Operaţionalizarea şi modernizarea Armatei României

Realizator Radu Dobriţoiu: Ediţie "Euroatlantica" în care vom discuta despre modernizarea şi operaţionalizarea Armatei României - un subiect important în actualul context regional geopolitic şi geostrategic în care ţara noastră reprezintă graniţa de est a NATO şi a UE. Invitatul special al acestei ediţii este generalul locotenent Nicolae Ciucă, şeful Statului Major General, probabil cel mai tânăr general care a ocupat această funcţie după 1990. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta în următoarele 24 de minute emisiunea "Euroatlantica". Bună seara, domnule general Nicolae Ciucă şi bine aţi revenit la Radio România Actualităţi!
Nicolae Ciucă: Bună seara! Bine v-am regăsit!

Realizator: Domnule general, prima întrebare este dictată de actualitatea europeană, atacuri teroriste la Paris, altele dejucate în Belgia şi Germania, totul se petrece acum în Europa - acţiuni care scot însă în evidenţă fragilitatea sistemului de securitate şi apărare naţională atunci când ameninţările vin din interior. Rămâne fundamentalismul islamic principala sursă a terorismului în secolul XXI?
Nicolae Ciucă: Dacă dăm timpul înapoi şi ne amintim că în anul 2002 România a optat să facă parte din coaliţia antiteroristă prin participarea la misiunea Enduring Freedom în Afganistan, ea nu a avut ca obiectiv altul decât acela de a lupta împotriva terorismului. Iacătă, în scurt timp se împlinesc 13 ani, forţele coaliţiei şi ale Alianţei Nord-Atlantice continuă să desfăşoare eforturi similare, sigur, amploarea este în diminuare pe acelaşi teritoriu în Afganistan, având ca obiectiv capacitarea armatei afgane în momentul în care vorbim să fie în măsură să lupte împotriva elementelor teroriste. Aşa cum aţi precizat mai devreme, fundamentalismul a adus ca acţiuni teroriste să se manifeste pe teritoriul Europei şi nu oriunde, în mari puteri ale Europei de Vest, în Franţa. Cu toate măsurile care sunt convins că s-au luat şi cu toate măsurile care se iau în continuare, este foarte greu să identificăm toate riscurile şi să avem garanţia că nu vor mai avea loc astfel de acţiuni, motiv pentru care, aşa cum aţi spus, sigur, în acest moment, fundamentalismul şi acţiunile teroriste reprezintă o ameninţare nu numai pentru Europa de Vest, ci pentru întreaga omenire.

Realizator: Domnule general Nicolae Ciucă, aţi vorbit în discursul de învestire despre dorinţa de a îmbunătăţi colaborarea între principalele instituţii din sistemul naţional de apărare. Este o soluţie pentru a spori capacitatea de reacţie şi mai ales de prevenire a unor incidente ca cele din Franţa?
Nicolae Ciucă: Toate aceste ameninţări nu au un spectru de aplicare redus, motiv pentru care complexitatea mediului în care se desfăşoară, complexitatea şi diversitatea efectelor pe care le produc atrag de la sine nevoia ca pentru identificarea, soluţionarea şi rezolvarea oricărei crize de acest gen să facă apanajul tuturor structurilor care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Or, pentru a pune laolaltă toate aceste instrumente, este nevoie de o platformă de integrare, este nevoie de proceduri comune, care, de-a lungul timpului şi mai ales în ultima perioadă de timp, împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, împreună cu toate celelalte structuri, am căutat să desfăşurăm activităţi în comun, exerciţii în comun, să stabilim proceduri şi concepţii integrate astfel încât să putem să realizăm planificarea şi conducerea nemijlocită a forţelor care acţionează în astfel de situaţii.

Realizator: Ce ne puteţi spune despre Parteneriatul strategic cu Statele Unite?
