O nouă arhitectură de securitate în Extremul Orient?

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Întâlnirea istorică din Singapore dintre preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, şi liderul nord-coreean, Kim Jong-un reprezintă o etapă importantă pentru pacea Peninsulei Coreene şi pentru crearea condiţiilor de realizare a unei noi arhitecturi de securitate în Extremul Orient. La finalul discuţiilor, Donald Trump şi Kim Jong-un au semnat un document. Preşedintele american a vorbit despre relaţii foarte bune cu liderul de la Phenian şi a spus că denuclearizarea Coreei de Nord va începe curând. Reamintim, la "Euroatlantica", că cele două Corei au semnat un armistiţiu în 1953, dar nu au semnat niciodată un acord de pace. Invitatul "Euroatlantica" este generalul locotenent în rezervă Alexandru Grumaz, analist militar, fost consul general al României la Shanghai. Tema ediţiei: O nouă arhitectură de securitate în Extremul Orient. Bună seara, domnule general Alexandru Grumaz! Bun venit la Radio România Actualităţi!

Alexandru Grumaz: Bună seara! Mulţumesc de invitaţie!

Radu Dobriţoiu: Domnule general Alexandru Grumaz, îl citez pe preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, după semnarea documentului cu liderul de la Phenian: Kim Jong-un a semnat denuclearizarea. A semnat că vrea să facă asta. Preşedintele Kim deja distruge un sit nuclear asupra căruia ne-am hotărât după ce am semnat documentul, am încheiat citatul. Ţinând cont de regimul totalitar din Coreea de Nord, preşedintele Statelor Unite s-a arătat încrezător şi optimist, domnule general Alexandru Grumaz.

ASCULTAŢI AICI EUROATLANTICA DIN 14 IUNIE

Alexandru Grumaz: Este foarte bine ceea ce a făcut preşedintele Trump: A reuşit să întoarcă, împreună cu Kim Jong-un a reuşit să întoarcă o pagină de istorie a trecutului. Faptul că această întâlnire s-a petrecut este un lucru foarte bun, nu numai pentru... Şi deschide oportunităţi nu numai pentru Statele Unite şi pentru Coreea de Nord, ci pentru întreaga lume. Este momentul de a încheia o pace între cele două Coreei, cum bine aţi spus, o pace care este la un război care...

Radu Dobriţoiu: E neîncheiat, pentru că există doar un armistiţiu...

Alexandru Grumaz: ... Neîncheiat de 70 de ani şi până la denuclearizarea completă a celei mai imprevizibile şi agresive ţări la ora actuală, de pe glob.

Radu Dobriţoiu: Să ne îndreptăm şi spre oicumena europeană. Uniunea Europeană a salutat întâlnirea dintre preşedintele american Donald Trump şi liderul nord-coreean Kim Jong-un. Într-un comunicat, şefa Diplomaţiei Europene, Federica Mogherini, susţine că este o etapă capitală şi necesară spre denuclearizarea Peninsulei Coreene. Amalia Bojescu transmite de la Bruxelles, pentru "Euroatlantica":

Reporter: Diplomaţia este singura cale spre o pace durabilă, în Peninsula Coreeană, este mesajul transmis de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Federica Mogherini, care susţine că summitul Trump-Kim a fost un pas esenţial şi necesar pentru a face faţă evoluţiilor pozitive realizate până în prezent în relaţiile intercoreene şi în Peninsulă, aceasta şi datorită conducerii, înţelepciunii şi determinării preşedintelui Republicii Coreea, Moon Jae-in, mai afirmă şefa diplomaţiei Uniunii Europene. În opinia sa, urmărirea traseului diplomatic este adesea o provocare, dar întotdeauna plină de satisfacţii. Scopul final împărtăşit de întreaga comunitate internaţională şi exprimat de Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite rămâne denuclearizarea completă, verificabilă şi ireversibilă a Peninsulei Coreene. Declaraţia comună, semnată de liderii Statelor Unite ale Americii şi Republicii Populare Democrate Coreene, oferă un semnal clar că acest obiectiv poate fi atins, mai susţine Federica Mogherini. Uniunea Europeană, în calitate de susţinător ferm al regimului internaţional de neproliferare nucleară, este în continuare pregătită să faciliteze şi să sprijine continuarea negocierilor, dar şi alte demersuri menite să sporească încrederea şi să asigure pacea, securitatea şi prosperitatea de lungă durată pe o peninsulă coreeană liberă de arme nucleare.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, câtă diplomaţie şi câtă forţă a fost în summitul din Singapore?

