Pericolul reprezentat de fundamentaliştii Statului Islamic

Realizator: Radu Dobriţoiu - Ediţie "Euroatlantica" dedicată situaţiei din nordul Siriei şi Irakului, unde jihadiştii din autoproclamatul Stat Islamic continuă ofensiva. O ameninţare la adresa securităţii globale, cu acţiuni ale fundamentaliştilor greu de înţeles pentru secolul XXI. Ultimele lupte purtate la Kobani, în nordul Siriei, la aproximativ trei kilometri de graniţa cu Turcia, demonstrează că jihadiştii nu se tem nici măcar de puternica armată comandată de Ankara. De câteva zile, luptele s-au extins pe stăzile din Kobani şi mai multe cartiere ale oraşului au fost ocupate de jihadiştii din ISIS, Statul Islamic din Irak şi Siria, din ce în ce mai mulţi şi echipaţi inclusiv cu blindate şi artilerie grea. Care este reacţia Uniunii Europene, punctul de vedere al Washingtonului, cum este percepută ofensiva jihadistă în Orientul Mijlociu, vom afla de la corespondenţii Radio România Actualităţi. Invitatul acestei ediţii este generalul în rezervă Decebal Ilina, fost şef al Direcţiei de Informaţii Militare, fost secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale şi în Ministerul Industriilor. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica", în următoarele 23 de minute. Începem cu o informaţie de actualitate de la Uniunea Europeană. Uniunea Europeană este în alertă, ca urmare a cetăţenilor comunitari care s-au alăturat ISIS şi la un moment dat vor reveni acasă. Continuă discuţiile la nivel de lideri politici despre problema pe care o reprezintă jihadiştii cu dublă cetăţenie de pe teritoriul Uniunii Europene. Miniştrii de interne ai Uniunii Europene vor să ia măsuri împotriva jihadismului european şi radicalizării tinerilor europeni care pleacă să lupte în Siria şi Irak. În acelaşi timp, Uniunea Europeană vrea să coopereze cu Turcia împotriva Statului Islamic, dar o critică pentru măsurile nedemocratice ale guvernului de la Ankara. Vine la "Euroatlantica", cu o sinteză de la Bruxelles, Cerasela Rădulescu:

Cerasela Rădulescu: Se estimează că 3.000 de cetăţeni europeni sunt implicaţi în conflictele din Siria şi Irak. "Trebuie să fim vigilenţi, întrucât aceştia sunt antrenaţi să folosească explozibil şi arme, sunt îndoctrinaţi şi au ridicat substanţial nivelul de toleranţă la violenţă", a spus ca un avertisment coordonatorul antiterorism al Uniunii Europene, Gilles de Kerchove. Extremiştii au descoperit în Internet un instrument puternic de propagandă. Gruparea Statului Islamic a publicat on-line, în ultimele săptămâni, video-uri cu decapitări ale unor ostatici occidentali. O reuniune pe această temă a miniştrilor de interne ai Uniunii Europene a avut loc aseară, la Luxemburg, împreună cu reprezentanţii marilor companii Facebook, Twitter, Google sau Microsoft, după ce în ultimele săptămâni au fost publicate acele materiale. În acelaşi timp, Uniunea Europeană declară că vrea să coopereze mai strâns cu Turcia împotriva grupării Statului Islamic şi pentru a obţine informaţii despre europenii care s-au alăturat jihadiştilor, potrivit unui raport al Comisiei Europene privind negocierile de aderare a Turciei la spaţiul comunitar. Trebuie menţionat că la Bruxelles, săptămâna aceasta, manifestanţii kurzi care au protestat în faţa parlamentului de ceva timp au cerut implicarea comunităţii internaţionale pentru salvarea oraşului Kobani şi a populaţiei kurde din zona atacată permament de organizaţia Statul Islamic.

-: Ne-am reunit azi ca să trezim conştiinţa Parlamentului European. Trebuie să reacţioneze înainte de a fi prea târziu.

Cerasela Rădulescu: Kurzii care au pătruns chiar în incinta Parlamentului European, cerând să vorbească cu eurodeputaţii. Au spus că organziaţia Statul Islamic îi atacă cu tancurile şi artileria grea, încercuindu-i, iar în nord, Turcia asistă la aceste masacre.