Nicolae Ciucă: Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, alături de statutul de membru la Alianţa Nord-Atlantică şi la UE constituie elementele de prioritate pentru tot ceea ce înseamnă obiectivele bilaterale şi multinaţionale pe care ne vom agrega planificarea şi desfăşurarea activităţilor viitoare, motiv pentru care priorităţile noastre în instruire, realizarea obiectivelor de interoperabilitate se vor plia tocmai în acest spectru, al parteneriatelor strategice, atât cu Statele Unite, cât şi cu Polonia şi în interiorul Alianţei Nord-Atlantice, precum şi, aşa cum am precizat, în interiorul UE.

Realizator: Ultimii ani au marcat o oarecare dezvoltare a eforturilor de înzestrare pentru forţele aeriene. Ce ne puteţi spune despre cea de-a şaptea aeronavă de tip Spartan pentru transporturi tactice de tip mediu-curier, aeronave care s-au alăturat celor două Hercules, dar şi despre momentul în care primele avioane româneşti de tipul F-16 vor fi staţionate la Baza Aeriană de la Feteşti?
Nicolae Ciucă: Cea de-a şaptea aeronavă vine, practic, şi închide programul major de dotare a forţelor aeriene române cu aeronave mediu şi scurt-curier, completând astfel capabilitatea forţelor aeriene de a putea să realizeze proiecţia forţelor în diferite zone, acolo unde militarii români si desfăşoară activităţile, să asigure aprovizinarea şi reaprovizionarea cu materiale şi echipamente. De asemenea, există acea capabilitate conform căreia - şi s-a văzut clar în urma incidentului din Muntenegru, când aeronavele Spartan au fost întrebuinţate pentru evacuarea de răniţi şi există posibilitatea ca într-o astfel de aeronavă să fie transportaţi 34 de răniţi, plus personalul medical. El, de asemenea, poate fi configurat astfel încât să asigure transportul de răniţi grav într-un mediu ATI, ceea ce este foarte important pentru o astfel de capabilitate. De asemenea, pentru prima dată, anul trecut, în cadrul exerciţiului "Efort întrunit", aeronavele Spartan şi-au testat capabilitatea de a fi întrebuinţate la stingerea incendiilor, ele putând fi dotate cu containere de 1mc de apă şi în locuri greu accesibile să poată fi întrebuinţate aceste aeronave. Avem în acest moment acoperit tot spectrul de nevoi necesare pentru ceea ce am precizat anterior. În ceea ce priveşte programul si avionul multi-rol F-16, suntem în desfăşurarea activităţilor de pregătire şi modernizare a avionicii de pe aceste aeronave. De asemenea, este în derulare programul de pregătire a piloţilor în Portugalia şi încă de anul trecut, un pic mai devreme decât se preconiza, am avut şi primele ieşiri la simplă, cum se zice ...
Realizator: Comandă simplă...
Nicolae Ciucă: ... la comandă simplă pentru piloţii români care sunt la pregătire în Portugalia. Sunt mesaje foarte bune, care dovedesc profesionalismul şi dorinţa, dedicaţia piloţilor noştri pentru a se instrui şi a fi în măsură să opereze aceste aeronave, care vor intra în curând în dotarea armatei noastre.
Realizator: Domnule general, aş dori să insistăm pe aceată flotilă aeriană compusă din aeronave Spartan şi Hercules. Ce înseamnă, din perspectiva conceptului promovat de NATO, de 'Smart Defence', sau cel aplicat de Uniunea Europeană, denumit generic 'Pooling and Sharing'?
Nicolae Ciucă: Înseamnă că această capabilitate poate fi dezvoltată împreună cu alte ţări care au în dotare astfel de aparate şi pe segmentul de mentenanţă, pe segmentul de instruire se poate promova principiul acesta de 'Pooling and Sharing' sau 'Smart Defence'. Este vorba atât de dezvoltarea unei capabilităţi în plan regional, este vorba, de ce nu, de economie de timp şi de economie financiară.
