Întărirea securităţii democraţiilor occidentale - o necesitate

"Euroatlantica" - Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Principalele repere de securitate au o contribuţie esenţială la susţinerea şi întărirea democraţiilor. Cel mai bun exemplu este reprezentat de democraţiile occidentale, multe dintre ele parte ale celei mai importante alianţe din lume - NATO. Occidentul a dovedit că poate genera securitate, chiar şi în zone dominate de probleme de stabilitate, sau chiar în zone de post-conflict. Cel mai bun exemplu este cel al Balcanilor de Vest, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia. Sunt însă şi regiuni unde nu s-a reuşit instalarea stabilităţii, din motive ce ţin foarte mult şi de interesele Rusiei şi amintesc situaţiile din Transnistria, Osetia, Nagorno-Karabah, referindu-mă la zone apropiate ale Europei. La rândul lor, democraţiile occidentale au nevoie de întărirea securităţii, atât a celei interne, cât şi a securităţii la graniţele de Nord, de Sud şi de Est ale Europei. În contextul actual geopolitic şi geostrategic, întărirea securităţii democraţiilor occidentale a devenit o necesitate, în faţa numeroaselor provocări dintre care cele mai importante sunt ameninţările teroriste şi războiul informatic şi informaţional, condus de Federaţia Rusă, democraţiile euroatlantice au nevoie de strategii noi, adaptate la actualele evoluţii. Invitatul acestei ediţii este generalul de brigadă în rezervă, profesor universitar doctor Stan Petrescu. Pe parcursul emisiunii, vom avea şi răspunsuri pentru problematica abordată astăzi, de la profesorul doctor Liviu Mureşan, preşedintele executiv al Fundaţiei EURISC. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi, pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Tema ediţiei: "Întărirea securităţii democraţiilor occidentale - o necesitate".

Radu Dobriţoiu: Bună seara, domnule general Stan Petrescu! Bun venit la Radio România Actualităţi!

Stan Petrescu: Bun găsit şi vă mulţumesc pentru invitaţie!

Radu Dobriţoiu: Cu mare plăcere! Domnule general, vorbim despre importanţa consolidării securităţii democraţiilor occidentale - pare un titlu pompos, e adevărat, dar este extrem de important, o temă de actualitate permanentă, ce merită atenţia emisiunii "Euroatlantica". Să vorbim, pentru început, de importanţa alocărilor bugetare pentru întărirea securităţii democraţiilor occidentale.

