Iniţiativa celor Trei Mări şi securitatea flancului estic al NATO

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Cel de-al treilea summit al Iniţiativei celor Trei Mări s-a desfăşurat în această săptămână la Bucureşti, un proiect care a reunit 12 ţări plus invitaţi din Statele Unite, Germania şi Comisia Europeană, eveniment la care s-au luat mai multe decizii împortante. Liderii prezenţi la summit au căzut de acord să sprijine proiecte din trei mari domenii: energie, transport şi digital. A fost o reuniune de succes cu rezultate palpabile, declara la finalul principalelor dezbateri preşedintele Klaus Iohannis subliniind că prezenţa economică a Statelor Unite reprezintă un catalizator pentru cooperarea în regiune. Reuniunea a ţinut cont de noile realităţi geopolitice şi economice, insistând pe nevoia de conectivitate europeană între Vest şi Est cu drumuri principale şi căi ferate, dar şi cu posibilităţi reale de exploatare şi explorare şi transportarea resurselor energetice. Deciziile strategice luate la summitul Iniţiativei celor Trei Mări, Adriatică, Baltică şi Neagră, au şi implicaţii la nivel geostrategic, cum este de exemplu calea ferată de la Gdansk la Constanţa, una dintre propunerile României şi Via Carpatia, proiecte care susţin nu doar dezvoltarea economică ci şi mobilitatea militară. Invitatul acestei ediţii este Iulian Chifu, directorul Centrului pentru prevenirea conflictelor, fost consilier prezidenţial. Tema ediaţiei: Iniţiativa celor Trei Mări şi securitatea flancului estic al NATO. Bună seara, domnule Iulian Chifu, bun venit la Radio România Actualităţi.

ASCULTAŢI AICI EMISIUNEA

Iulian Chifu: Bună seara!
Realizator: Domnule Iulian Chifu, România este iniţiator şi participant în 13 din cele 27 de proiecte ale summitului, proiecte pentru convergenţă nord-sud şi reducere a decalajelor est-vest. Cât de importantă a fost această reuniune pentru România?

Iulian Chifu: A fost extrem de importantă, pentru că România, fără să-şi asume în mod direct, s-a afirmat la lider al acestei iniţiative, ca urmare a faptului că a avut capacitatea de a reuni, de a găsi chintesenţa, de a negocia şi de a găsi chintesenţa intereselor comune ale celor 12 state membre. Şi ca să realizăm cât de importantă şi cât de dificilă a fost această întreprindere, trebuie să ne gândim că patru din aceste state sunt statele Grupului Vişegrad care ele însele, care au o istorie împreună, nu reuşesc să îşi pună de acord şi sunt blocate tocmai de divergenţele, abordările diferite dintre ele. Ei bine, România a reuşit să găsească chintesenţa, este adevărat pe baza unei munci asidue făcute de către diplomaţii din Ministerul de Externe. Şi nu trebuie să uităm, avem şi un negociator foarte bun la Cotroceni, consilierul pentru afaceri externe Bogdan Aurescu, care probabil s-a întrebuinţat pentru a putea găsi această chintesenţă. Este vorba de interese comune pentru toate cele 12 state. Ele ţin de dezvoltare economică, ţin de interconectivitate, ţin de coeziune, şi mai ales de ştergerea acelei graniţe, oarecum artficiale, dar foarte reale în planul dezvoltărilor pe zona de interconectări şi pe nivelul de trai între Europa originală, Europa Occidentală şi statele din Uniunea Europeană care au intrat în valul 2004-2007 cu preponderenţă. Ei bine, pe această coerenţă şi coeziune la nivel european s-a marşat, este un interes al tuturor celor 12 state membre. Pasul următor care ţine iarăşi de un avantaj competitiv realizat de către România a fost ancorarea acestei iniţiative la cele trei puncte strategice, dacă vreţi, Statele Unite - aici aveam deja un pas mare făcut la Varşovia, anul trecut, prin prezenţa chiar al lui Donald Trump. De data aceasta l-am avut pe secretarul pentru energie, Rick Perry. Al doilea pilon, şi de data aceasta este pe deplin responsabilitatea şi plus valoarea adusă de către România, aducerea preşedintelui Comisiei Europene. Vă amintesc că proiectul anul trecut era privit cu relativă reticenţă. Era gândit ca o posibilitate a unei regionalizări a Europei, a unei formule strategice de relaţionare a Statelor Unite cu estul european, cu noua Europă în varianta lui Kagan, peste Europa de Vest şi printr-o re-scindare, dacă doriţi a Europei, pe o altă dimensiune. Ei bine, de această dată am avut prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, care vine şi recertifică această angajare prin redesenarea, ajustarea conceptului original al Iniţiativei celor Trei Mări şi, în sfârşit, cea de-a treia ancoră, am văzut-o, invitatul special, ministrul de externe al Germaniei, Heiko Maas, un alt actor interesat în zona de investiţii care urmează a fi formată aici. Şi să nu uităm, este vorba de un fond de investiţii de 100 de miliarde de euro, un fond de investiţii care demonstrează că se pot face randamente bune chiar aici în Europa, în această Europă de Est tocmai prin diferenţa de potenţial şi diferenţa de dezvoltare faţă de Europa de Vest creează un spaţiu unde se poate construi chiar un motor de creştere a statelor UE, a economiilor, care depăşesc cu 1 şi ceva, 2% şi se pot duce spre 3,4%. Deci există un rezervor unde Statele Unite sunt primele care au păşit şi unde, iată, Uniunea Europeană, Germania, găsesc interesantă investiţia. Cred că aceste lucruri sunt extrem de importante pe această dimensiune.

