Ministeriala NATO și securitatea Mării Negre

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (4 iulie, ora 21:05) - Emisiunea: "Euroatlantica" - Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit. La Bruxelles s-a desfășurat reuniunea miniștrilor apărării din statele membre NATO cu documente importante pe ordinea de zi, pornind de la postura de descurajare nucleară a alianței, respectiv modificările și implicațiile pentru organizație în ceea ce privește evoluțiile referitoare la tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară de acțiune și până la misiunea din Afganistan, au avut loc şi consultări cu participarea înaltului reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Federica Mogherini, precum și a reprezentanților Suediei și Finlandei. Aceste dezbateri s-au axat pe tema impactului dezvoltării tehnologiilor distructive asupra securității colective, precum și pe aspecte legate de cooperarea dintre NATO și Uniunea Europeană în domeniul apărării. Mâine urmează să aibă locul o nouă reuniune NATO-Rusia. Vom avea pe parcursul emisiunii declarația ministrului Gabriel Leș, după ministeriala de la Bruxelles. Invitatul acestei ediții este Liviu Mureșan, președinte executiv al Fundației Eurisc. Ediția este susținută cu informații primite de la corespondenții Radio România Actualități de la Bruxelles și Moscova. Tema ediției: "Ministeriala NATO și securitatea Mării Negre". Bună seara, domnule Liviu Mureșan. Bun venit la Radio România Actualități, la emisiunea "Euroatlantica".

ASCULTAŢI AICI EDIŢIA ÎNREGISTRATĂ

Liviu Mureşan: Bună seara, mulțumesc pentru invitație.

Reporter: Domnule Liviu Mureșan, este 4 iulie, să le transmitem 'La mulți ani' aliaților noștri americani. Ați venit la "Euroatlantica", la Radio România Actualități, de la Ambasada Statelor Unite, unde ați participat la recepție. Cum a fost acolo?

Liviu Mureşan: Formatul din acest an a fost un format deosebit, respectiv a fost o selecție a participanților, în special ținând cont de tematică. A fost sărbătorit momentul spațial...

Radu Dobriţoiu: Cei 50 de ani de la primii oameni care au ajuns pe Lună, americani...

Liviu Mureşan: Aşa încât, am avut acolo, alături de Dorin Prunaru, și prima femeie cosmonaut americană.

Radu Dobriţoiu: O întâlnire pe care, pe vremea când Dumitru Prunariu, generalul Dumitru Prunariu zbura în spațiu alături de un echipaj sovietic, nu ne-am fi gândit pe atunci că s-ar fi putut să se fi întâmplat vreodată.

Liviu Mureşan: Multe lucruri nu ne-am gândit atunci. În orice caz, a fost o atmosferă deosebită, deci şi publicul care a fost invitat, în principal a fost legat de acest domeniu tehnologic. Ceea ce a marcat, dacă vreți, și a creat atmosfera de sărbătoare și arătând colaborarea dintre Armata Română și cea Americană a fost zborul avioanelor americane deasupra...

Radu Dobriţoiu: Şi avioane româneşti F-16.

Liviu Mureşan: Şi în aceste condiții a fost mai bine marcată și intervenția ambasadorului Klemm, care a mulțumit României pentru contribuția care o are în mod constant în zona aceasta de apărare în colaborarea cu colegii americani. În contextul acesta, un lucru care a fost apreciat de către invitați, a fost acea reprezentare, aş lua doar un exemplu a laserului de la Măgurele. Deci iată că această realizare de vârf tehnologică, care e găzduită de țara noastră și care la ora actuală presupune o astfel de colaborare extraordinară internațională, își găsește locul în ziua Statelor Unite ca unul din standurile de reper în curtea Ambasadei SUA.

Radu Dobriţoiu: Armata a avut un rol esențial în consolidarea parteneriatului cu Statele Unite. Tot Armata României a reprezentat un argument important pentru integrarea în NATO, dar Washingtonul a fost un susținător al României pe drumul spre alianță. De altfel, am văzut și foarte mulți militari astăzi la această recepție, cu ocazia Zilei Statelor Unite.