Realizator: O sinteză de la Bruxelles semnată Cerasela Rădulescu. Aşadar, Uniunea Europeană este în alertă, ca urmare a cetăţenilor comunitari care s-au alăturat ISIS şi la un moment dat vor reveni pe continent. Avem legătura cu domnul general în rezervă Decebal Ilina, fost şef al Direcţiei de Informaţii Militare. Bună seara, domnule general!

Decebal Ilina: Bună seara!

Realizator: Domnule general, ce putem spune despre această evoluţie rapidă? În doar câteva luni, jihadiştii din ISIS au dat peste cap orice idee de echilibru sau de viitor de stabilitate în acea regiune.

Decebal Ilina: Probabil că lucrurile au pornit, într-o primă etapă, de la realitatea că occidentalii au crezut că-i pot manipula pe luptătorii din Statul Islamic, întrucât ei erau adversarii lui Al-Qaida şi în luptele, chiar în luptele fratricide care au avut loc între Al-Qaida şi reprezentanţii, deci luptătorii din Statul Islamic, au murit peste 3000 de luptători, deci Statul Islamic s-a rupt, practic, din Al-Qaida, dovedindu-se mult mai violent, dacă vreţi, decât această organizaţie, după ce a refuzat dispoziţiile liderului terorist Ayman al-Zawahiri de a nu mai ucide civili, deşi acum ucide în Siria atât de mulţi civili. Părerea mea este că această organizaţie teroristă, Statul Islamic, s-a dezvoltat foarte bine în timpul războiului acesta din Siria. Ei au reuşit să se organizeze. Au reuşit să pună mâna pe armament - şi în general armament modern, armament greu, tancuri, piese de artilerie şi tot felul de alte elemente de luptă. Războiul acesta din Siria le-a dat posibilitatea lor să-şi pună în aplicare planul şi să-i instruiască. A construit, de asemenea, din câte ştiţi, în Siria un ministat, care colecta taxe, care vindea petrol, vindea energie, deci se finanţa, practic, singuri, era o organizaţie...

Realizator: Ceea ce se şi întâmplă acum, domnule general. Adică au reuşit să aibă în spate un complex mecanism economico-financiar care să le asigure susţinerea cu bani şi fonduri pentru acţiunile pe care le întreprind.

Gen.Decebal Ilina: Dar, în acelaşi timp, mi se pare că o organizaţie cu câteva zeci de mii de militanţi şi care, din punctul meu de vedere, nici nu e foarte eterogenă, pentru că e formată din luptători din foarte multe ţări. Mulţi dintre ei nu sunt vorbitori de limba arabă. Deci, ei nu au în comun decât "şaria". Deci, din punctul acesta de vedere, e greu de condus o astfel de organizaţie. De asemenea, ei nu au un proiect politic, nu au proiect economic, nu au un proiect social. Deci, ei nu ştiu ce să facă cu aceste zone şi cu aceste regiuni şi cu aceşti oameni pe care îi cuceresc. Eu cred că s-a inflamat toată planeta, din Australia până în Canada, ca să lupte cu câteva zeci de mii de astfel de militanţi, în condiţiile în care numai în Irak avem 250.000 de... Deci, în armata irakiană şi în miliţiile irakiene avem peste 250.000 de oameni care sunt instruiţi de către armata americană şi de către ceilalţi aliaţi, care sunt dotaţi...

Realizator: Unde sunt, domnule general, pentru că, ştiţi, am fost şi eu acolo trei ani şi jumătate şi Armata României a avut o contribuţie importantă, din punct de vedere al dimensiunii ţării noastre, la acest efort de pregătire a noii armate irakiene… Unde sunt aceşti soldaţi irakieni, cei mai mulţi şiiţi, pentru că nu au reuşit să recucerească nici măcar Tikritul şi operaţiunile executate de ei nu fac decât să menţină acest tăvălug reprezentat de luptătorii fundamentalişti din ISIS. Este destul de greu să vorbim de aceste cifre din moment ce chiar Mosulul a căzut foarte repede şi o întreagă cazarmă la nivel de divizie, de acolo, a ajuns în mâinile fundamentaliştilor, inclusiv cu toată tehnica de luptă dotată de SUA pentru armata irakiană şi pornind de la tancuri M 1 Abrams şi până la transportoare blindate uşoare de tipul Humvee. Unde sunt aceşti militari?