Stan Petrescu: Trebuie să vorbim în termeni financiari, că securitatea astăzi costă foarte mult sau şi mai mult, deoarece factorii de risc, ameninţările, potenţialele ameninţări care vin din spaţii de dincolo de proximitatea Europei Occidentale, sunt tot mai fluide şi tot mai periculoase. Aşadar, chestiunea securităţii este, dacă vreţi, aşezată ca prim punct pe agenda de lucru a fiecărui lider din ţările care compun Europa Occidentală, şi aici mă refer la Marea Britanie, Franţa, Germania, Olanda, Danemarca. Ajungem în Europa Centrală, cu ţările din Vişegrad, şi apoi cele din estul european, cele care sunt desprinse din fosta URSS, care şi ele au probleme, dar marele noroc este că sunt aliate NATO şi ale UE şi, într-un fel, îşi asigură, au un plus de securitate, chiar dacă nu dispun de banii de care dispune Europa Occidentală. Marea Britanie şi Franţa sunt ţări nucleare, iar cel mai mare risc pentru acestea sunt rachetele cu rază lungă de acţiune şi care sunt precise, beneficiind de tehnologie foarte înaltă, aşadar investiţia în costuri de apărare împotriva unor asemenea vectori este foarte importantă. Bugetul Franţei, dacă este să îl analizăm, ei au o tradiţie în a planifica, dacă vreţi, cheltuielile pentru apărare, în toate categoriile de forţe ale armatei, îşi reînnoiesc marina, îşi reînnoiesc infanteria, au început să îşi angajeze funcţionari la 6 - la 7.000 de civili, de condiţiile, dacă vreţi, ale luptătorului şi a fiinţei, deci în jur de 290 de miliarde de euro, Franţa are în vedere pe următorii 7 ani, să investească în apărare. Ţările de democraţie occidentală în general îşi fac strategii pe termen lung, dar şi pe termen scurt. Marea Britanie, dincolo de canal, o ţară insulară, are probleme de natură teritorială cu Irlanda de Nord, dar şi în proximitatea ei sunt factori de risc statali, dacă ne gândim la Rusia, care deja a testat spaţiul aerian cu avioane de asalt, pe de o parte. Pe de altă parte, este membră a NATO, este o ţară extrem de puternic dezvoltată, cu o democraţie deschisă. De fapt, toate ţările din democraţia occidentală păstrează valorile lor, au aceste valori europene pe care le generează de secole şi sigur că mişcarea, serviciile dar şi a personalului din toate ţările este foarte vie, iar atentatele teroriste din ultima vreme a pus în gravă dificultate securitatea acestor ţări, de democraţie... Germania, care a deschis porţile migranţilor islamişti, care nu sunt din motive economice sau de război, ci din motive economice, au creat mari probleme de insecuritate, aşadar terorismul, crima organizată şi acest fenomen al miugraţiei pun în dificultate aceste state, numai că ele dispun de resurse foarte puternice, de economii foarte puternice, au aceşti 2% pe care să îi asigure potrivit concepţiei financiare a NATO de a-şi remoderniza armamentele, de a-şi remoderniza tacticile, strategiile şi, mai ales, investesc în materie de informaţie, au mărit efectivele de informaţii, culegerea de informaţii tehnologice. Relaţiile şi integrarea acestor structuri de informaţii din toate ţările aliate ale NATO reuşesc să dea răspuns, dacă vreţi, unei strategii care se numeşte Strategia de identificare a factorilor de risc, de temperare a acestora, de cunoaştere din timp. Pentru că dacă îi cunosc din timp şi îi pot înlătura şi preveni mă costă mai ieftin decât dacă m-aş găsi atacat în mod intempestiv.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, din această perspectivă a alocării bugetare pentru securitate şi apărare, putem defini anumite perioade după încheierea Războiului Rece, după 1990, pentru aceste dezvoltări în domeniul securităţii democraţiilor occidentale şi ne gândim, în primul rând, la extinderea NATO, putem spune că este o perioadă cu cele două valori de extindere a NATO, apoi urmată de, probabil, o descreştere a bugetării apărării şi iată, în ultimii doi ani, incidentele, evenimentele la care Europa a fost martoră, au impus aceste evenimente o nouă atenţie pentru dezvoltarea sectorului apărării, chiar şi în democraţiile occidentale.

Stan Petrescu: Fără îndoială că una dintre marile lovituri geostrategice ale lumii a fost destructurarea fostei Uniuni Sovietice la 1991, de altminteri cel mai puternic inamic de dincolo de cortină, cel mai puternic adversar, care la rândul lui a dat Tratatul de la Varşovia, unde erau asociate o serie întreagă de state aşa-zis socialiste şi sigur că acest Război Rece s-a purtat, de fapt, între liderii acestor două alianţe, NATO, din partea vestică a Europei, şi Tratatul de la Varşovia, de dincolo de cortină. Aşadar, prin destructurarea acestui mare imperiu roşu de 21 de milioane de kilometri pătraţi, sigur că a început să coboare, acest pericol a scăzut, Tratatul de la Varşovia a fost desfiinţat, ţările care s-au desprins au căutat calea apuseană rapidă şi au încercat să găsească noi ...

Radu Dobriţoiu: S-au alăturat...

Stan Petrescu: S-au alăturat Occidentului, pentru că majoritatea dintre ele aveau civilizaţii mai mult apuseană.

Radu Dobriţoiu: Şi istoria legată de Occident.

Stan Petrescu: Şi de Occident, sigur că da.

Radu Dobriţoiu: Inclusiv România.