Realizator: Deşi România nu este una dintre ţările fondatoare ale "Iniţiativei celor Trei Mări", summitul de la Bucureşti a impus ţara noastră ca actor important în cadrul acestei formule, inclusiv cu propunerea unor obiective importante pentru ţara noastră. Domnule Chifu, este această iniţiativă un prilej pentru România, de a-şi impune relevanţa în cadrul Uniunii Europene?
Iulian Chifu: Ştiţi foarte bine că la nivelul acestei regiuni a Europei unde sunt multe state noi, foarte multe state care au ieşit din fostul imperiu socialist, nivelul de ambiţie, ştiu eu, înclinaţia spre a recunoaşte leadership-ul unuia sau altuia dintre state este relativ redus. Din contră, dacă încerci să te afirmi, cum au mai fost cazuri în istorie, inclusiv pentru România, perioada '97-'99-2000, că eşti lider regional, în momentul respectiv deja statele din jur încep să privească cu reticenţă şi să se îndepărteze de elementele comune. Important este modul în care funcţionezi de facto, ce livrezi. Iată, România a livrat, România s-a afirmat ca şi stat european capabil să obţină, să negocieze, să obţină. E un exerciţiu foarte bun pentru preşedinţia Consiliului Uniunii Europene de anul viitor, pentru că acolo, de fapt, noi trebuie să agrementăm interese diverse şi să găsim elementele şi numitorul comun pentru ca proiectele europene şi politicile europene să avanseze. Ei bine, a demonstrat acest lucru! Deci, postura de lider, de stat relevant, vine prin ceea ce faci şi nu neapărat prin ceea ce afirmi sau vrei să fii. Cred că România a luat o opţiune importantă, mai mult, perspectiva de a deveni preşedinte al Consiliului Uniunii Europene plus proiectele cu care se învecinează, ca să fiu foarte elegant, "Iniţiativa celor Trei Mări", arată o diplomaţie matură, arată un stat care are nu numai proiect de ţară, dar şi proiect chiar cu relevanţă strategică şi vă invit, s-a discutat de altfel în cadrul Forumului, vă invit să ne uităm numai la cele trei dimensiuni - "Iniţiativa celor Trei Mări" - proiectul sau, dacă vreţi, "Iniţiativa Bucureşti 9" care e pe dimensiune securitară, de altfel...

Realizator: Pe flancul de est al NATO.
Iulian Chifu: Exact! Conundrumul acesta a fost discutat în cadrul reuniunii, la nivelul dezbaterilor pe... Grupurilor de reflecţie a dezbaterilor policy şi cea de-a treia, că tot s-a întâmplat săptămâna trecută, marţi, trilaterala Polonia-România-Turcia care este, de fapt, coloana vertebrală a flancului estic al NATO, care angajează inclusiv Turcia în acest... Şi, deci, Marea Neagră, în această construcţie. Iată trei iniţiative care se combină şi care dau relevanţă gândirii strategice de la Bucureşti şi marchează, semnalizează, tuturor statelor, şi din Uniunea Europeană şi pe relaţia transatlantică, apărată în mod substanţial la Bucureşti, că se pot face, se pot găsi elemente comune, şi se poate face o asemenea construcţie.