Liviu Mureşan: Statele Unite au fost, sunt și sperăm să rămână în continuare principalul partener strategic al României. Colaborarea noastră în domeniul militar are niște ani în urmă, începând de la primele eforturi pe care le-am făcut pentru reforma în domeniul securității...

Radu Dobriţoiu: Aveam un specialist american, /.../ Quinn, dacă vă aduceți aminte de la el la minister, Millitary to Millitary - era...

Liviu Mureşan: Da, şi am avut... Mil to Mil, programe de care am beneficiat și eu, am avut ocazia să...

Radu Dobriţoiu: Instructori pentru forțele speciale, de asemenea...

Liviu Mureşan: Am făcut pregătire cu colegii americani în domeniul acesta al colaborării civil-militar, controlul civil asupra forțelor armate sau sunt chestiuni care au consolidat această colaborare și după aceea, nu numai din România, dar și din țările din această parte, am fost alături de colegii americani în alte țări pentru a pregăti și alte armate și alte...

Radu Dobriţoiu: În Afganistan şi în Irak, bineînţeles.

Liviu Mureşan: Absolut, și în zona aceasta din zona extinsă a Mării Negre, în Balcani și așa mai departe.

Radu Dobriţoiu: Şi mai este un aspect, domnule Liviu Mureșan, pentru a face tranziția ușor către ministeriala NATO, vorbind despre armată. Mai este un aspect important, pentru că am amintit de această colaborare, pornind de la person to person, de la persoane și până la comandanți militari români și americani, ajungem, iată din nou, în Afganistan, Afganistan, misiunea cea mai dificilă atât pentru NATO, dar și pentru România, cât și pentru Statele Unite, unde România s-a dus, putem spune acum, cu capul înainte, ne aducem aminte, în anul 2002, cu un batalion de infanterie mecanizată, pentru ca, peste timp, peste câțiva ani să se întâmple un lucru inedit, și anume, pentru prima dată, probabil, în istoria de după cel de-al doilea război mondial, o unitate americană a acceptat să fie în subordinea unui comandant străin, de data aceasta român. Şi vorbim despre o companie americană care a fost integrată într-un batalion românesc din Afganistan, companie americană aflată sub comanda românilor.

Liviu Mureşan: Şi ceea ce nu se vorbește suficient în ultima perioadă, numărul restrâns de militari care mai sunt, străini care mai sunt pe teritoriul Afganistanului, față de câți erau cu câțiva ani înainte, militarii români sunt acolo şi au rămas...

Radu Dobriţoiu: Sunt în topul, în clasamentul celor mai importante forțe și celor mai bine pregătite totodată și celor mai apropiați cu militarii americani.

Liviu Mureşan: Şi colaborarea este în zona aceasta cea mai sensibilă...

Radu Dobriţoiu: Cea mai periculoasă, putem spune.

Liviu Mureşan: ... dacă ar fi să ne referim la problema aceasta a informațiilor, Humint, și așa putem să înțelegem de ce NATO, când a plasat...

Radu Dobriţoiu: La Oradea.

Liviu Mureşan: ...centrele de excelență, cele aproape 30 de centre de excelență pe care le are Alianța în diversele țări membre, România găzduiește acest centru la Oradea, fără

Radu Dobriţoiu: Humint - Human Intelligence.

Liviu Mureşan: ...fără prea multă publicitate, dar unde se pregătesc acești militari pentru misiunile speciale și se realizează acel training comun de care este absolut nevoie, iar românii au această încredere, au câștigat această încredere încât să găzduiască...

