mai multe ţări din Orientul Mijlociu. Vă propun o analiză din Ierusalim, realizată de Dragoş Ciocîrlan, pentru Euroatalntica.

Reporter: Analiştii ocidentali şi din Orientul Mijlociu comentează despre fluxul fără precedent al luptătorilor spre zonele de conflict. Mii de persoane din peste 80 de ţări s-au dus în Siria în ultimii ani pentru a se înrola în organizaţiile teroriste Istatul Islamic şi Jabhat-al-Nusra. Kurzii au acuzat autorităţile de la Ankara că au permis fluxul de luptători spre Siria, care s-au alăturat organizaţiilor teroriste. Este importantă Rezoluţia ONU cu privire la contracararea infiltrării luptătorilor terorişti spre zonele în care acţionează organizaţii precum Statul Islamic şi Jabhat-al-Nusra, prima în nord-estul Siriei, a doua în sudul Siriei la frontiera cu Israelul. Totodată trebuie intervenit pentru a bloca accesul acestor organizaţii teroriste la resurse. Rezoluţia ONU defineşte şi combatantul terorist străin care este instruit în zone de conflict unde dobândeşte experienţă în comiterea atacurilor teroriste. De asemenea ţările membre ale ONU au obligaţia de a contracara orice ameninţare în interiorul propriilor frontiere. În acest sens suveranul Hashemit al Iordaniei, Abdullah, a cerut tuturor ţărilor transparenţă cu privire la prezenţa facţiunilor teroriste pe teritoriul lor. Egiptul l-a acuzat pe preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, că susţine terorişti şi încearcă să provoace haos în Orientul Mijlociu, după ce acesta a pus sub semnul întrebării legitimitatea preşedintelui Abdel Fattah al-Sisi într-un discurs la ONU. Legăturile între Cairo şi Ankara sunt tensionate după îndepărtarea de la putere a Fraţilor musulmani, fie că este vorba de susţinere politică sau finanţare ori găzduire a celor care urmăresc să lovească în interesele popoarelor din regiune sunt încercări de a relansa iluziile trecutului pentru ambiţii personale. Comentatorii s-au referit nu odată la viziunea otomană a actualului preşedinte al Turciei. Din punct de vedere strategic pentru Israel frontiera de securitate la est nu este Valea Iordanului, ci frontierele Iordanului cu Siria şi respectiv Irak.

Radu Dobriţoiu : Corespondenţă semnată de colegul nostru, specialist în problematica Orientului Mijlociu, Dragoş Ciocîrlan. Mario Balint, a adus aminte Dragoş de problematica implicării Turciei. Foarte alunecoasă Turcia în această relaţie vizavi de ISIS şi de un eventual sprijin pentru luptătorii kurzi peshmerga.

Mario Balint: Recep Tayyip Erdogan nu şi-a spus niciodată afinitatea faţă de acest curent neo-otoman care există în Turcia în ultimii ani şi după cum ştim foarte bine Turcia are o puternică comunitate kurdă în sudul ţării, o comunitate kurdă care face legătura ci celelalte comunităţi aflate pe teritoriul Siriei, Irakului şi Iranului şi de aceea se teme real Turcia de posibilitatea apariţiei unui stat kurd independent în nordul Irakului.

Radu Dobriţoiu : Cât de dramatică este însă pe teren situaţia unor minorităţi etnice şi religioase de pe teritoriul Siriei sau Irakului, kurzii, yazidii, creştinii care devin ţinta predilectă a fanaticilor islamişti care îi extermină. În Parlamentul European s-a auzit astăzi mărturia cutremurătoare a lui Salek Mohamed, unul din liderii politici ai kurzilor din Siria, care luptă împotriva acestor jihadişti. Cerasela Rădulescu a discutat cu acest lider politic kurd şi transmite pentru Euroatlantica.

Reporter: Salek Mohamed a făcut un apel disperat la puterile occidentale să ajute cu arme populaţia kurdă, pentru ca această minoritate din Siria şi Irak să fie capabilă să se apere singură în faţa juhadiştilor bine înarmaţi.

Salek Mohamed: Nu mai este vorba doar despre o criză umanitară în regiune ci vorbim deja despre un masacru petrecându-se sub ochii tuturor. Denumirea de terorişti nu este de ajuns pentru a-i descrie. Ei măcelăresc oameni nevinovaţi, ne atacă peste tot fără ca cineva să le fi făcut ceva. Acum Europa şi comunitatea internaţională poate vedea cu proprii lor ochi că acolo se petrec masacre, că este vorba de un genocid. Singura soluţie este să fim ajutaţi cu arme ca să ne apărăm noi înşine. Avem destule forţe care pot lupta, bărbaţi şi femei. Dar din păcate ei au doar mitraliere kalaşnikov. Cum să te lupţi doar cu ele împotriva unor tancuri moderne folosite de către luptători din Statul Islamic.

Reporter: În interviul acordat pentru Radio România în Parlamentul European liderul kurd Salek Mohamed a deplâns faptul că Turcia boicotează, în opinia sa, orice efort internaţional de a-i ajuta cu arme moderne pe kurzii din Siria şi Irak.

Salek Mohamed: Cred că au loc nişte negocieri secrete şi Turcia este implicată în ele. Au impus deja un embargou circulaţiei armelor la frontierele lor care nu ajung la noi. Nu putem să ne apărăm. Suntem sub asediu şi acest lucru se întâmplă sub ochii Turciei.

Radu Dobriţoiu: O situaţie dramatică asupra căreia vom reveni cu siguranţă la emisiunea Euroatlantica. Încheiem cu acest material.

Realzator Radu Dobritoiu. Producător Nicu Popescu. Transcriere Rador.