Stan Petrescu: România, fără îndoială. Noi suntem prin limbă occidentali, prin religie suntem orientali. Limba noastră este occidentală, alături de cea portugheză, franceză, italiană, spaniolă, etc. Cine a spus că noi nu suntem în Europa este un mare ipocrit. Aşadar, riscurile de securitate pentru Vest au fost mai mici pentru o anumită perioadă. NATO a rămas o structură politico-militară într-o anumită stare de aşteptare, el a trecut sau organizaţia a trecut prin mai multe etape de reconstrucţie, de reconsolidare, şi-au schimbat /.../.

Radu Dobriţoiu: Atenţia ţărilor s-a reorientat spre alte domenii...

Stan Petrescu: Exact!

Radu Dobriţoiu: ... din punctul de vedere al bugetării.

Stan Petrescu: Şi această relaxare a făcut ca unele state să investească în economie, să investească în bunăstarea materială şi spirituală ale statelor, dar pe măsură ce Federaţia Rusă a revenit şi a încercat din nou să-şi recâştige poziţiile pierdute de lider pe scena internaţională, investind sume importante în armament, au regenerat structurile de informaţii, s-au reorientat asupra spaţiului... au ieşit din frontieră şi s-au dus în Orient cu forţe, dar nu numai în Orient, au ţinut acele mici incendii, cum le-aţi pomenit dumneavoastră - Osetia, Nagorno-Karabah, Trasnistria, sigur că da.

Radu Dobriţoiu: Enclave şi...

Stan Petrescu: A reuşit să facă un cap de pod aici, în flancul sud-estic european şi primul cap de pod în nordul Europei şi mă refer la Kaliningrad, de curând au dislocat...

Radu Dobriţoiu: Sigur, cu o enclavă extrem de importantă, un cap de pod...

Stan Petrescu: Foarte important...

Radu Dobriţoiu: ...Crimeea şi Kaliningrad. Ambele încep cu C, dar au o importanţă foarte mare pentru strategia Rusiei.

Stan Petrescu: Numai că, vedeţi dumneavoastră, Kaliningrad este foarte important pentru că se află, de fapt, într-un teritoriu de securitate...

Radu Dobriţoiu: În inima...

Stan Petrescu: ... al Uniunii Europene şi al suprafeţei Alianţei NATO şi este portul care nu îngheaţă niciodată, însemnând că poate să opereze în tot timpul anului cu forţe navale, care deja sunt dislocate în această... Deci, capete de pod formidabil de puternice.

Radu Dobriţoiu: Rusia reprezintă, aşadar, o mare provocare, o mare ameninţare, ceea ce obligă democraţiile occidentale să investească în securitate. Statele Unite şi-au modificat strategia de securitate în privinţa priorităţilor, chiar din această perspectivă. Dacă până de curând terorismul era considerat principalul factor de ameninţare, priorităţile s-au schimbat. Pe primele locuri se situează Federaţia Rusă şi China. Despre această regândire, reaşezare a doctrinei americane de apărare, dar şi despre vulnerabilităţile democraţiilor în faţa ameninţărilor teroriste am vorbit cu profesorul universitar doctor Liviu Mureşan, preşedinte executiv al Fundaţiei EURISC.

*

Radu Dobriţoiu: Domnule profesor Liviu Mureşan, vorbim în această seară despre necesitatea întăririi securităţii democraţiilor occidentale. Putem vorbi în urma experienţelor din ultimii ani de o vulnerabilitate pe palierul securităţii determinată chiar de principiile fundamentale ale sistemelor democratice?