Realizator: Dintre ţările din fostul Tratat de la Varşovia, cred că România este singura ţară integrată în NATO care deţine o astfel de capacitate de transport mediu şi lung-curier, dacă luăm în calcul şi aeronavele Hercules...
Nicolae Ciucă: Şi Bulgaria are aparate C-27. Iacătă, şi ei pot să...
Realizator: Dar nu atâtea cât noi...
Nicolae Ciucă: Nu, nu.

Realizator: Deseori v-aţi referit în declaraţiile dumneavoastră la principala categorie de personal din Armata României: soldaţii şi gradaţii voluntari.
Nicolae Ciucă: M-am referit, şi folosesc şi acest prilej pentru a le mulţumi încă o dată, pentru că ei sunt cei care dau substanţă oricărei cariere militare, statutului de lideri militari, indiferent de nivelul la care ne referim. Datorită lor am reuşit ca în toate misiunile pe care le-am desfăşurat să primim aprecieri cât se poate de pozitive pentru profesionalism, pentru modul în care am înţeles să ne executăm misiunile, pentru spiritul de sacrificiu...
Realizator: Aşteaptă în Parlament de ceva vreme Legea rezervistului voluntar. Cât de importantă este această lege pentru apărarea ţării?
Nicolae Ciucă: Este o lege foarte importantă, pentru că o dată cu suspendarea serviciului militar obligatoriu. Nu a mai existat o modalitate prin care în rândul societăţii civile să existe posibilitatea de a se pregăti şi specializa pe o anumită armă sau specialitate militară, motiv pentru care, o dată cu apariţia acestei legi, se va reglementa cadrul legislativ, cadrul juridic în care orice cetăţean al României poate să opteze pentru a deveni militar rezervist voluntar şi în felul acesta să putem să completăm spectrul de nevoi pe arme şi specialităţi în vederea unei eventuale necesităţi de completare a unităţilor şi marilor unităţi.

Realizator: Domnule general, probabil că următoarea întrebare o să vă ia prin surprindere, dar vă ştiu un om sentimental, v-aţi dedicat întreaga viaţă armatei, studiilor militare, dar şi carierei de comandant militar. Ne cunoaşteam de când eraţi căpitan, un pic mai tânăr decât astăzi, aţi parcurs de la comandant de pluton toate treptele de comandă, până la cea de şef al Marelui Stat Major. Sunteţi fiu de militar, tatăl dumneavoastră a fost subofiţer în Armata României, îi urăm pe această cale multă sănătate şi pe dumneavoastră vă întreb ce spune tatăl dumneavoastră despre comandantul militar al Armatei României?
Nicolae Ciucă: Mulţumesc foarte mult pentru ocazia de a le dori părinţilor mei, amândurora, multă sănătate şi să le mulţumesc pentru tot ceea ce au făcut pentru mine. De asemenea, doresc să le mulţumesc profesorilor mei de la şcoala generală şi tuturor celor care au închis corolarul acesta al pregătirii, al educaţiei militare în Universitatea Naţională de Apărare. Nu am reuşit să dezvolt foarte mult acest subiect, pentru că efectiv nu am reuşit să ne vedem. Am vorbit la telefon, m-a felicitat şi, ca orice părinte, s-a bucurat. În acelaşi timp, fiind militar, nu dezvoltă un astfel de subiect ştiind cât de ocupaţi suntem şi cât de multă treabă avem, lăsând sentimentele oarecum deoparte pentru a avea cele necesare să ne ocupăm de activităţile noastre curente.
Realizator: Revenim la armată, la forţele navale, de această dată: când va fi finalizată înzestrarea pentru cele două fregate şi ce ne puteţi spune despre submarinul Delfinul?
Nicolae Ciucă: Finalizarea programului pentru cea de-a doua fază a modernizării celor două fregate, nu aş dori să o anticipez acum, cert este că anul acesta începe această a doua fază de modernizare a fregatelor. Submarinul Delfinul este încă un subiect în discuţie şi în analiză, urmând ca în funcţie de resursele alocate să putem să luăm o decizie pe ceea ce înseamnă viitorul acestei capabilităţi.