Alexandru Grumaz: Păi, a fost, a fost destulă diplomaţie, dar a fost şi destul de multă forţă prealabilă acestui summit: au fost măsurile, pe care Statele Unite le-a luat împreună cu comunitatea europeană, de întărire a...

Radu Dobriţoiu: Sancţiunilor impuse Coreei de Nord...

Alexandru Grumaz: ... Sancţiunile impuse, da, o dată. Doi: exerciţiile militare care au avut loc în perioada asta.

Radu Dobriţoiu: Intense.

Alexandru Grumaz: Intense şi deplasarea celor trei...

Radu Dobriţoiu: În zona Peninsulei Coreene.

Alexandru Grumaz: ... Portavioane, instalarea sistemului TAD, de asemenea zborurile avioanelor strategice, mutarea avioanelor F-22 şi F-35 în Japonia, în bazele din Japonia şi din.../ilixandru/ Dar procesul ăsta nu e... este abia la început. Pompeo, secretarul de stat, Mike Pompeo spunea că munca grea va urma, deci urmează paşii. Ca să vă dau o certificare a acestui fapt, acestei declaraţii, este Pompeo la ora actuală a avut discuţii la Seul cu preşedintele Moon şi cu ministrul de externe japonez şi acuma pleacă la Beijing să discute cu preşedintele Xi Jinping măsuri pentru implementarea acesteia. Pentru că vreau să vă spun un lucru şi asta putem să o spunem şi ca o concluzie. Ca să fim siguri că summitul de la Singapore va avea rezultate cuvântul cheie este "verificare". Testul de turnesol pentru un proces care ar putea duce la denuclearizare este dacă Coreea de Nord va face o declaraţie completă a inventarului şi a instalaţiilor sale nucleare. Şi dacă inspecţiile internaţionale vor putea să verifice aceste date. Verificarea este pragul, atenţie, este pragul pentru...de care Coreea de Nord nu a trecut niciodată, nu a acceptat de-a lungul tuturor negocierilor care au fost, cu bunicul lui Kim, cu tatăl lui Kim, deci nu a trecut de acest prag de verificare. Nu a permis acest lucru...

Radu Dobriţoiu: Deşi în declaraţii s-au întrecut, în punerea în practică nu s-a întâmplat, am constatat de asemenea modificarea radicală a discursului şefului de la Casa Albă, preşedintele Donald Trump l-a elogiat pe liderul nord-coreean Kim Jong-un, pe care îl consideră un negociator foarte demn şi foarte inteligent în numele poporului său. Iată...

Alexandru Grumaz: Asta este chestiunea de diplomaţie. Să nu uităm că preşedintele american a fost cel care a creat emisiunea "The aprentice" şi care ne duce cu gândul la discuţia dintre preşedintele Donald Trump şi Kim Jong'-un în care preşedintele poate să îi spună:"You're in". Deci "Tu ai câştigat locul în această competiţie", deci este o chestiune diplomatică şi este foarte bine că se întâmplă aşa. De la retorica belicioasă a celor doi de-a lungul timpului s-a trecut la o retorică normală...

Radu Dobriţoiu: Şi în istoria recentă, de-a lungul a câteva luni s-a întâmplat această modificare.

Alexandru Grumaz: Să vă spun ceva: discuţia care se poartă la ora actuală este cu oprirea exerciţiilor americane împreună cu cele coreene, da, sud-coreene şi cu Japonia.

Radu Dobriţoiu: Astăzi este ziua lui Donald Trump, să amintim acest lucru, împlineşte 72 de ani.

Alexandru Grumaz: Da, şi să îi urăm "La mulţi ani" pentru că a schimbat, a reuşit să schimbe într-un an de zile multe din structurile relaţiilor internaţionale...

Radu Dobriţoiu: Nu ştiu dacă ne aude dar îi urez şi eu "La mulţi ani", domnule general...

Alexandru Grumaz: Deci vreau să vă spun că această oprire a mai fost făcută în 1992, pe vremea lui Bush senior, a unor exerciţii, tot pentru această problemă a denuclearizării şi a opririi testelor nucleare ale Coreei de Nord. Deci nu se întâmplă pentru prima dată. S-a întâmplat şi la Jocurile Olimpice...

Radu Dobriţoiu: Au mai existat astfel de începuturi dar nu cu un final concretizat.