Radu Dobriţoiu: Îi cunosc, pentru că am fost alături de ei ani de zile, și chiar am fost vecini, și de cort și de bungalow, și în Irak și în Afganistan, de la primele celule de intelligence și până la dezvoltarea acestora și știu rolul pe care l-au avut pentru a salva vieți de militari, nu numai români și americani, ci şi australieni și italieni. Şi îmi aduc aminte din nou de acest parteneriat cu Statele Unite, să amintim de aceste MRAP-uri, de niște blindate extrem de moderne, care, în cele din urmă, înlocuind transportoarele blindate românești și fiind puse la dispoziție gratuit de Statele Unite pentru militarii români din Afganistan, au salvat zeci de vieți de militari români.

Liviu Mureşan: Am avut ocazia acum câteva săptămâni să fac vizita la Muzeul Militar împreună cu studenții mei și am ajuns și în zona aceea în care sunt fotografiile celor care s-au sacrificat în misiunile internaționale și sunt lucruri care trebuie să fie învățate și trebuie să fie foarte bine cunoscute de tineretul nostru./csimion/ Şi îmi aduc aminte interesul care a ajuns să fie tot mai mare față de zona aceasta de pregătire militară, tot mai mulţi tineri se interesează cum pot să acceseze niște forme de pregătire în cadrul Forțelor Armate Române.

Radu Dobriţoiu: Prin Afganistan, subiect aflat de altfel pe ordinea de zi a ministerialei NATO de la Bruxelles, ajungem din nou la această reuniune a miniștrilor apărării din NATO la Bruxelles, desfășurată în paralel cu decizia Parlamentului de la Moscova de a suspenda participarea țării la Tratatul privind forțele nucleare intermediare. Se întâmpla practic în același timp, în aceleași zile. Între Est și Vest România este extrem de importantă cu baza de la Deveselu pe care Moscova o dorește desființată se pare.

Liviu Mureşan: Acum ar fi greșit să punem totul pe această relație între Rusia și România în legătură cu aceste obiective militare care sunt ale Statelor Unite, NATO...

Radu Dobriţoiu: Vorbim însă şi de Tratatul forțelor nucleare intermediare, unde Moscova a spus foarte clar că dorește desființarea bazei pentru a...

Liviu Mureşan: Deci Moscova știe pe de o parte să aibă această demonstrație de forță, un limbaj foarte articulat și ferm în legătură cu desfășurarea pe teren și în același timp se regăsește la discuție președintele Statelor Unite cu președintele Federației Ruse, discută o agendă comună, se acceptă invitații pentru continuarea dialogului, sunt niște canale de comunicare care au funcționat și funcționează. Deci ceea ce mi se pare deosebit este faptul că dialogul nu a dispărut, chiar dacă a scăzut încrederea, dar dialogul se menține și trebuie...

Radu Dobriţoiu: Vom aminti de acest subiect pentru că avem o corespondență de la Moscova ceva mai târziu, în care se amintește că Moscova a fost deturnată ca atenție de la ministeriala de la Bruxelles de G20, unde s-au întâlnit Vladimir Putin și Donald Trump, dar până atunci ne întoarcem spre o corespondență primită de la Bruxelles, în contextul în care Rusia a decis să suspende participarea la Tratatul privind forțele nucleare intermediare, miniștrii apărării din NATO au luat mai multe decizii care susțin consolidarea programului antirachetă. Amalia Bojescu transmite de la Bruxelles pentru "Euroatlantica".