Realizator: În ultimul său discurs ca preşedinte al României, Traian Băsescu s-a referit la dezvoltarea prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţării noastre. A vorbit domnia sa despre un batalion al alianţei, dar şi despre o divizie NATO pe teritoriul României până în 2016. Vă rog, în măsura în care este posibil, să ne daţi mai multe informaţii.
Nicolae Ciucă: În momentul de faţă sunt în pregătire activităţi de planificare privind desfăşurarea unor exerciţii în comun şi se încadrează în proiectul de măsuri imediate în urma summitului NATO de la Walles, din Ţara Galilor, şi începând din acest an vom avea un ritm şi o rată crescânde ale desfăşurării activităţilor de pregătire în comun. De asemenea, vom avea posibilitatea să vedem şi o diversificare a modului de executare a acestor exerciţii bilaterale sau în cadrul alianţei. Referitor la prezenţa acestor structuri, este în plan ca anul acesta să poată să ia fiinţă o capabilitate de integrare şi facilitare a desfăşurării unui pachet de forţe în caz de nevoie pe teritoriul ţării noastre şi de asemenea, referitor la structurile de comandă şi de control, ele sunt în analiză şi în dezbatere, astfel încât în momentul în care se va lua o decizie, să putem să comunicăm în timp oportun.
Realizator: Ce ţări vor participa la această structură, este vorba de o mare unitate, şi în mare cu ce capacităţi?
Nicolae Ciucă: De regulă, când discutăm de structuri de comandă şi control, capacităţile fac parte dintr-un plan care urmează să fie pus la dispoziţie. Structura de comandă şi control va fi structurată şi organizată pe tipicul unui comandament al cărui nivel urmează să fie stabilit în funcţie de deciziile ce urmează a fi luate în întâlnirile ministeriale din anul acesta.

Realizator: Inevitabil, dialogul nostru urma să ajungă şi la perioada în care dumneavoastră aţi comandat trupele în Afganistan şi Irak. Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, amintea că sunteţi după al doilea război mondial, primul general ajuns în fruntea Marelui Stat Major General după ce şi-a comandat trupele în luptă. Vă propun să ascultăm o înregistrare din arhiva Radio România.
*
Nicolae Ciucă: La intrarea în localitatea Nassiriya, subunitatea noastră a fost atacată cu armament de infanterie şi armament greu de infanterie, incluzând aruncătoarele AG 7 şi mortierele de 82 de mm. A fost scoasă în evidenţă capacitatea de reacţie a militarilor noştri, stopând orice exacerbare a acţiunilor din partea insurgenţilor prin riposta militarilor noştri cu toate categoriile de armament pe care le-am avut în dotare, mai puţin aruncătoarele de grenade de 40 de mm. Am avut şi două probleme: o lovitură de aruncâtor de grenade de 40 de mm a lovit roţile din faţă ale unui TAB şi o altă roată de la puntea din spate a fost lovită, ca atare, transportorul a rămas într-o singură roată. De asemenea, a mai fost o explozie destul de aproape de un alt TAB, care prin suflul ei a dislocat puntea cardanică a acelui transportor. Am reuşit să ieşim din ambuscada respectivă şi ne-am continuat deplasarea către obiectivul final.
*
Realizator: Şi de atunci v-aţi continuat deplasarea, dle general: comandant de brigadă, comandant de divizie, şeful Forţelor Terestre. Cât de greu a fost însă în acea nopate de 14 spre 15 mai 2014, când v-aţi condus personal oamenii în luptă?
