Între Bruxelles şi Levant

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (31 octombrie ora 21:05:05) - Euroatlantica - Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Ultima reuniunea ministerială a Alianţei şi uciderea liderului ISIS, Abu Bakr al-Bagdadi, plasează ediţia "Euroatlantica" din această seară între Bruxelles şi Levant, între NATO şi evoluţiile din nordul Siriei, unde Turcia îşi continuă ofensiva pe teritoriul acestei ţări. Recenta reuniune ministerială a apărării de la Bruxelles a avut ca obiectiv pregătirea întâlnirii la vârf, la nivelul şefilor de state şi de guvern de la Londra, din 3-4 decembrie, când vor fi adoptate decizii pentru continuarea procesului de adaptare a posturii Alianţei la provocările şi ameninţările mediului de securitate actual. Unul dintre subiectele abordate la Bruxelles a fost evoluţia din nord-estul Siriei, unde Turcia, aliat NATO, desfăşoară operaţiuni militare. Invitatul ediţiei este Claudiu Degeratu, analist politico-militar. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Tema ediţiei - "Între Bruxelles şi Levant". Bună seara, domnule Claudiu Degeratu, bun venit la Radio România Actualităţi, la emisiunea "Euroatlantica".
Claudiu Degeratu: Bună seara!

Radu Dobriţoiu: Începem, domnule Claudiu Degeratu, cu Bruxellesul. Reuniunea ministerială a fost structurată pe patru reuniuni, cu accent pe stadiul implementării posturi întărite de descurajare şi apărare, partajarea echitabilă a responsabilităţilor, participarea la misiunile şi operaţiile aliate, rezilienţă, precum şi contracararea ameninţărilor hibride. Constituie aceste ameninţări hibride o prioritate pentru Alianţă?
Claudiu Degeratu: Da, constituie şi, de fapt, ele se asociază şi celorlalte priorităţi pe care le-aţi menţionat mai deverme. Probabil că în decembrie vom avea noi iniţiative în cadrul strategiei NATO privind contracararea războiului hibrid. Mă aştept şi la aspecte de strategie conceptuale, dar mă aştept şi la iniţiative de natură operaţională. Suntem într-un stadiu destul de avansat cu implementarea strategiei NATO pe acest domeniu şi probabil că vor mai fi şi multe alte aspecte interesante şi noi în decembrie. Ar fi cel mai bun moment pentru alianţă să facă şi un bilanţ al eforturilor din ultimii doi ani pe domeniul agresiunilor hibride.

Radu Dobriţoiu: Poate şi un bilanţ, domnule Claudiu Degeratu, al misiunii "Resolute Support" din Afganistan, care, iată, ea s-a prelungit, continuă, s-a anunţat că NATO îşî va continua prezenţa în Afganistan. Cu toate acestea, progresele nu sunt vizibile acolo, decât poate cel mult în anumite regiuni ale Afganistanului. Trepat se pare că talibanii vor reveni, poate chiar şi pe cale democratică, din nou la putere în Afganistan.
Claudiu Degeratu: Da, aţi menţionat foarte bine, că, de fapt, există mai multe procese în paralel. Este cel de dialog privind o posibilă reconciliere politică şi o integrare a tuturor curentelor care sunt dispuse din rândul talibanilor să susţină un model democratic care a încercat să se impună în ultimii ani şi am urmărit până în vară acest dialog, să zicem, internaţional între talibani şi...

Radu Dobriţoiu: Talibanii participând la aceste discuţii importrante.
Claudiu Degeratu: Exact, exact, exact. Şi, ştiţi foarte bine, că au apărut elemente în spaţiul public legate de un posibil acord, el ar fi existat, sigur, fiind o chestiune de negociere până în ultimul moment, dar există câţiva paşi înainte privind dialogul politic între talibani şi actualul regim din Afganistan.

Radu Dobriţoiu: Şi China, se pare, că este interesată să se implice în aceste negocieri de pace.
Claudiu Degeratu: Cu siguranţă există premisele pentru o posibilă conferinţă de pace. Din punct de vedere militar, acum trebuie spus că NATO ia în calcul măcar pe următorii 4 -5 ani, eu ştiu că misiunea actuală NATO este planificată din principiu până în 2024, tocmai pentru a păstra necesara implicare militară pentru o posibilă tranziţie. Acest acord cu talibanii va necesita mai mult timp, nu va fi prea uşor, nu ne aşteptăm ca acest calendar să meargă foarte uşor şi să avem un proces politic intern convenabil şi, din acest punct de vedere, pentru moment avem o puternică susţinere şi solidaritate în interiorul Alianţei privind continuarea misiunii, iar planificarea a fost acceptată să se facă până undeva în 2024.