Gen.Decebal Ilina: Aşa este. Cum ar putea fi explicat faptul că la Mosul, de exemplu, circa 30.000 de militari irakieni au fost puşi pe fugă de 1000 de militanţi din această organizaţie? E foarte greu de explicat. Pe de o parte, probabil că mulţi dintre ei erau sunniţi, dar nu cei mai mulţi erau sunniţi, că, aşa cum ştim, guvernul al-Maliki i-a marginalizat şi i-a exclus şi din armată, şi din miliţii, şi din administraţie ş.a.m.d. pe sunniţi, ceea ce i-a trimis, de fapt, în braţele acestor luptători din Statul Islamic, iar pe de altă parte, şiiţii care erau, dacă vorbim despre lupta de la Mosul, probabil, nu se simţeau foarte confortabil reprezentaţi de guvernul al-Maliki. De asemenea, e greu de explicat cum, pe lângă cei 210 consilieri americani care se găsesc în continuare şi care instruiesc în continuare contingentele de militari irakieni, acolo se mai află aproape 200 de consilieri militari...

Realizator: Sunt aproximativ 800 de militari americani în Bagdad...

Decebal Ilina: ...şi de asemenea se mai găsec câteva sute de consilieri din Hezbollah. Deci toţi ăştia încearcă să pregătească, pentru a face faţă luptelor cu Statul Islamic, miliţiile, pe de o parte, şi pe de altă parte armata regulată din Irak.

Realizator: Vom veea, pe de altă parte, că nici Hezbollah nu este scutit de lovituri din partea ISIS, dar până atunci, domnule general, revenim la acestă problemă, care apasă Uniunea Europeană. Mă refeream la jihadiştii care la un moment dat vor reprezenta un pericol pentru securitatea internă europeană: 130 de olandezi au plecat să lupte în Siria alături de jihadişti şi cifra este în creştere. O dată cu revenirea lor în ţară, nivelul de ameninţare teroristă va creşte, estimează autorităţile citate de Claudia Marcu.

Claudia Marcu: După primul bombardament al Statelor Unite în Siria, un jihadist cu naţionalitate olandeză care a supravieţuit atacului a postat pe internet un mesaj video care îndemna la violenţă împotriva statului olandez, aliat al Statelor Unite. Tânărul era de mai bine de un an în atenţia serviciilor de informaţi şi de securitate. Şi nu este singurul. Peste 130 de tineri olandezi au plecat să lupte în Siria şi Irak de partea grupării teroriste ISIS şi creşte numărul celor care intenţionează să plece. Unii au murit, alţii s-au întors sau ar vrea să se întoarcă.

"Am veşti proaste. Întrebarea nu este dacă, ci când va avea loc un atac terorist în Olanda. Cu această realitate trebuie să învăţăm să trăim şi să facem totul pentru a diminua şansele unui astfel de atac", a avertizat un parlamentar într-o dezbatere despre situaţia din Siria. Nivelul de ameninţare este considerabil, a spus în nenumărate rânduri coordonatorul naţional pentru luptă împotriva terorismului, iar aceasta înseamnă introducerea unor măsuri speciale.

Mark Rutte, prim-ministrul olandez: Acţionăm pe mai multe planuri: serviciile de securitate, poliţia naţională, cea locală, primăriile, se retrag paşapoarte, chiar naţionalitatea olandeză, dacă este posibil. Încercăm să-i oprim pe cei care intenţioienază să plece.

Claudia Marcu: "Este vorba de un pachet complex", a subliniat premierul olandez. La nivel internaţional, Olanda participă deocamdată doar la acţiunile din Irak. Săptămâna acesta, cele şase avioane F 16 au efectuat deja primele bombardamente. Pe lângă avioane, Olanda a trimis şi un detaşament de 250 de militari, operaţional deja sub denumirea de Air Task Force. În plus, guvernul de la Haga consideră să trimită 30 de militari pentru pregătirea armatei irakiene şi a luptătorilor kurzi.

Realizator: Dle general, iată un potenţial pericol, mai degrabă o bombă cu ceas care va fi detonată la revenirea în Europa a acestor fundamentalişti, a acesor jihadişti care mai devreme sau mai târziu vor reveni şi vor reprezenta - aşa cum spun şi autorităţile din Olanda - o amennţare la adresa securităţii Europei. Ce trebuie să facem pentru a ne apăra, nu neapărat noi românii, dar sigur că ei vor încerca, fiind ţări din UE, să penetreze şi să intre şi în alte ţări?