Reporter: Miniștrii apărării din statele membre NATO și partenerii alianței au discutat și aprobat la ministeriala de săptămâna trecută mai multe măsuri militare și politice în contextul în care Rusia a ales să nu se conformeze Tratatului privind forțele nucleare intermediare. Aceste măsuri vizează consolidarea apărării antirachetă, programul privind exercițiile NATO, acțiuni de intelligence, supraveghere și recunoaștere. Ne pregătim pentru o lume fără tratat, declara secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, precizând că aliații nu doresc o cursă a înarmărilor, însă, a subliniat el, este de datoria alianței să se asigure că descurajarea și apărarea rămân credibile și eficiente. În opinia miniștrilor apărării, sistemul de rachete dezvoltat de Rusia reprezintă o amenințare la adresa securității, iar din acest motiv alianța trebuie să vină cu un răspuns defensiv, echilibrat și coordonat. NATO susține că încălcarea de către Rusia a Tratatului privind forțele nucleare intermediare și desfășurarea de noi rachete sunt parte a unui model mai amplu care a avut în vedere anexarea ilegală a Crimeii și eforturi continue de destabilizare a Ucrainei. În ultima perioadă Rusia a ajuns la un nou nivel al abordării strategice, recurgând la acțiuni agresive în zona Mării Negre și expedierea în regiune a unor sisteme militare moderne și capabilități, inclusiv ofensive, susține NATO. Alianța va continua să urmărească aceste evoluții, reafirmându-și sprijinul politic și practic pentru Ucraina. În tot acest context mâine ar urma să aibă loc o reuniune a Consiliului NATO-Rusia, pregătirea ședinței fiind confirmată săptămâna trecută de Reprezentanța permanentă a Rusiei pe lângă Alianța Nord-Atlantică.

Radu Dobriţoiu: Domnule Liviu Mureșan, Marea Neagră iată din ce în ce mai importantă pentru NATO de la ultimul summit de la Bruxelles, unde a fost inclusă ca subiect distinct pe ordinea de zi a dezbaterilor Alianței de atunci, iată că treptat interesul declarativ se transformă și în acțiuni. Amintea Amalia Bojescu de sisteme militare NATO în Marea Neagră, o zonă importantă nu numai pentru NATO și România, dar și pentru Rusia.

Liviu Mureşan: Odată cu câștigarea acestei piese pe tabla de șah care este Crimeea, Federația Rusă a schimbat registrul de joc, baza de acolo este valorificată într-un alt mod decât până în urmă cu câțiva ani, acest portavion nescufundabil natural care este Crimeea ca și...

Radu Dobriţoiu: Sunt cinci aeroporturi acolo.

Liviu Mureşan: Ca şi Kaliningrad-ul în partea baltică.

Radu Dobriţoiu: Sigur.

Liviu Mureşan: Aceste două sunt avanposturi ale intereselor Federației Ruse și ale prelungirii de forță pe zonele respective. Acum Marea Neagră a trecut de la formula clasică pe care o cunoșteam noi la o integrare într-o nouă concepție care văd că este promovată de către președintele Putin, și anume noua axă geopolitică caspică Marea Neagră-Marea Mediterană, legând aceste mări cu aspecte nu numai economice, dar aspect militare.

Radu Dobriţoiu: Sigur avem Tartus și Latakia în Siria, avem Crimeea, aveam un Cipru unde iarăși există...

Liviu Mureşan: Aşa și avem o demonstrație concretă de capacități ale armatei ruse din Caspică, când a atacat cu rachete...

Radu Dobriţoiu: În Siria.

Liviu Mureşan: Alt element de noutate în acest spațiu este apropierea din ultima perioadă vizibilă între Turcia și China. Iată că, dincolo de prezența primelor două nave chineze în Marea Neagră în august 2012, această colaborare între China și Rusia a început să se întărească și în manevre comune, Mediterană și aşa mai departe.

Radu Dobriţoiu: Şi apropierea dintre Turcia, aceeași Turcie, și Rusia bineînțeles.

Liviu Mureşan: Nu aş vrea... Și jocul în triunghi Rusia-Turcia-Iran și să nu uităm, pentru că suntem atât de aproape de zona aceasta, MENA, că Rusia este cu adevărat jucătorul care este și în față, dar este și din spate la principalele evenimente și mișcări care au loc în această zonă, nu numai Siria, dar vedem și în zona Golfului, vedem și în problema aceasta a Iranului cum și-a exprimat părerea și punctul de vedere cu fermitate.

Radu Dobriţoiu: Am avut trilaterala din Israel, unde în privința Siriei să spunem că a existat o poziție comună între Statele Unite, Israel și Rusia, dar în privința Iranului Rusia s-a delimitat și a venit cu o poziție total diferită.

Liviu Mureşan: A venit cu o pozitie total diferită, însă Rusia trebuie văzută ca un jucător deosebit de subtil, cu experiență în zonă.