Radu Dobriţoiu: O misiune imporantă şi pentru România, pentru că noi suntem acolo printre primele cinci ţări, printre primele cinci armate, cu o contribuţie importantă cu trupe, ceea ce înseamnă nu numai militari, înseamnă şi bani cheltuiţi pentru această misiune şi iată că suntem acolo de 15 ani, de peste 15 ani, şi orizontul nu se întrevede, pentru că, în ciuda tuturor eforturilor, Alianţa şi România alături de Alianţă, iată, rămân acolo pe termen foarte lung şi speranţa nu este vizibilă pentru o democraţie în Afganistan. Credeţi că NATO ar trebui să ia în considerare şi alte modele, inclusiv, cum aţi amintit, implicarea talibanilor într-un proces democratic, oricum pentru ei democraţia este o chesite pe care o percep altfel decât o percepem noi, occidentalii.

Claudiu Degeratu: Cu siguranţă este diferit. Cel mai important lucru şi pentru NATO şi în general pentru comunitatea internaţională, pentru că aţi menţionat şi China, este să se reuşească un acord politic între actualul regim din Afganistan şi forţele talibane, care vor constitui un partid sau o grupare politică. Ideea este să avem la început acest acord politic. După aceea, comunitatea internaţională poate să genereze soluţii, inclusiv prin prelugirea unei prezenţe militare, care să fie mai mult de stabilizare, să zicem cum ar fi misiunile de tip Africa, adică stăm doar când sunt alegeri, sau...
Radu Dobriţoiu: "Peacekeeping"...
Claudiu Degeratu: "Peacekeeping"...
Radu Dobriţoiu: ...şi nu "Peace enforcement"...
Claudiu Degeratu: ...exact, exact. Revenim probabil la un concept de mandat internaţional pentru o posibilă forţă care să susţină. Din punct de vedere politic, aţi văzut, şi militar, România, va continua să fie cea care sprijină consensul în interiorul Alianţei privind participarea la această misiune. Nu avem niciun fel de element să ne îndoim de acest lucru, dimpotrivă, efortul este constant, este consistent în ceea ce priveşte bugetul în actualele condiţii şi eu mă aştept ca România să rămână până în 2024, ca să fac o estimare personală şi în cazul unei posibile misuni internaţionale de un alt tip, post-NATO atunci, cu siguranţă România va fi din nou solicitată să participe. Deci, perspectiva este proabil ca, pe un termen mediu cel puţin, de a ne implica în continuare în acestă chestiune.

Radu Dobriţoiu: Şi probabil că şi efectivele, treptat, se vor diminua, pentru că ne apropiem de 750 de militari, cu aproximaţie, ceea ce înseamnă destul de mult; ne apropiem de efectivele unei brigăzi.
Claudiu Degeratu: Ne apropiem. Eu nu cred că vom scădea foarte mult, dramatic, pentru că mă uit şi la alte contribuţii sau eforturi aliate şi s-ar putea ca noi, în continuare, să fim solicitaţi şi rugaţi să contribuim să menţiem acest nivel. Deci, sunt puţin pesimist că vom scădea foarte mult nivelul. De ce? Pentru că exigenţele misiunii rămân aceleaşi, iar România îşi achită toate exigenţele.