Decebal Ilina: Sigur că declaraţii există, aşa cum ascultam mai zilele trecute că chiar un reprezentant al kurzilor declara că aceştia vor ajunge în sud trecând prin Turcia, Bulgaria, până în România. Sigur că nu ne putem lua şi intra în panică după astfel de declaraţii pe care le fac unii şi alţii. Dar, de asemenea trebuie să tratăm cu foarte multă grijă şi cu foarte multă atenţie fenomenul respectiv. Eu cred că fiecare ţară ar trebui să trateze cu mult mai multă atenţie aceste minorităţi care de foarte multe ori se simt marginalizate, se simt îndepărtate de la actul administrativ şi politic al ţării respective şi răspund cu foarte multă uşurinţă unor astfel de chemări şi unor astfel de îndemnuri să se ducă în diferite state şi să lupte împotriva civilizaţiei occidentale.

Realizator: Cât de reală este o astfel de ameninţare, pentru că autorităţile estimează, anticipează deja că în viitor există acest pericol cu un procent foarte mare de a se transforma în atacuri teroriste?

Decebal Ilina: Trebuie să ne obişnuim şi să trăim cu această realitate, trebuie să facem realitatea asta cât se poate de prietenoasă şi cât mai puţin vătămătoare pentru popuilaţiile respective, dar în acelaşi timp trebuie să analizăm şi să înţelegem mult mai bine, dacă pornim de la realităţile Orientului, să înţelegem mult mai bine şi realităţile şi istoria acestei regiuni. Din punctul meu de vedere Irakul arată ca un stat eşuat.

Realizator: E un stat compus din trei bucăţi, dle general, ştim foarte bine. Este vorba de Vilaiet Mosul...

Decebal Ilina: Nici cu kurzii care, mă rog, aşa cum spunea reprezentantul lor, doresc să facă un referendum şi cei aproape cinci milioane de kurzi care probabil din 1991 se cam autoconduc să devină un stat independent. Şi lucrul acesta probabil că se va întâmpla. Deci, pornind de la aceste realităţi trebuie, cu foarte multă înţelegere, combătute nu numai efectele, că noi, de cele mai multe ori, combatem efectele; deci, trebuie combătute şi cauzele: ce-i îndeamnă pe oamenii ăştia să plece, ce-i îndeamnă pe oamenii ăştia să lupte cu civilizaţiile occidentale. De exemplu, în opinia mea, aşa cum s-au purtat ei cu jurnalistul ăla, James Foley, în opinia mea, ei asasinându-l şi omorându-l pe acest jurnalist nevinovat, ei au considerat că au asasinat sau că au executat Statele Unite.

Realizator: Aşa cum am spus şi la începutul emisiunii, domnule general, sunt acţiuni greu de înţeles pentru secolul XXI. Poate în Evul Mediu să se întâmple aşa ceva, numai că cu greu am putea noi să-i înţelegem, cu atât mai mult cu cât nici alte state arabe şi musulmanii nu-i înţeleg cu această atitudine, pornind de la marele muftiu al Arabiei Saudite, care i-a condamnat, plus alte state arabe. Tactici şi tehnici inedite, strategii noi aplicate de ISIS. Cum este văzută în Orientul Mijlociu situaţia aflăm de la corespondentul Radio România Actualităţi la Ierusalim, Dragoş Ciocîrlan.