Liviu Mureşan: Atât de-o parte şi de alta a Atlanticului avem nişte evoluţii care vor fi cu nişte implicaţii imediate şi pe termen lung şi, în acelaşi timp, ridică o serie întreagă de semne de întrebare în legătură nu numai cu securitatea internă a statelor noastre, dar este vorba şi de capacitatea de a participa la securitatea globală. Se constată faptul că Statele Unite sunt într-un moment în care-şi claridică modul în care funcţionează principalele instituţii din cadrul sistemului de securitate şi apărare în interior, cum colaborează între ele, cum se raportează la factorii politici şi aşa mai departe. În plus, este un subiect de îngrijorare, este vorba şi de asigurarea în mod ferm a unor fonduri pentru a putea desfăşura programele în termen lung - şi asta şi în Statele Unite şi în Europa. În Europa avem evoluţii în anumite părţi criticabile în legătură cu democraţia şi există preocupări la nivelul Comisiei Europene. Sunt lucruri foarte interesante, prin documentele care au apărut şi m-aş referi în primul rând la această Strategie de apărare naţională a Statelor Unite, unde nu mai apare terorismul pe primul loc. În schimb apar doi potenţiali rivali - Rusia şi China - care au trecut acum ca prioritate în aboprdarea aceasta de apaare americană. Şi analiştii, inclusiv colegii americani sunt în curs de a redefini ce înseamnă acest lucru. Nu poţi pune în aceeaşi formulă şi atitudinea faţă de Rusia sau China, nu poţi să găseşti imedia soluţie la problemele care sunt pentru că ele sunt extrem de complexe, de sensibile, mă refer la capacitatea statelor de a reacţiona până la formulele acestea şi democratice. Mă gândesc la SUA, care au parcurs în ultimele săptămâni o serie întreagă de evenimente pe partea hazardurilor naturale. Bilanţul şi costurile sunt peste 200 de miliarde. E vorba de blocarea sistemelor de infrastructuri ş.a.m.d. Nici problemele de apărare nu mai sunt în formula clasică, nici problemele acestea de intern şi extern nu mai pot fi uşor separate.

Radu Dobriţoiu: Aţi amintit şi aţi vorbit, domnule profesor, despre terorism. Credeţi că sistemul democratic în sine a fost speculat de terorişti pentru a-şi atinge scopurile?

Liviu Mureşan: Da. Societatea occidentală a avut o serie întreagă de vulnerabilităţi, care au putut fi speculate. Avem evoluţii care au fost extrem de grave în legătură cu această migraţie, care s-a înregistrat, de exemplu, dinspre Africa spre Europa, unde întâlnim acest nexus al corupţiei, crimei organizate, terorism şi Uniunea Europeană nu a fost pregătită pentru aceste evenimente în mod corespunzător. Ţări cum sunt Italia sau Grecia au devenit ţări care au dificultăţi in a-şi gestiona problemele, a primi acest val de sute de mii de refugiaţi, a-i integra, a-i identifica pe cei care cu adevărat sunt victime ale conflictelor din Siria sau din alte părţi sau cei care profită de aces val pentru a se întoarce din zonele acestea, unde au desfăşurat activităţi teroriste şi să poată să le desfăşoare şi în Europa.

*

Radu Dobriţoiu: Domnule general Stan Petrescu, iată şi din ce discutam cu domnul profesor Liviu Mureşan, se pare că valorile fundamentale ale democraţiei au fost extrem de fertile pentru anumite acţiuni ale terorismului. S-a speculat, pornind chiar de la libertatea de exprimare, de la drepturile cetăţeneşti, şi au venit acum şi se folosesc de acest lucru, ascunzându-se, bineînţeles, printre valurile de migranţi.

Stan Petrescu: Deci ţările de democraţie occidentală au rămas credincioase principiilor şi valorilor lor, adică democraţie în adevăratul sens al cuvntului, nu o democraţie mimată sau afişată, haideţi să vedem regimurile politice şi mai ales discursul politic şi mai ales atitudinea pe care o au liderii lor în lume şi pe oriunde ar merge: oneşti, morali, este o morală politică extraordinară. Aşadar, ei au deschis... potrivit acestor principii, frontierele au fost deschise şi sigur că foarte mulţi migranţi au venit. Este şi o tradiţie, dacă vreţi, a celor care au colonizat America - tot europeni sunt, doar America este fiica Europei, nu? La 1685, 400.000 de protestanţi, crema intelectuală a Franţei, a trecut oceanul, înfiinţând statele americane. Ei bine, şi America este un stat care s-a înfiinţat pe colonişti, după aceea au primit foarte mulţi migranţi. Şi Europa, potrivit acestor principii, nu?, au lăsat frontierele să vină oameni care, din motive de securitate, motive de război, de foame, de sărăcie, au pătruns în Europa, dar printre ei au pătruns şi foarte mulţi vectori din aceştia, purtători ai terorismului fie din califatul... din statul ISIS, purtând, dacă vreţi, acele valori ale Evului Mediu, pentru că ei nu gândesc mai mult de dincolo de secolul VII-VIII, dacă ne gândim la doctrina islamică, tradusă prin jihadul radical şi radicalismul fanatic al lor, producând, iată, atâtea drame în ţările acestea libere, punând în dificultate...