Alexandru Grumaz: Niciodată nu au fost până la capăt, sigur că da.

Radu Dobriţoiu: Analiştii americani apreciază întâlnirea dintre Donald Trump şi Kim Jong-un dar sunt sceptici în privinţa documentului semnat de cei doi lideri. Este însă un început pentru denuclearizarea Coreei de Nord. Din SUA transmite pentru "Euroatlantica" Doina Saiciuc.

Reporter: Summitul Trump-Kim a fost o idee bună, spune analistul Daniel Freed, de la Consiliul Atlantic, fost asistent al secretarului de stat între 2005 şi 2009. Sub semnul întrebării rămâne însă, spune domnul Freed, semnarea practic a unei foi goale de hârtie, iar adăugarea unei concesii unilaterale, suspendarea exerciţiilor militare anuale comune american-sud coreene, fără consultarea aliaţilor, ar fi mai curând o frivolitate, spune Freed. Şi acesta întrucât impredictibilitatea tactică poate fi un instrument, dar neloialitatea strategică este iresponsabilitate. Angajamentul preşedintelui Trump de a pune capăt exerciţiilor militare cu Coreea de Sud fără a obţine concesii explicite de la Phenian de a reduce ameninţarea militară ridicată de Coreea de Nord i-a luat prin surprindere nu numai pe oficialii militari sud-coreeni, dar chiar şi pe cei americani./menescu/ China şi Kim ar fi învingătorii summitului pentru că acum SUA operează în cazul lor politic: status-quo-ul de facto nuclear care favorizează Coreea de Nord, suspendarea exerciţiilor militare americano-sud-coreene, deocamdată, este adevărat, la nivelul retoric, şi slăbirea graduală de facto a sancţiunilor, adică ascendenţa pe care administraţia americană a avut-o şi dezvoltat-o şi pe care acum ar putea risca să o piardă. Perdanţii sunt: Coreea de Sud şi Japonia, întrucât relaţia de securitate cu Statele Unite este acum pe masa negocierilor. Dar, administraţia de la Washington poate recupera unele pierderi prin negocierea unui cadru serios pentru a completa, verificabila şi ireversibila dezarmare nucleară nord-coreeană. Alţi analişti spun că summitul a fost eficient în a ajuta stabilirea unui proces de sus în jos, cu declaraţia comună incluzând probleme cheie, asupra cărora acum părţile pot începe să lucreze în detaliu în săptămânile şi lunile următoare, inclusiv în ce priveşte normalizarea relaţiilor americano-nord-coreene, ceea ce ar fi un proces ce ar conduce la un tratat de pace şi la denuclearizare. Cert este că preşedintele Trump a declarat, întors de la Singapore, că Phenianul nu mai este o ameninţare nucleară pentru Statele Unite.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, Donald Trump şi Kim Jong-un au semnat un document fără a da însă detalii despre conţinutul acestuia. France Press a dezvăluit din conţinutul documentului semnat de Donald Trump şi Kim Jong-un, astfel Statele Unite ale Americii se angajează să acorde garanţii de securitate Coreei de Nord, arată textul documentului semnat de preşedintele american Donald Trump şi Kim Jong-un. De asemenea, documentul cuprinde şi faptul că liderul de la Phenian se angajează în baza principiului unei denuclearizări complete a peninsulei coreene. Să înţelegem mai exact ce a oferit Statele Unite.

Alexandru Grumaz: Acum, să ne gândim foarte bine. Aceste negocieri au în spate acest document semnat, acest document semnat are în spate un set de negocieri care s-au purtat. De două ori a fost secretarul de stat Mike Pompeo la Phenian...

Radu Dobriţoiu: O dată că nu era /.../ era de CIA şi după aceea ...

Alexandru Grumaz: Deci atât Departamentul de Stat, cât şi serviciile de informaţii au lucrat la aceste materiale pentru a fi în spatele, deci un cadru de discuţie după semnarea acestui document. Problema pe care trebuie..., sunt multe necunoscute. Este adevărat, aşa este, încetarea testelor nucleare, distrugerea siturilor de testare, situaţia rachetelor balistice şi testelor aferente, retragerea sau nu a armelor şi trupelor americane din regiune, dar, eu ştiu, sunt foarte multe lucruri care trebuie... John Bolton, de exemplu, spunea că denuclearizarea Coreei de Nord ar include mult mai multe lucruri decât ceea ce e prins în material. Ea se extinde la rachetele balistice, de la rachetele balistice la armele chimice şi biologice, la mijloacele de a produce şi modalitalităţi verificabile pentru a se asigura că Coreea de Nord nu ascunde o parte din aceste materiale. Dar, vreau să spun un lucru foarte important. Coreea de Nord nu vrea să sfârşească precum Libia, Irakul sau Siria, în sensul că în Libia şi în Irak...