Radu Dobriţoiu: În condiţiile în care tocmai ce am crescut până de aproape de 800 de militari efectivele noastre de acolo, o reuniune ministerială importantă, mai ales din perspectiva summitului de luna viitoare de la Londra, unde se vor întâlni şefii de state şi de guverne din ţările aliate, Alianţa Nord-Atlantică va continua lupta împotriva terorismului, îşi va respecta angajamentele faţă de Afganistan şi îşi va adapta acţiunile în raport cu ameninţările hibride. Care au fost principalele subiecte analizate aflăm de la Amalia Bojescu în corepondenţa transmisă de la Bruxelles pentru "Euroatlantica".
*
Reporter: Aliaţii au evaluat riscurile şi vulnerabilităţile NATO, punând accent pe creşterea rezilienţei naţionale şi actualizarea bazei de telecomunicaţii civile, inclusiv 5G. Acest lucru este important, subliniază Alianţa, deoarece telecomunicaţiile de generaţie viitoare vor afecta societăţile de la transport, asistenţă medicală şi educaţie până la operaţiunile militare. Discuţiile s-au concentrat şi pe pregătirea forţelor aliate astfel încât acestea să fie capabile de mobilitate rapidă în caz de conflict. În ceea ce priveşte împărţirea echitabilă a sarcinilor, la nivelul Alianţei se constată o tendinţă pozitivă, fiind al 5-lea an consecutiv de creştere a cheltuielilor pentru apărare. Un punct sensibil pe ordinea de zi a fost situaţia din nord-estul Siriei. Deşi au fost unele divergenţe în rândul aliaţilor cu privire la acţiunea militară a Turciei, concluzia a fost că toate forţele de pe teren trebuie să acţioneze cu reţinere şi cu respectarea deplină a dreptului internaţional umanitar. Şeful Alianţei, Jens Stoltenberg, sublinia că evoluţiile recente din zonă arată necesitatea unei soluţii politice, iar NATO trebuie să-şi protejeze câştigurile obţinute în lupta împotriva ISIS. În acest sens, eliminarea liderului ISIS, Abu Bakr al-Bagdadi, este un pas semnificativ în eforturile Alianţei de luptă împotriva terorismului internaţiona. NATO rămâne angajată în lupta împotriva ISIS, organizaţie considerată inamicul comun al aliaţilor.
*
Radu Dobriţoiu: S-a mai discutat la Bruxelles, domnule Degeratu, despre partajarea echitabilă a responsabilităţilor. Ajungem din nou în principal la bugetele dedicate Apărării. Cât şi cum vor aborda acest subiect aliaţii la reuniunea de luna viitoare de la Londra?
Claudiu Degeratu: Nu mă aştept în această zonă să avem ceva să zicem surprinzător sau spectaculos. Cred că şefii de state vor sprijini din nou menţinerea acestor ţinte de 2% şi 40% pentru dezvoltare investiţii, cercetare în domeniul apărării. Probabil că va spori până la sfârşitul anului, cu siguranţă va spori această creştere, adică vom avea încă un avans în ceea ce priveşte suma totală a bugetelor Apărării la nivel aliat, deci cu siguranţă această creştere se va menţine şi sprijinul va fi pentru a menţine, aşa cum s-a stabilit iniţial chiar în Ţara Galilor, în 2014, acest angajament. Problema însă este cea legată de adaptare, cum transformăm acest angajament să zicem pentru un buget sporit al Apărării într-o adaptare şi într-un pas calitativ în interiorul Alianţei. Pe noi ne interesează graniţa de est a Alianţei, să vedem că aceste cheltuieli de apărare se transformă de fapt într-o protecţie mai bună pentru graniţa de est a Alianţei, graniţa de sud şi, bineînţeles, dezvoltarea unor noi capabilităţi de natură strategică care sunt la dispoziţia NATO.

Radu Dobriţoiu: Premierul Ungariei, Viktor Orbán s-a întâlnit la Budapesta cu preşedintele Vladimir Putin. Putem vorbi de această dată de o axă Bruxelles-Moscova-Istanbul care trece prin Budapesta. De altfel, Viktor Orbán a justificat cooperarea cu Rusia prin faptul că Budapesta se află între trei poli de atracţie reprezentaţi de Berlin, Moscova şi Istanbul. El a subliniat că "Ungaria este parte a NATO şi Uniunea Europeană va continua să fie la fel în continuare, dar aceasta nu exclude ca pe anumite teme politice să coopereze cu Rusia". Domnule Claudiu Degeratu, unde să plasăm Budapesta între Occident şi Levant, ţinând cont de aceste declaraţii ale premierului Viktor Orbán?
Claudiu Degeratu: Păi eu vă propun să o plasăm în Europa Centrală, adică într-un punct foarte sensibil în ceea ce priveşte graniţa de est a Alianţei. Deci Budapesta încearcă să facă un joc individual, să zicem de natură strategică, cu toate că nu are acest potenţial de a juca foarte mult strategic decât dacă acceptă multe din doleanţele sau din solicitările părţi ruse - şi am văzut, cel puţin pe securitate energetică, Ungaria creează destul de multe întrebări, generează destul de multe întrebări pentru vecini şi pentru Bruxelles. În ceea ce priveşte stabilitatea în Balcani, la fel, avem o întreagă problematică legată de modul în care Budapesta se raportează la toată regiunea respectivă ...