Nicolae Ciucă: Partea asta emţională pe care o transmit aceste reluări ale interviului dat atunci şi partea de emoţie şi greutate a momentului este dată tocmai de timbrul acela foarte gutural al vocii, care era clar după mai multe zile şi nopţi de activitate în afara bazei, de nopţi în care a trebuit să fim mai treji decât ziua, să avem ochii mai bine aţintiţi către orice direcţie pentru că acolo posibiliatea de a fi atacat era clar că nu are o direcţie anume şi trebuia să avem un orizont de 360 dde grade de atenţie, iar momentul de acum este cât se poate de relaxant, pentru că atunci comunicam în urma acelei activităţi într-un cort, într-o situaţie nu tocmai relaxată, iar acum iacătă-ne, suntem în faţa mai multor microfoane, într-un birou foarte bine utilat, într-o situaţie de normalitate. Este greu să comentezi şi să retrăieşti acele momente.
Realizator: 3000 de cartuşe, 4000 de cartuşe, pardon, aproape, aţi tras în acea noapte.
Nicolae Ciucă: A fost momntul în care militarii, subordonaţii, camarazii mei cu care am plecat în misiune în acel an au probat că trecuseră peste ei mai...erau la a treia misiune unii dintre ei - că depăşiseră acea teamă de a-şi întrebuinţa armamentul din dotare pentru a se proteja. Practic, a fost cred că şi pentru prima dată când s-a ripostat cu muniţie de război şi am putut să facem uz de ea astfel încât să nu încălcăm normele de drept internaţional umanitar şi în acelaşi timp să ne şi protejăm pe noi şi toţi cei care îşi desfăşurau misiunea împreună cu noi. A fost foarte important acest moment, a fost foarte important mesajul şi nu am să-i uit niciodată, vâzându-i reîntorşi în tabără, cât de mândri erau, cât de fericiţi erau că şi-au îndeplinit misiunea, că nu s-a întâmplat nimic mai rău decât se întâmplase şi aveau acea aură...îi vedeam mergând fără să atingă pământul, chiar după trei zile de misiune.
Realizator: Dle general, alături de armată în ultimii ani a fost şi Radio România, în Kosovo, în Afganistan, în Irak.
Nicolae Ciucă: Este instituţia căreia vreau să îi mulţumesc în mod deosebit pentru că armele dvs au fost reportofonul şi microfonul, armele dvs au fost benzile înregistrate pe care le-aţi trimis în ţară şi cu care aţi făcut cunoscut publicului larg din România ce se petrece cu adevărat în teatrul de opesraţii. Aţi avut de asemenea posibilitatea să vedeţi şi să trăiţi alături de noi toate aceste momente. A fost un moment deosebit şi asumat atât de instituţie cât şi de toţi reporterii care au participat acolo, printre care şi dvs în mod deosebit, motiv pentru care încă o dată daţi-mi voie să mulţumesc instituţiei, daţi-mi voie să le mulţumesc tuturor reporterilor care au participat alături de militarii români. Eu am lucrat în mod nemijlocit cu - pentru că tot aţi făcut uz de vârstă - mai tânărul Radu Dobriţoiu, la vremea respectivă, mult mai tânărul Radio Balint, la vremea respectivă, şi vom aprecia întotdeauna implicarea, dedicaţia şi faptul că aţi fost alături de noi. Mai mult decât atât, doresc să vă mulţumesc şi pentru că, în fiecare săptămână, aproape în fiecare zi, atât de la sediul central al Radio România Actualităţi, cât şi de la studiourile teritoriale, ne sprijiniţi în a reflecta pe calea undelor activităţile care se desfăşoară în Armata Română şi reuşiţi să aduceţi în casele tuturor românilor modul în care instituţia militară îşi desfăşoară activitatea, îşi pregăteşte flăcăii la oaste, aşa cum poartă denumirea una dintre emisiuni şi asigură acel element de încredere de care Armata Română se bucură în rândul populaţiei civile.
Realizator: "Euroatlantica" la final, ediţie dedicată modernizării şi operaţionalizării Armatei României. Invitat special: generalul locotenent Nicolae Ciucă, şeful Statului Major General. Vă mulţumim, domnule general, pentru cuvintele frumoase şi pentru prezenţa din nou, iată, aici, în studiourile Radio România Actualităţi.