Radu Dobriţoiu: În inima Europei, unde democraţia...

Stan Petrescu: ... unde democraţia le-a întins mâna şi le-a oferit nu numai găzduire, le-a oferit şi bani, le-a oferit educaţie...

Radu Dobriţoiu: Şi drepturi.

Stan Petrescu: Şi drepturi, exact. Păi Franţa, pe teritoriul Franţei, magrebienii au construit 2000 de moschei, nu? Sunt peste 7 milioane de magrebieni, sunt de două-trei generaţii.

Radu Dobriţoiu: Libertatea credinţei.

Stan Petrescu: Libertatea credinţei, sigur. Haideţi să mergem pe spaţiul perfidului Albion, cum zicea Napoleon, în Anglia. Democraţia engleză a mers până acolo încât să răspundă dorinţelor credincioşilor islamici, au făcut tribunale islamice, să-şi rezolve problemele lor conflictuale, de natură civilă şi de altă natură prin aceste tribunale. La fel şi ţările acestea nordice, cum ar fi Norvegia, Danemarca şi Olanda, cu o profundă ...

Radu Dobriţoiu: Care, iată, acum se confruntă cu probleme de securitate internă.

Stan Petrescu: .. internă foarte puternice, pentru că atacă instituţiile. După aceea s-a creat o falie între civilizaţii.

Radu Dobriţoiu: Democraţii valoroase.

Stan Petrescu: Le-au pus în dificultate dorinţele lor de a fi ţări prospere.

Radu Dobriţoiu: I-a prins şi nepregătit, pentru că la ei dezordinea, haosul, liniştea publică, ordinea...

Stan Petrescu: Erau necunoscute.

Radu Dobriţoiu: Erau necunoscute.

Stan Petrescu: Ştiţi că în Norvegia sau Suedia nu există corupţie, nu există puşcării în Olanda şi în Danemarca. Acolo civilizaţia este, într-adevăr, pe un fond protestant foarte bine instalată şi iată, au venit într-un conflict cu aceste cohorte, care gândesc, dacă vreţi, la perioada secolelor VII-VIII sau IX, aşa cum gândesc ei în moschei şi la ora actuală, pentru că învăţăturile islamice nu s-au desprins din doctrina pe care Mahomed a lăsat-o după ce a murit, în perioada califatului, şi când a extins cu sabia în mână şi cu Coranul au defrişat Siria, care era creştină, nordul Africii, care era creştin, au traversat Arabia şi s-au dus în Persia, au ajuns până în sudul Indiei, până în Pakistan, până şi în China, unde există o comunitate...

Radu Dobriţoiu: Până în Spania. Să ne aducem aminte că Spania a fost maură.

Stan Petrescu: I-a oprit Carol Martell, în secolul IX.

Radu Dobriţoiu: Şi de abia în vremea Isabela de Aragon şi a lui Ferdinand de Castilia s-a unificat Spania...

Stan Petrescu: Sigur că da, să luăm oraşul Cordoba, unde sunt aceste intersecţii de cultură, un oraş exrem de frumos şi unde creştinii şi musulmanii se înţeleg foarte bine, ca şi pe teritoriul României. Aceste trei religii s-au înţeles foarte bine, nu au existat confruntări. Am putea da exemplu minunata piesă de teatru a lui Victor Ion Popa "Take, Ianke şi Cadâr" sau cimitire la Brăila, la Galaţi şi în altă parte...