Dragoş Ciocîrlan: Experţii evidenţiază câteva aspecte. În primul rând, jihadiştii organizaţiei autointitulată Statul Islamic avansează în teritoriul sirian, în pofida loviturilor aeriene ale coaliţiei condusă de americani, fiind necesară o intervenţie terestră. Luptătorii Statului Islamic sunt disimulaţi printre civili localnici în teritoriile pe care le controlează. Ţintele sunt greu de urmărit în zone populate. În al doilea rând, preocupă în Occident inacţiunea Turciei. Deşi a anunţat că sprijină coaliţia, Ankara nu s-a implicat cu nimic. Tancurile amplasate de-a lungul frontierei cu Siria au rol doar defensiv. În al treilea rând, etnicii kurzi din Siria şi comunitatea kurdă din Turcia critică poziţia Ankarei. Au avut loc ciocniri violente, soldate cu morţi şi răniţi. Diplomatic, Turcia susţine că nu vrea să fie atrasă în războiul civil din Siria, dacă ar fi alături de kurzii din regiunea de frontieră. În realitate, pentru problema kurdă, Ankara doreşte altă soluţie. Analişti şi responsabili americani văd în ezitarea Turciei teama faţă de autonomizarea propriei populaţii kurde. Forţele islamiste sunite încearcă să atace şi Hezbollah. Oricum, Libanul este fragilizat. Lupta care a început în Siria se propagă uşor. După succesul obţinut de Hezbollah şi forţe ale regimului Assad în regiunea Qalamoun, jidahiştii revin. Luptători al-Nusra şi ISIS au reuşit să penetreze puţin în teritoriul libanez dinspre Siria./ovidiu/ Ar putea interveni o schimbare în balanţa forţelor - şiiţi, alawiţi, de o parte, sunniţi libanezi şi sirieni, de cealaltă parte. Forţele jihadiste sunnite contează pe sprijinul sunniţilor libanezi. Cu cât Hezbollah va avea probleme mai mari, creşte riscul ca miliţiile şiite libaneze Hezbollah să atace Israelul, pentru a destabiliza întreaga zonă.

Realizator: Domnule general Decebal Ilina, tehnici şi tactici inedite aplicate de aceşti luptători jihadişti - iată, îşi trimit, să spunem, elemente de recunoaştere înainte, în interiorul oraşelor, în civil şi după aceea, vine valul principal şi secundar de atac. De asemenea, ştim că sunt dotaţi cu echipament de luptă relativ modern, pentru că vorbim aici de vehicule blindate Humvee americane şi tancuri T55, dar şi artilerie grea. Un inamic redutabil pentru cei care se şi tem şi nu sunt foarte bine echipaţi.

Decebal Ilina: Sigur că noi astăzi - şi am văzut comunitatea internaţională că a fost destul de nemulţumită şi, într-un fel, chiar neaşteptată atitudinea pe care a avut-o Turcia, pentru că ei se aşteptau ca ofensiva asta a Statului Islamic, de la Kobani, care este foarte aproape de graniţa cu Turcia, să fie combătută de către armanentul greu din Turcia; nici nu ar fi trebuit, probabil, foarte mult să intre în teritoriul sirian, ca să dea naştere unui conflict între Siria şi...

Realizator: Dle general, într-o analiză publică pe site-ul romania-actualitati.ro, eu aminteam de un episod din istorie, ne aducem aminte de Armata Roşie, care a ajuns la Varşovia şi a aşteptat ca trupele poloneze de rezistenţă să se lupte cu naziştii şi de abia după ce au fost înfrânte au intrat şi sovieticii în oraş. Nu putem face o astfel de comparaţie, dar ne duce cu gândul la atitudinea Turciei în faţa acestor lupte care se duc la Kobani, dar, pe de altă parte, nici Turcia nu poate să intre în acel teritoriu şi să fie umăr la umăr aliată, ca armată, cu cei mai vehemenţi kurzi, împotriva Turciei - şi vorbim aici de kurzii din nordul Siriei, spre deosebire de kurzii din nordul Irakului, unde Masoud Barzani i-a mai ponderat.

Decebal Ilina: Aşa este. În primul rând, eu cred că o intervenţie a Turciei în acest conflict ar reactiva noi alianţe musulmane în spaţiul respectiv şi ar complica mult mai mult spaţiul acesta şi aşa destul de complicat. În al doilea rând, noi ştim că primul obiectiv al Turciei este înlăturarea lui Bashar al-Assad de la putere, deci ei fac tot ce pot ca să îl înlăture pe Bashar al-Assad, aşa că îmi e greu să cred că ar lupta ei cu o organizaţie din aceasta, care de fapt se opune, prin luptele pe care le desfăşoară, lui Bashar al-Assad./dsirbu/ Şi în al treilea rând, exact ce aţi spus dumneavoastră, ei îi consideră pe kurzii din nordul Irakului cei mai vehemenţi reprezentanţi ai PKK şi lupta lor e de zeci de ani, de decenii, împotriva acestora, deci era de aşteptat ca atitudinea Turciei să fie o atitudine de reţinere şi o atitudine de aşteptare.