Realizator: Ţările participante la summit s-au angajat să susţină proiectele principale discutate la Bucureşti. Sectorul energetic, transporturile şi domeniul digital, reprezintă principalele teme ale acestor proiecte. Oana Bâlă a realizat o sinteză pentru "Euroatlantica", după declaraţiile de la finalul summitului "Iniţiativei celei Trei Mări".

Reporter: Oana Bâlă - Ţările participante la "Iniţiativa celor Trei Mări" subliniază în declaraţia comună adoptată la summit că vor susţine politic proiectele prioritare din transport, energie şi mediul digital, discutate la Bucureşti. Totodată, încurajează guvernele să lucreze împreună pentru implementarea rapidă a acestora şi invită la cooperare pentru a atrage mijloacele financiare necesare demarării proiectelor. De altfel, preşedintele Klaus Iohannis declara că obţinerea susţinerii politice pentru proiectele prezentate constituie cea mai mare realizare a summitului.
Klaus Iohannis: Selecţia acestor proiecte a avut la bază criterii precum impactul regional, fezabilitatea economică, compatibilitatea cu priorităţile şi politicile Uniunii Europene.
Reporter: Secretarul american pentru energie, Rick Perry, a precizat că sectorul energetic nu trebuie folosit ca o ameninţare la securitatea naţională şi a menţionat că Statele Unite susţin diversificarea energetică. Oficialul american a amintit şi proiectul recent de parteneriat pentru cooperare transatlantică energetică.
Rick Perry, secretarul american pentru energie: Puteţi conta pe SUA ca un partener de încredere în domeniul energetic. Este un lider mondial în ceea ce priveşte petrolul şi gazul şi vrem să împărtăşim ceea ce avem cu această regiune a celor 3 Mări.
Reporter: Preşedinta Croaţiei Kolinda Grabar-Kitarović a afirmat că Iniţiativa este orientată către UE şi cetăţenii ei şi trebuie să contribuie la reducerea decalajelor economice dintre Est şi Vest. La rândul său, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a declarat că în domeniul transporturilor este importantă crearea unei conexiuni între Nord şi Sud, cum ar fi "Via Carpatia", care pleacă din Lituania şi ajunge în Grecia şi reprezintă o prioritate a Guvernului de la Varşovia. Următorul summit al Iniţiativei celor 3 Mări va avea loc anul viitor în Slovenia.

Realizator: Dle Iulian Chifu, calea ferată Gdansk-Constanţa şi "Via Carpatia" nu doar dezvoltarea economică, ci şi mobilitate militară.
Iulian Chifu: Evident, vorbim aici din nou despre cooperarea şi la nivelu UE, după cum bine ştiţi, după iniţiativa luată la nivelul Alianţei Nord-Atlantice privind un comandament care să se ocupe de infrastructură, care să realizeze mobilitatea, şi cea fizică, deci drumuri care să poată suporta greutatea şi dimensiunile echipamentului capabilităţilor militare, e vorba şi de acorduri acolo de tranzit între diferitele state.

Realizator: Birocraţie, documente, alte elemente.
Iulian Chifu: Exact. Capacitatea de a putea să faci foarte rapid această tranziţie, pentru că în momentul în care ai o problemă, ce reclamă prezenţa străină, nu ai timp să faci, ştiu eu, să stai luni de zile, săptămâni ca să faci hârtii în a face tranziţia. Ei bine şi UE a îmbrăţişat acest tip de prioritate şi, după cum vedem, Iniţiativa celor 3 Mări vine în întâmpinarea celor două proiecte, de fapt, sunt conjugate, e vorba de aceleaşi state care sunt şi în UE şi în NATO şi care folosesc priorităţile, inclusiv pe această dimensiune strategică şi pe dimensiune de apărare, e un lucru foarte important, care rezultă şi din buna cooperare pe diferitele niveluri, inclusiv acesta între nivelul strategic, iată şi în România avem preşedintele care se ocupă de politica externă, securitate şi apărare, decidentul principal, dar Guvernul care a fost alături în organizarea acestui summit şi în a valoriza pe dimensiune economică şi energetică şi de transporturi aceste rezultate.