Radu Dobriţoiu: Ne gândim la lideri.

Alexandru Grumaz: Liderii au murit după ce au încheiat programele nucleare. Coreea de Nord vrea să sfârşească precum Pakistanul, ceea ce, de fapt, a început ca o criză a rachetelor s-a transformat ulterior într-un program Manhattan în Coreea de Nord. La fel s-a întâmplat şi în...

Radu Dobriţoiu: Pakistan, zona Caşmirului, dezvoltându-se acolo o serie întreagă...

Alexandru Grumaz: Acolo, în 1970 Pakistanul a început un program din acesta de pregătire pentru dezvoltarea rachetelor nucleare.

Radu Dobriţoiu: În replică la forţele Indiei, să precizăm acest lucru.

Alexandru Grumaz: Exact. Pakistanul are la ora actuală, estimat, între 130 şi 140 de ogive nucleare şi vrea ca până în 2025 să dubleze acest număr. De fapt, armata, crearea Bangladeshului a fost făcută cu ocazia înfrângerii trupelor pakistaneze de către trupele indiene. Dezvoltând aceste rachete, în 1987 Zia-ul-Haq a ameninţat India cu un atac nuclear dacă pătrund pe teritoriu. Şi după care a avut loc criza de la Kargil în 1999, când pakistanezii au intrat în zona Caşmirului. SUA plăteşte milioane de dolari pentru ca aceste arme nucleare ale Pakistanului să fie în siguranţă, să nu încapă pe mâinile unor grupuri teroriste.

Radu Dobriţoiu: Pakistanul fiind graniţă cu Afganistanul, să aducem aminte acest lucru, Osama bin Laden refugiindu-se pe teritoriul Pakistanului./cpodea

Alexandru Grumaz: Pakistanul i-a ajutat pe coreeni, pe nord-coreeni să producă armele nucleare.

Radu Dobriţoiu: Eu cred că şi alţii i-au ajutat, domnule general.

Alexandru Grumaz: Da, este posibil, nu avem informaţii decât despre cei...

Radu Dobriţoiu: Şi m-aţi dus cu gândul, revenim la arhitectura de securitate din Extremul Orient, China este extrem de importantă. De altfel, China este cea care a susţinut regimul comunist din Coreea de Nord, ne amintim de cei 300.000 de voluntari chinezi care, conduşi de generalul Lin Biao au intrat în Coreea în noiembrie 1950. Nu ar fi câştigat acel armistiţiu Coreea de Nord fără aceşti "voluntari chinezi". Să fi avut China un rol important şi în semnarea documentului de la Singapore?

Alexandru Grumaz: Acolo ar trebui să discutăm despre China, despre Coreea de Sud, despre Japonia şi despre Rusia, pentru că sunt lucruri foarte importante în tot acest cadru pe care l-am făcut eu.

Radu Dobriţoiu: Aţi anticipat şi haideţi să creăm şi contextul informaţional. Rusia consideră că denuclearizarea este doar o problemă a peninsulei Coreea, iar acordarea de garanţii trebuie sincronizată cu denuclearizarea graduală pentru a crea această imagine radiofonică, bineînţeles, şi implicarea Rusiei. Liderul nord-coreean este posibil să se întâlnească şi cu Vladimir Putin, în luna septembrie, la Vladivostok...

Alexandru Grumaz: A fost invitat la Moscova.

Radu Dobriţoiu: Dar urmează să se întâlnească şi în oraşul Vladivostok cu Vladimir Putin. De la Moscova transmite pentru Euroatlantica Alexandru Belavschi.