Radu Dobriţoiu: Şi iată şi relaţia cu Rusia.
Claudiu Degeratu: Şi relaţia cu Rusia şi aţi văzut că sunt două domenii importante acolo: cooperarea nucleară - care este foarte problematică şi e în atenţia Alianţei această cooperare nucleară cu Rusia, care înseamnă de fapt accesul la un domeniu strategic al unui aliat NATO, ceea ce ridică iar nişte semne de întrebare, şi, bineînţeles, ultimul episod pe care l-aţi văzut, şi aici Rusia este foarte satisfăcută de poziţia Budapestei vizavi de Ucraina, unde există un capitol special legat de minorităţi, evident minoritatea maghiară din din Ucraina. Şi dacă vă uitaţi în ultimele să zicem în ultimele ore aţi văzut că există şi anumite poziţii ale Ungariei vizavi de postura NATO faţă de relaţia cu Ucraina, a încercat să obstrucţioneze anumite mesaje. Până la urmă avem un compromis, în comunicatul care s-a dat în urma vizitei delegaţiei NATO, ambasadorilor NATO, care s-a desfăşoară în aceste zile, deci cumva Ucraina încearcă să îşi dezvolte o agendă proprie cu Federaţia Rusă, însă ea nu este întotdeauna cea mai fericită alegere. Soluţiile, după părerea noastră, rămân în ceea ce priveşte NATO, în susţinerea solidarităţii aliate, iar în ceea ce priveşte Europa Centrală, cu atât mai mult Ungaria, după părerea mea, ar trebui să-şi asume ceea ce şi-a asumat încă din 1997, adică valorile transatlantice, care înseamnă de fapt apartenenţa la o alianţă militară de apărare colectivă şi nu la o uniune economică euroasiatică.
Radu Dobriţoiu: Cum a făcut Serbia, de exemplu, care deşi nu este în NATO este vecină cu NATO, este vecină cu noi...
Claudiu Degeratu: Da şi apropierea este apropierea este importantă, pentru că au fost exerciţii comune în Serbia şi imediat a fost vizita lui Putin în Ungaria.

Radu Dobriţoiu: Ajungem în Siria, unde situaţia din nord-estul ţării se deteriorează. Avem acolo trupele Turciei care doresc să preia controlul unei zone importante, avem trupe ruseşti şi siriene. Ieri au fost semnalate ciocniri între forţele Damascului şi trupele turceşti, însă de departe cel mai important eveniment este uciderea liderului ISIS Abu Bakr al-Bagdadi în urma unei emisiuni a forţelor speciale americane. Despre această operaţiune avem mai multe amănunte în corespondenţa transmisă de la Washington, pentru "Euroatlantica", de Doina Saiciuc:
*
Reporter: Uciderea lui Al-Bagdadi va avea un efect mic în ce priveşte împiedicarea unor viitoare atacuri ale reţelei teroriste al cărui fondator şi lider a fost - a arătat nu mai departe decât ieri directorul în exerciţiu al Centrului Naţional pentru Contraterorism, Russell Travers. Insurgenţa are o mulţime de opţiuni - a avertizat Travers. Aşadar, puţin după miezul nopţii între sâmbătă şi duminică, 26 - 27 octombrie, 8 elicoptere americane, în principal CH-47, au decolat de la o bază militară de lângă Erbil, Irak, zburând la înălţimea joasă şi cu viteză mare pentru a evita detectarea. Ele au zburat timp de 70 de minute deasupra Siriei până la nord de oraşul Ildlib. Al-Bagdadi se ascundea într-un complex de clădiri din nord-vestul Siriei - a fost o informaţie de la un militant ISIS, nemulţumit de grup, care a dus la lansarea operaţiunii. Acesta a devenit informator al forţelor kurde, care au cooperat cu americanii. Bagdadi a fost poate mult prea încrezător că nu va fi niciodată prins, aşa încât nu a avut un plan de a scăpa. S-a prins în propria capcană, înăuntrul unui tunel fără ieşire. Realizând că soarta îi este pecetluită şi-a detonat vesta, sinucigându-se şi ucigând trei dintre copiii săi. El se ascundea în una din ultimele arii aflată încă sub controlul grupului terorist. Momentul a pus capăt regimului terorii cu executarea a mii de victime în cele mai sadice moduri. Ştirea rea este că ridicarea şi căderea în cele din urmă a califatelor autodeclarate are o istorie întreagă din anul 1258 încoace şi vedem - spun experţii - o escaladare a tendinţei de a autodeclara califate. Primul oficial al contraterorismului din SUA, Russell Travers, a spus, ieri, la Capitoliu, că următoarele zile vor fi marcate de elogii publice din partea altor lideri ai ISIS, ca şi din partea liderilor Al-Qaeda, care vor folosi momentul pentru a face declaraţii publice. Ele vor cere comiterea de atacuri împotriva intereselor occidentale şi angajamente de loialitate faţă de grupul Stat Islamic. În următoarele câteva săptămâni va fi mai clar ce se va întâmpla cu deţinuţii ISIS din Siria şi Irak. Cu câteva săptămâni înaintea uciderii lui Bagdadi, Centrul Naţional pentru Contraterorism al SUA a urmărit mesajele radio ale acestuia în care spunea că vrea ca închisorile să fie atacate. Închisorile sunt vulnerabile - a recunoscut Travers.
*
Radu Dobriţoiu: Abu Bakr al-Bagdadi cu al său Stat Islamic a reuşit să regenereze al-Qaeda sub o nouă versiune cu acest califat pe care el l-a autoproclamat, cu atrocităţi mult mai mari, un terorism diferit şi cu lucruri care ne-au îngrozit, domnule Degeratu. Va conta uciderea lui, eliminarea lui din această piramidă ISIS sau este foarte posibil, aşa cum amintea Doina Saiciuc, să se nască alţii califi şi altcineva să preia puterea într-o altă zonă, care va fi la fel de greu de pacificatic, cum s-a întâmplat cu Siria?