Realizator: Aţi adus aminte de Guvern. Securitatea energetică a reprezentat una dintre cele trei teme importante ale Summitului Iniţiativei celor 3 Mări. Colega mea Ruxandra Săraru a obţinut o declaraţie în exclusivitate pentru "Euroatlantica" de la ministrul apărării naţionale, Mihai Fifor.
Mihai Fifor: Summitul celor 3 Mări a fost o reuniune extrem de importantă pentru România. Cred că una din temele speciale ale acestei întâlniri a fost cea leagtă de domeniul energetic, iar noi am spus şi partenerilor americani cu care ne-am întâlnit în toată această perioadă, pentru că la Bucureşti au fost foarte multe companii americane prezente prin AMRO, am spus clar că România este o ţară cu un climat de business foarte favorabil, foarte deschis, că ne dorim ca foarte multe companii să vină să investească aici şi invităm companiile americane să facă pasul către România, pentru că vor găsi aici un mediu stabil şi un mediu sigur pentru investiţia lor, iar în ceea ce ne priveşte ca Minister al Apărării Naţionale, cel puţin la prima vedere nu avem un rol foarte, foarte important în zona aceasta energetică, dar să nu uităm că războiul hibrid are şi o componentă extrem de importantă, ce ţine de siguranţa energetică, de securitatea energetică a unui stat, şi nu putem să nu fim preocupaţi de lucrul acesta. Vom discuta despre acest subiect şi cu secretarul apărării James Mattis la Washington, pentru că vrem să spunem că asigurăm prin tot ceea ce facem ca ţară membră NATO siguranţa companiilor prezente în Marea Neagră. Este un lucru extrem de sensibil şi extrem de important pentru noi ca cei care investesc acolo să ştie că investesc, repet, într-o zonă stabilă şi sigură.

Realizator: Dle Iulian Chifu, Rick Perry prezent la Bucureşti cu o delegaţie din SUA a reprezentat summitul, un prilej pentru România de a stabili noi dimensiuni ale Parteneriatului Strategic cu SUA, separate de cele din domeniul militar?
Iulian Chifu: Cu certitudine. De altfel, simpla desemnare a lui Rick Perry pentru a reprezenta SUA la această reuniune este un semnal extrem de puternic. Rick Perry care a avut întâlniri bilaterale pe teme mult mai variate, evident legate de securitatea energetică, evident legate de exploatările din Marea Neagră, de capacitatea şi angajamentul României de a construi infrastructura pentru a aduce acel gaz pe care-l explorează şi exploatează Exxon şi OMV căre onshore şi de a-l lega cu sistemul naţional de transport de gaze până la crearea unor conducte specifice pentru, şi eventual legate cu BRUA pentru a transporta acest gaz. Deci, subiecte au fost multiple, este o întreagă discuţie şi privind Legea offshore în egală măsură, deci este un spaţiu mult mai larg şi credeţi-mă că nu este vorba numai despre acest lucru. Iată, cu ocazia reuniunii celor Trei Mări, Iniţiativa celor Trei Mări de la Bucureşti, s-a discutat şi despre implicarea SUA pe dimensiunea energiei nucleare. Este pentru prima oară când auzim despre alternative. S-a discutat cu Cehia, în primul rând, despre viitoarea centrală cehă, SUA intervin şi propun proiecte, propun alternative, investiţii care vizează inclusiv dimensiunea energiei nucleare, când ştiam că în zonă existau în special europenii, cu preponderenţă francezii, canadienii şi mai ales Federaţia Rusă care are proiecte majore. Este un alt pas important înainte.

Realizator: Vorbind despre SUA, prezentă la Bucureşti prin Rick Perry, vorbim despre securitatea energetică, unde SUA doresc să se implice pentru a ajuta Europa să se detaşeze de dependenţa de resursele energetice din Rusia. Domnule Iulian Chifu, cât de importantă este această implicare şi cum o vedeţi în viitor?
Iulian Chifu: Este extrem de importantă şi vedem deja pounctele de intrare. La Klaipeda, în Lituania, avem deja un terminal pentru gaz natural lichefiat care provine din gaze de şist, foarte ieftine şi care cu tot transportul reuşesc să alcătuiască un produs care este competitiv pe piaţă europeană. Există o formulă la nivelul Poloniei de terminal şi la Krk în Croaţia. Este unul din proiectele care s-a discutat cu ocazia Iniţiativei celor Trei Mări. Deci, practic, vorbim despre terminale de gaz lichefiat, deci aducem gaz nou, competitiv, intră în competiţie cu gazul existent plus gazul rus, nu vorbim aici de o renunţare pe deplin, dar vorbim despre o competiţie care cu certidunie reduce costurile, reduce preţul, şi mai ales permite evitarea acelui monopol pe care de fapt Federaţia Rusă îl are într-un număr de state pe care le aprovizionează cu gaz în mod monopolist, deci fixând preţul după bunul plac şi utilizând, nu o dată, am văzut-o, această livrare ca şi pârghie de natură politică sau strategică pentru a influenţa decizii la nivelul statelor membre UE-NATO din această regiune. Acesta este punctul important, ca şi acele conducte pe care Iniţiativa celor Trei Mări le va dezvolta, pentru că de fapt avem nevoie de interconectori. Este bine să introducem gazul, dar este bine să şi ajungă peste tot unde este nevoie, iar asta este o parte care revine fix statelor din această regiune a Iniţiativei celor Trei Mări.