Reporter: Kremlinul a salutat rezultatul summitului Donalt Trump-Kim Jong-un, cu amendamentul că normalizarea relaţiilor dintre Washington şi Phenian este doar o parte a soluţiei problemei complexe a peninsulei coreene, iar ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a ţinut să remarce că analizate se cer nu numai acordurile americano-nord-coreene, ci şi termenii folosiţi. Serghei Lavrov a ţinut să sublinieze că termenul de denuclearizare nu se referă numai la Coreea de Nord, ci la întreaga peninsulă coreeană, acesta fiind, a spus el, şi punctul de vedere al Phanianului, Moscovei şi Beijingului, dar şi cel exprimat la vremea sa de sextetul internaţional. Moscova a salutat în mod special declaraţia preşedintelui Trump, că în faza actuală, când au loc negocieri, exerciţiile militare comune americano-sud-coreene nu mai sunt oportune. De asemenea, Rusia a numit foarte important faptul că liderul nord-coreean a considerat convingătoare asigurările primite din partea lui Donald Trump în legătură cu garanţiile de securitate pe care Coreea de Nord le va primi în final, Serghei Lavrov amintind însă poziţia lui Kim, conform căreia denuclearizarea, de astă dată a Coreii de Nord şi acordarea de garanţii trebuie să fie sincronizate şi graduale. Lunile trecute, preşedintele Vladimir Putin a declarat că regimul nord-coreean nu va renunţa niciodată la armele sale nucleare, pentru că sunt garanţia lui de securitate. Din acest motiv, au afirmat unii politicieni ruşi după semnarea acordului de la Singapore, Kim Jong-un nu va accepta niciodată denuclearizarea completă, mai ales că ţine foarte bine minte ce li s-a întâmplat unor lideri ca Saddam Hussein sau Muammar Gaddafi. În acelaşi timp, comentatorii de la Moscova subliniază că termenii-cheie ai acordului, cei ce vizează Coreea de Nord, denuclearizarea şi garanţiile de securitate, nu sunt definiţi, ceea ce poate da naştere la interpretări divergente. În ansamblu, Moscova consideră că evoluţiile din ultimele luni din peninsula coreeană se înscriu în logica foii de parcurs ruso-chineze, propuse fără ecou însă anul trecut. Ea prevede ca în prima fază antagoniştii să renunţe la provocări şi retorici agresive, iar în cea de-a doua să angajeze contacte directe pentru a discuta problemele din peninsulă. De altfel, afirmă analiştii de la Moscova, este posibil ca înaintea convorbirilor cu Donald Trump, Kim Jong-un să-şi pus de acord poziţia cu Moscova şi Beijing. Pentru Rusia, invocarea sistematică a foii de parcurs nu este însă doar o pledoarie pro domo, ci şi o încercare de a formula o agendă pentru faza următoare a reglementării problemelor din peninsula coreeană. Rusia subliniază că rezolvarea acestora nu este posibilă numai în cadrul convorbirilor bilaterale americano-nord-coreene, fiind necesare negocieri multilaterale, prevăzute de altfel de foaia de parcurs ruso-chineză. Aceste negocieri trebuie să ducă în final la crearea în Asia de N-E a unui mecanism care să asigure pacea, securitatea si stabilitatea egală a tuturor ţărilor din regiune. Rusia doreşte să contribuie la lansarea acestui proces, un prim pas putând fi organizarea primei întâlniri la vârf japonezo-nord-coreene, cu ocazia forumului ecoomic estic din septembrie, de la Vladivostok, în Extremul Orient al Rusiei. Vladimir Putin, care patronează forumul, i-a invitat deja la Vladivostok pe liderii Chinei, Japoniei şi Coreii de Nord.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, avem aşadar actori importanţi: SUA, Rusia, China, cele două Corei şi Japonia. Cine a câştigat din acest summit de la Singapore?/gpodea/

Alexandru Grumaz: Cel care a câştigat este Beijing. China a câştigat. China a cerut, ca urmare a summitului, suspendare pentru suspendare, deci a cerut acţiunile să fie, dacă se face o suspendare a exerciţiilor militare să facă o suspendare şi de partea coreeană a producţiei, fabricaţiei, mă rog, a ce s-a...De asemenea, China vrea ca în negocieri să fie redifinită prezenţa celor 28.000 de militari americani în Coreea de Sud. Summitul este...a fost o oportunitate pentru China de a-şi reconsolida relaţia pe care o are cu Coreea de Nord şi de a deveni, a-şi consolida poziţia de lideri în Asia. Pentru prezenţa SUA în Coreea de Sud este cea mai mare proiecţie de forţe americane în Asia şi pentru China ar fi foarte important, pentru că ea se simte încercuită de bazele militare din Coreea de Sud, Japonia, Guam şi Filipine.

Radu Dobriţoiu: Putem spune domnule general că China deranjată de intensificarea şi creşterea prezenţei militare americane în regiune a presat Coreea de Nord?