Claudiu Degeratu: Pentru situaţia să zicem de natură operaţională din zona respectivă, pentru Siria, da, este o lovitură foarte grea dată ISIS. Pentru întreg fenomenul ISIS, la nivel regional, global să-i spunem, sigur, ne aşteptăm ca aceste elemente să se reorganizeze. Viteza de reorganizare a ISIS a fost întotdeauna mai mare decât la al-Qaeda. Asta s-a văzut chiar şi în zona Irak, s-a văzut în Siria evident, deci cumva ne aşteptăm să mai existe asemenea lideri de talia lui Bagdadi care să reorganizeze rapid. Dar pentru Siria, după părerea mea, a fost o contribuţie americană foarte importantă eliminarea, pentru că asta ...

Radu Dobriţoiu: A arătat că nu vor scăpa nepedepsiţi aceşti criminali, aceşti terorişti. În cele din urmă vor fi prinşi şi eliminaţi. Ăsta este mesajul foarte clar, principal, al operaţiunii conduse de SUA. Foarte interesant, kurzii, atât cei din nordul Irakului, pentru că elicopterele operaţiunii au fost declanşate din Erbil, din Kurdistanul irakian, şi iată kurzii din nordul Siriei au jucat un rol extrem de important pentru aliatul lor american care în cele din urmă ia cam părăsit acolo, în Rojava, în nord-estul Siriei. Ne uităm iarăşi la kurzi şi ajungem bineînţeles la Turci, care au intrat peeste kurzi, turci care sunt aliaţi ai NATO. Ce credeţi că s-a discutat, chiar şi în spatele uşilor închise la această reuniune sau se va discuta la Londram, a NATO, ţinând cont că Turcia este un aliat extrem de important şi Alianţa nu îşi permite să pericliteze relaţia cu Turcia, aliat extrem de important în această zonă de sud-est a Alianţei.

Claudiu Degeratu: Cred că NATO îşi va menţine obligaţia sau angajamentul de a oferi asistenţă Turciei prin prezenţa unor capabilităţi NATO care să apere de fapt spaţiul aerian şi al Turciei. Cred, de asemenea, că NATO nu se va implica cu siguranţă în chestiunea bilaterală Turcia- SUA - aceasta rămâne o zonă destul de sensibilă. Cred că perioada de criză a cam trecut, adică acum aşteptăm probabil ca NATO să se concentreze mai mult pe zona de asistenţă împotriva ISIS din Irak, după părerea mea.
Radu Dobriţoiu: Sigur, dar să nu uităm că Turcia este membră a Alianţei Nord-Atlantice şi a intervenit militar într-un alt stat.
Claudiu Degeratu: Şi atâta vreme cât în cadrul Alianţei cineva nu invocă un articol, Articolul 5, Articolul 3, Articolul 4, chestiunile legate de /.../securitate, bineînţeles că acest subiect al Turciei, intervenţiei turceşti, nu va deveni subiect oficial. Neoficial sigur că se discută, şi aţi văzut, au fost ecouri. După părerea mea lucrurile critice au cam trecut acum. Sigur, rămâne ca Turcia să-şi tempereze intervenţia.
Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica", la final. Tema ediţiei: „Între Bruxelles şi Levant''.
Invitat în studio a fost Claudiu Degeratu, analist politico-militar.
Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul "Euroatlantica", şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.