Radu Dobriţoiu: Unul lângă celălalt.

Stan Petrescu: ... unul lângă celălalt... nu au fost niciun fel de confruntare, toleranţa acestui popor, civilizaţia acestui popor român le-a întins mâinile şi s-au simţit bine în ţara noastră.

Radu Dobriţoiu: La Bucureşti, s-a desfăşurat, în această săptămână, Reuniunea România - NATO pentru analiza capabilităţilor pentru apărare 2017 - 2018. Este o etapă din cadrul procesului NATO, de planificare a apărării. Vreme de două zile au fost analizate gradul în care au fost îndeplinite obiectivele politice ale NATO, nivelul de ambiţie şi ţinetele de capabilităţi asociate, iar, în viitor, vor fi trasate direcţiile pentru următorul ciclu de planificare a apărării. Carmen Gavrilă aduce informaţii pentru Euroatlantica, despre reuniunea NATO de la Bucureşti.

Reporter: Carmen Gavrilă - Consultările specialiştilor la Bucureşti au avut în vedere planurile pe termen mediu şi lung, alocările bugetare multianuale şi modul de îndeplinire a angajamentelor asumate. Concluziile acestei analize vor fi aprobate de către miniştrii apărării din statele membre NATO în cadrul reununiunii din luna iunie şi vor în discuţie şi la summitul Alianţei de la Bruxelles, în luna iulie. În ce priveşte stadiul de pregătire a României, din bugetul alocat Apărării, de 2% din PIB, fondurile destinate achiziţiei de echipamente majore reprezintă aproximativ 35 de procente, adică mult peste cei 20% , recomandaţi de NATO. Printre priorităţile înzestrării anul acesta se numără sistemul lansator multiplu de rachete cu bătaie mare HIMARS, al doilea sistem PATRIOT, corveta multifuncţională şi sistemul de instalaţii mobile de lansare rachete anti-navă, toate cu finanţare asigurată. Mircea Duşa, secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, a declarat că România şi-a îndeplinti angajamentele din cadrul planului de creştere a capacităţii operaţionale a Alianţei, prin constituirea Comandamentului Divizie Multinaţională şi a unităţii NATO de integrare a forţelor. Mircea Duşa a precizat, la o întâlnire cu Paul Savereux, director în cadrul Direcţiei pentru Politici şi Planificarea Apărării al Secretariatului Internaţional al NATO, că în privinţa asigurării prezenţei aliate, adaptate pe flancul estic al NATO, România a dezvoltat şi consolidat cele pentru elemente asumate. Este vorba despre constituirea Brigăzii Multinaţionale, cadrul multinaţional de instruire, prezenţă aliată adaptată în domeniul maritim şi contracarea sistemelor de interzicere a accesului zonal.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, revenim, iarăşi, la bani, la problemele bugetare. Este adevărat, în fotografie arată foarte bine aceşti 2%, aceste două procente, alocate pentru apărare în România, dar, anul trecut, nu s-a întâmplat mai nimic.

Stan Petrescu: Aceasta scoate în evidenţă instabilitatea gândirii politice a celor care ne conduc, şi o spun fără încojur, au întors spatele celor de care au fost aleşi, iar această instabiliate este neînsoţită de acel instinct statal al liderului politic care are o viziune asupra securităţii propriului neam, propriei ţări şi el nu are linişte, are pe spate povara acestei ţări. Or, aici nu este glumă, mai ales că ne-am dat un cuvânt de onoare Occidentului, care este pragmatic şi, care, beneficiază de valori, iar ei când gândesc un raport, o relaţie internaţională cu noi, o fac cu toată onestitatea şi au pretenţia să răspundă în aceeaşi termeni, nu în mod public să ceară - Atenţie, trebuie să daţi cei 2%! Sigur că s-au făcut investiţii în terenuri în pantă, s-au făcut investiţii în autostrăzi care au costat 10 miliarde şi nu putem să mergem cu o maşină cu 200 de kilometri la oră...

Radu Dobriţoiu: Care autostrăzi?