Radu Dobriţoiu: Va solicita ceva în schimb probabil.

Liviu Mureşan: Nu numai că solicită, dar poate că într-o anumită măsură pune această marcă de fermitate față de Iran, însă prin spate sunt niște construcții care se fac în interes şi bilateral, și în echipă deosebite. Să nu uităm că este tot mai evidentă prezența și este aici zona de contact între NATO și Shanghai Cooperation Organisation. Summitul a fost de curând, la ora actuală sunt membri plini dincolo de Rusia și China, și India, și Pakistan, iar președintele Rohani a fost invitatul personal al președintelui Xi Jinping la summitul Shanghai Cooperation Organisation.

Radu Dobriţoiu: Ministrul apărării naționale. Gabriel Leş, a făcut o sinteză a participării sale la reuniunea NATO de la Bruxelles. Ministrul român a subliniat că investițiile la nivel național, precum și proiectele colaborative la nivel aliat trebuie să devină un spațiu important de cooperare între Uniunea Europeană și NATO. Să-l ascultăm pe ministrul apărării, Gabriel Leș.

Gabriel Leș: Am avut un schimb de opinii pe tema stadiul implementării posturii întărite de descurajare și apărare și a partajării echitabile a responsabilităților din cadrul Alianței împreună cu omologii mei, am aprofundat și aspecte referitoare la implementare inițiativei NATO privind creșterea gradului de operativitate și răspuns, NATO Readiness Initiative, întărirea posturii maritime a Alianței, precum și progresul obținut în implementarea angajamentului statelor membre privind asigurarea resurselor alocate apărării, cele care au fost adoptate la summitul din Țara Galilor din 2014, pe toate cele trei dimensiuni, și aici mai referă la partea de contribuții financiare, capabilități și contribuție la operații și misiuni. În ceea ce ne privește am prezentat omologilor mei din Alianță eforturile României de consolidare a prezenței înaintate adaptate, și aici mă refer la tailored Forward Presence la Marea Neagră şi am lansat ca de fiecare dată un apel pentru suplimentarea participării aliate la structurile multinaționale care funcționează pe teritoriul național./mnecula/ În cadrul sesiunii dedicate operațiunilor și misiunilor NATO au avut loc discuții referitoare la contribuțiile aliaților și partenerilor NATO la misiunea Resolut Support. Suntem un contributor foarte important la această misiune, precum și discuții privind evoluția procesului de negociere a păcii din Afganistan. Am reafirmat sprijinul pentru eforturile de stabilizare ale Afganistanului, dovadă stând, așa cum spuneam, contribuția substanțială și constantă a României în acest teatru de operații. De asemenea, am subliniat nevoia consolidări instituțiilor afgane din sfera securității și apărării, inclusiv a instituțiilor de învățământ dedicate acestor domenii vitale.

Radu Dobriţoiu: Gabriel Leş, declarație după participarea la Bruxelles la Reuniunea miniștrilor Apărării din statele membre NATO. Domnule Liviu Mureșan, aminteam de recenta ministerială NATO că a fost pusă în umbră la Moscova de Reuniunea G20 din Japonia, unde s-au întâlnim președinții Donald Trump și Vladimir Putin. Cu toate acestea, Moscova consideră că Rusia și Statele Unite pot realiza progrese în negocieri, tratatul forțelor nucleare intermediare se va afla însă pe agenda discuțiilor de mâine de la Bruxelles dintre NATO și Rusia. De la Moscova transmite pentru Euroatlantica Alexandru Beleavschi.