Alexandru Grumaz: Da, este posibil. China vrea să crească economic regiunile de la graniţa cu Coreea de Nord şi are foarte mare interese în promovarea economică în zona respectivă. Deja sunt trei centre industriale importante la graniţa cu Coreea de Nord, centre chinezeşti în care încearcă să îşi dezvolte relaţia pe care o are cu Coreea...

Radu Dobriţoiu:...de Nord. Şi să amintim, Kim Jong-un, la Singapore, a ajuns cu un avion din...

Alexandru Grumaz:...China. Acuma să vedem ce joacă Rusia ca...apropo, colegul dvs de la Moscova...

Radu Dobriţoiu: Alexandr Beleavski, da...

Alexandru Grumaz: Este foarte important, Rusia, spre deoebire de celelalte ţări implicate, are relaţii şi cu Coreea de Sud şi cu Coreea de Nord. China are numai cu Nordul, SUA şi Japonia cu Sudul, deci Rusia are...Rusia a cerut expres eliminarea prezenţei americane în Coreea de Sud, referitor la sistemul THAAD, de asemenea Rusia a cerut Coreei de Nord să renunţe la programul nuclear, care este o ameninţare pentru, în opinia lor, în zona Asiei. Dar Rusia şi-a urmărit şi interesele personale, interesele sale, prin /.../ embargoului, deci a livrat energie şi nu a trimis înapoi muncitorii...

Radu Dobriţoiu: Poate Nordul are energie dar să...

Alexandru Grumaz: Da, relaţiile comerciale au mers înainte deşi erau...

Radu Dobriţoiu: Şi amintim că şi Rusia, la rândul său, este supusă unui embargou şi unor sancţiuni economice.

Alexandru Grumaz: Şi mai este o chestiune care a scăpat, am văzut, este vorba de dorinţa comună a celor două ţări de a folosi armele chimice. Stocurile sunt enorm de mari ale Coreei de Nord şi nu este înregistrată la Convenţia Armelor Chimice. Deci probabil că într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, Rusia va juca un rol în ceea ce priveşte armele chimice din Coreea de Nord.

Radu Dobriţoiu: Să le distrugă ca pe cele siriene, domnule general.

Alexandru Grumaz: Probabil, da, să mai lase şi câteva...

Radu Dobriţoiu: ..de prăsilă...

Alexandru Grumaz: ...de prăsilă, da.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, cum poate influenţa noul demers din Peninsula Coreea arhitectura de securitate din Extremul Orient?

Alexandru Grumaz: Ştiţi ce s-a discutat la Universitatea Navală din Newport? S-a discutat despre scenarii din Marea Neagră şi scenarii din Asia. În Asia se preconizează realizarea unei linii Maginot. Linia Maginot nu a fost niciodată penetrată...

Radu Dobriţoiu: A fost înconjurată de trupele...

Alexandru Grumaz: Au înjurat-o şi au trecut pe lângă...

Radu Dobriţoiu: Au ocolit-o, să spunem, da.

Alexandru Grumaz: Această linie Maginot se bazează pe ţările din zona Asia, din Marea Chinei de Sud şi acestea...ea de fapt se întinde de la Aleutinele SUA până la Vietnam şi ţările de acolo vor fi un fel de portavioane cu sprijin strategic american, pentru a contracara dezvoltarea sistemului de apărare şi de acces interzis şi acces...

Radu Dobriţoiu: Acces denied, denied acces.

Alexandru Grumaz:...în zona Mării Chinei de Sud. Da, de fapt şi Rusia se bazează pe această strategie de acces interzis...

Radu Dobriţoiu: Cum poate influenţa securitatea globală, respectiv securitatea euro-atlantică, evoluţia din Peninsula Coreea?

Alexandru Grumaz: Da, toate sunt interconectate, cel mai mare trafic de bunuri se face în zona aceea, sunt...zona indo-pacifică, că de fapt la ora actuală comandamentul american nu se mai cheamă Comandamentul Pacificului se cheamă Comandamentul Indo-Pacific.

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final. Am discutat despre arhitectura de securitate în Extremul Orient, invitatul ediţiei a fost generalul Alexandru Grumaz.

Euroatlantica la final. Am discutat despre arhitectura de securitate a Extremului Orient. Invitatul ediţiei a fost generalul locotenent în rezervă Alexandru Grumaz, fost consul general al României în China…

Sunt Radu Dobriţoiu şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi ascultat "Euroatlantica" la Radio România Actualităţi.