Stan Petrescu: Care autostrăzi? Pe hârtie. Aşadar, aici este o mare ruşine. Adică, pune acest popor nevinovat într-o stare de jenă, să ne te ţii de promisiune.

Radu Dobriţoiu: Revenim la bugetarea Apărării, totuşi, domnule general, pentru că Mathis, la una dintre vizitele oficialilor români în Statele Unite, chiar a întrebat: Bun, aţi alocat 2%? Cât aţi cheltuit din ei pentru înzestrarea Armatei?

Stan Petrescu: Este adevărat că s-au făcut primii paşi şi contractele încheiate cu Statele Unite ale Americii...

Radu Dobriţoiu: Cu Patriot-ul?

Stan Petrescu: Cu Patriot-ul, da. Mai sunt şi alte invesiţii, sigur că nici Ministerul Apărării Naţionale nu poate să le spună în public pe toate...

Radu Dobriţoiu: De ce nu funcţionează Legea Offset-ului?

Stan Petrescu: Dacă se vor construi transportoare blindate, va funcţiona acest Offset, deoarece avem infrstructură bună, avem trandiţie în construcţia acestor blindate de infanterie, foarte bune; cum ar trebui să scoatem de la congelare şi alte unităţi pentru construcţii de armament...

Radu Dobriţoiu: Dar vor fi folosite în halele, mai degrabă, pentru că mare parte din piese componente vor veni de-a gata, aici noi doar le vom monta.

Stan Petrescu: Şi asta este, dar unele dintre ele probabil că se le vom face noi, însă pe mine mă duce la gândul că această infrastructură, de construcţii de armament, s-a lovit în ea cu parul şi cu inconştienţă, gândidu-mă că nu producem astăzi pulberi pentru muniţie, trebuie să importăm din alte ţări.

Radu Dobriţoiu: Sunt promisiuni că se va reface... Importat din Serbia, la asta doreaţi să vă referiţi...

Stan Petrescu: Şi Bulgaria.

Radu Dobriţoiu: ...dar sunt promisiuni că la Făgăraş se va relua activitatea. La o întâlnire pe care am avut-o cu domnul ministru Mihai Fifor, a avut-o cu jurnaliştii, s-a discutat şi despre acest lucru şi se intenţionează reluarea. Simt, în ultimii doi ani, un al alt suflu la Ministerul Apărării Naţionale, s-au întâmplat foarte multe, foarte multe modificări, probabil cele mai multe, inclusiv cu cele mai importante exerciţii militare.

Stan Petrescu: Domnule Radu Dobriţoiu, cu securitatea naţională nu este de glumit - o spun generalii din Primul Război Mondial şi din al Doilea Război Mondial. Dacă nu-şi concentreazăz forţele materiale şi dacă nu sprijină Armata, pentru a fi înzestrată, ca să răspundă oricărei situaţii, putem, la un moment dat, să ne pierdem statalitate. Or, ei nu gândesc în termenii aceştia.

Radu Dobriţoiu: Să conchidem, democraţiile occidentale trebuie să regândească şi să se reîndrepte spre securitate şi apărare.

Stan Petrescu: Şi apărare, sigur că da. Pe locul unu aceste... Cu toate că vom face sacrificii. A mai făcut-o acest popor, sacrificii, pentru a sprijini Armata, o s-o facem şi de data aceasta, dar trebuie să avem lideri pe care să-i urmăm. Pe care să-i urmăm şi să ne ofere această încredere, nu se ofere poveşti pe televiziune şi minciuni mass-media. Despre asta este vorba.

Radu Dobriţoiu: Am avut, aşadar, mai multe repere, la acest subiect extrem de important, cel al democraţiilor occidentale şi încotro se îndreaptă securitatea, chiar şi pentru aceste democraţii. "Euroatlantica" la final, am discutat despre importanţa consolidării securităţii democraţiilor occidentale, invitatul ediţiei a fost generalul de brigadă în rezervă, profesor universitar doctor Stan Petrescu, sunt Radu Dobriţoiu şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi ascultat "Euroatlantica" la Radio România Actualităţi.