Reporter: Recenta ministerială NATO nu a generat reacții deosebite la Moscova, unde întreaga atenţie a fost îndreptată asupra întâlnirii președinților Vladimir Putin și Donald Trump din Japonia. La finalul ei, președintele Putin a anunțat consultări diplomatice pe tema prelungirii tratatului Start privind reducerea armelor strategice ofensive care expiră în februarie 2021, subliniind însă că nu poate prognoza deznodământul lor. Astăzi, Moscova a anunțat că întâlnirea dintre principalii negociatori, adjuncţii șefilor diplomațiilor rusă și americană, Serghei Riabkov și Andrea Thomson va avea loc pe 17 și 18 iulie la Geneva. Comentând rezultatele întâlnirii Putin-Trump, Serghei Riabkov a declarat într-un amplu interviu pentru Izvestia, că Rusia și Statele Unite pot realiza progres în sfera stabilității strategice și controlului armamentului. Rusia, a spus el, dorește prelungirea Tratatului Start, dar în prealabil rezolvarea obiecțiilor sale legate de posibilitatea renuclearizării rapide a unui mare număr de vectori americani, reduşi în conformitate cu Tratatul Start. Riabkov a spus că Moscova nici nu ştie dacă SUA doresc prelungirea tratatului, deşi pentru aceata negocierile ar trebui să înceapă în termen de cel mult câteva săptămâni. Problema tratatul forțelor nucleare intermediare INF și măsurile NATO pentru o perioada post INF convenite în cadrul ministerialei se vor afla mâine pe agenda reuniunii de la Bruxelles a Consiliului NATO-Rusia. În februarie. Washingtonul a lansat procedura de denunțare a tratatului care se va încheia pe 2 august, președintele Putin decretând a doua zi suspendarea participării Moscovei la același tratat. Înaintea întâlnirii Putin -Trump, decretul a fost ridicat la rang de lege, pe care Putin a promulgat-o însă abia după această întâlnire. Legea îi oferă lui Putin și dreptul de a reveni la aplicarea tratatului oricând va considera necesar și fără aprobarea parlamentului. Totodată, Rusia s-aa angajat să nu desfășoară rachete intermediare în Europa și alte regiuni dacă Statele Unite nu vor desfășura acolo propriile rachete de acest tip. Washingtonul şi NATO au declarat că nu au intenția să amplaseze rachete nucleare intermediare pe continentul european. În opinia lui Serghei Riabkov, din cauza deciziei luate deja de Statele Unite, doar un miracol mai poate salva tratatul INF, şi anume dacă Statele Unite vor fi gata să discute cu Rusia profesionistă și la obiect pretențiile reciproce privind încălcarea lui. Pe teren, opoziția militară Rusia-NATO continuă însă în forme periculoase. Ca o reacţie declarată și explicită la exercițiile navale Sea Breeze începute luni de NATO și Ucraina în Nord-Vestul Mării Negre, Rusia a început în Marea Neagră propriile manevre interarme cu participarea flotei, aviație și forțelor de coastă, inclusiv din Crimeea.

Radu Dobriţoiu: Domnule Liviu Mureșan, amintea colegul meu Alexandru Beleavschi de vectorii americani și astăzi am vorbit despre acest moment istoric, 50 de ani de la momentul când Statele Unite, cei doi cosmonauți americani au ajuns pe lună, doi cosmonauți la Ambasada Statelor Unite, unul american...

Liviu Mureşan: Un cosmonaut şi un astronaut, în curând și un /.../

Radu Dobriţoiu: Cosmosul.

Liviu Mureşan: Faptul că pe agendă a figurat și spațiul aduce la suprafață o preocupare serioasă care există la colegii americani și în general în lume, şi anume spațiul care se dovedește o zonă de confruntare, de observare, cu extrem de multe facilități de colaborare, dar și în același timp cu un potențial de confruntare, așa încât este bine că NATO a reușit să recunoască importanța acestui domeniu și să înceapă colaborarea. România are cu ce să contribuie în acest domeniu prin activitățile sale de-a lungul anilor.

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica", la final. Tema emisiunii: „Ministeriala NATO şi securitatea Mării Negre”. Invitatul acestei ediţii a fost Liviu Mureşan, preşedinte executiv al Fundaţiei Eurisc.

Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul "Euroatlantica", şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pentru a ne asculta pe frecvenţele Radio România Actualităţi.