Realizator: Interesantă - o clipă, domnule general, mai avem un material - este şi poziţia SUA, loviturile aeriene nu sunt suficiente pentru a-i învinge pe jihadişti, apreciază analiştii americani. Washingtonul aşteaptă şi reacţia Turciei, după ce Parlamentul de la Ankara a aprobat intervenţia terestră în nordul Siriei. Am vorbit despre asta, este foarte importantă reacţia în care... Mai multe informaţii din SUA am primit de la Doina Saiciuc.

Doina Saiciuc: Casa Albă este frustrată de lipsa de acţiune a Turciei, care nu face nimic împotriva unui potenţial masacru, decât să constate că oraşul Kobani, cu majoritate kurdă, cade în mâna teroriştilor, în timp ce la Pentagon, oficialităţile apărării avertizează că loviturile aeriene împotriva militanţilor Statului Islamic nu sunt suficiente, este nevoie de trupe terestre, a arătat ieri la Pentagon purtătorul de cuvânt, amiralul John Kirby. De fapt, militarii atrag de mult atenţia că loviturile aeriene nu pot degrada semnificativ gruparea Statul Islamic, care este un inamic adaptabil, deştept, cu luptători dispersaţi în centrele populate. Bombardarea ţintelor fixe, ca bazele militanţilor sau distrugerea unor mici convoaie de vehicule nu îi va înfrânge pe militanţi. Pentagonul nu are însă în plan să îi ceară preşedintelui Obama să trimită trupe terestre americane pentru a lupta în Siria împotriva militanţilor Statului Islamic. La Pentagon, amiralul Kirby a pregătit însă opinia publică şi mediile politice, admiţând că realitatea este aceea că ISIS va ocupa şi alte oraşe şi sate. Purtătorul de cuvânt al apărării a insistat, de asemenea, că planul administraţiei de a antrena şi înarma 5.000 de luptători sirieni din opoziţia moderată este cheia înfrângerii, în cele din urmă, a militanţilor. Planul administraţiei democrate este însă dezavuat chiar de membrii proeminenţi ai propriului partid. De la fostul secretar al apărării, Robert Gates, la fostul secretar de stat Hillary Clinton, care s-a distanţat de politica externă a preşedintelui, până la fostul director CIA, fost secretar al apărării, Leon Panetta, un consilier de încredere al multor preşedinţi democraţi care l-a descris pe Obama drept un lider ezitant, care adesea evită lupta.

Realizator: Domnule general Decebal Ilina, mai avem două minute, iată, Washingtonul tot încearcă să rezolve problema cu lovituri aeriene, a trimis inclusiv elicoptere, dar nu în partea de nord a Siriei sau a Irakului, ci undeva în zona oraşului Tikrit, undeva în centrul Irakului, alături de armata naţională irakiană. Ce ar trebui să se întâmple pentru ca deznodământul să fie unul pozitiv pentru populaţiile de acolo şi pentru echilibrul în regiune?

Decebal Ilina: Cea mai bună ocazie este aceasta pe care preşedintele Obama, care de fapt e un pacifist, a adoptat-o, deci bombardarea nu numai de către americani, şi de olandezi şi de francezi şi de britanici şi toţi care participă, deci bombardarea aceasta care ar distruge în primul rând convoaiele, punctele de comandă, sistemele de conducere, depozitele şi aşa mai departe, pe de o parte, folosirea pe scară largă a dronelor, atât pentru obţinere de informaţii din spaţiul în care se mişcă aceste trupe cât şi pentru bombardarea anumitor puncte strategice şi toate aceste acţiuni să fie dublate de acţiuni terestre, deci ale trupelor regulate irakiene - fie că vorbim de armată, fie că vorbim de miliţii ale luptătorilor kurzi. Şi la nevoie, eu cred că numai la nevoie şi lucrul acesta probabil că aşa se va întâmpla, să aibă loc anumite raiduri, deci anumite pătrunderi ale unor trupe regulate care să sprijine trupele irakiene şi trupele kurde în lupta lor cu reprezentanţii Statului Islamic. Altfel se complică lucrurile dacă Turcia intervine şi aţi văzut că Siria şi-a manifestat disponibilitatea de cooperare cu reprezentanţii de unităţi internaţionale, cu o condiţie: ca toate acţiunile să fie informate şi puse de acord cu armata siriană.

Realizator EuroatlanticaRadu Dobriţoiu, producătorul emisiunii Nicu Popescu, transcriere RADOR.