Realizator: Aţi amintit, domnule Iulian Chifu, de Iniţiativa B9, Bucureşti 9. Iată, suntem din nou alături de Polonia şi SUA, Iniţiativa summitului celor Trei Mări are la bază proiecte, inclusiv de apărare. Când ne gândim, şi am adus aminte de Gdansk-Constanţa. Cum consolidează această iniţiativă flancul de est al NATO?
Iulian Chifu: În primul rând o consolidează prin coeziune, prin faptul că statele din regiune au interese comune şi luptă în comun pentru proiecte comune care au relevanţă strategică şi cele din zona securităţii energetice, cele din infrastructură, transporturi. Aici putem spune în subsidiar despre infrastructura critică care trebuie şi ea apărată, este o componenţă absolut importantă în toată această dezvoltare, ţine de securitate. Şi în al treilea rând, pe dimensiune digitală, să nu uităm, există acele proiecte de apărare cibernetică, cyber defence, care de fapt ele asigură o altă componentă extrem de importantă pe orice tip de agresiune hibridă, care conţine şi această dimensiune de ofensivă şi agresivă. Ei bine, iată cele trei dimensiuni direct legate de Iniţiativa celor Trei Mări - nu mai vorbim de capacitatea de transport a trupelor şi a capabilităţilor militare pe tot acest teritoriu, care sunt legate, aceste proiecte, şi de Via Carpatica, şi de proiectele Iniţiativei celor Trei Mări. În al doilea rând, ţine foarte mult acest lucru de angajarea Statelor Unite în mod direct, cu investiţii, cu interese deci, în această regiune. Ştim foarte bine că principalul argument pentru apărarea unei zone, pentru descurajare, este prezenţa unor investiţii majore, pentru că atunci şi Statele Unite - statele în general, dar în cazul de faţă Statele Unite - sunt mai interesate, dincolo de raţiuni geopolitice, în a fi prezente şi în a-şi asigura apărarea acestei regiuni. Şi în al treilea rând, Iniţiativa celor Trei Mări a asigurat această legătură transatlantică. Ştiţi că între cele două maluri ale Atlanticului, SUA - Uniunea Europeană, au existat divergenţe multiple - e adevărat, în special pe zona comercială. Ele s-au aplanat, au intrat într-o zonă de negociere cu vizita preşedintelui Comisiei Europene, Juncker, la Donald Trump. E bine că venim cu un asemenea proiect, care readuce la masă, readuce în interese comune şi în acelaşi spaţiu, în spaţiul care ne interesează, şi Uniunea Europeană şi Statele Unite, reconsolidând această relaţie transatlantică. Iată cele trei argumente principale pe dimensiune strategică de apărare şi de interes pentru toate statele regiunii privind prezenţa şi dezvoltarea acestor proiecte.

Realizator: "O reuniune care reprezintă o piatră de hotar - declara vicepremierul Ana Birchall -, realizând tranziţia de la teorie la acţiune." La finalul summitului Iniţiativei celor Trei Mări a fost semnată şi o declaraţie comună. Iulian Olescu a realizat o sinteză pentru Euroatlantica.
*
Reporter: Esenţa componentei economice a reuniunii Iniţiativei celor Trei Mări de la Bucureşti a constat în identificarea şi prioritizarea celor mai importante proiecte pentru dezvoltarea regiunii şi mai ales în construirea bazei instituţionale pentru implementarea lor. Vicepremierul Ana Birchall a punctat semnificaţia reuniunii organizate de ţara noastră.
Ana Birchall: Cred că summitul de la Bucureşti reprezintă o piatră de hotar pentru Iniţiativa celor Trei Mări, realizând tranziţia de la teorie la acţiune. Mai concret, asigură construcţiei politice şi diplomatice a Iniţitivei instrumentele necesare, prin intermediul cărora liderii politici şi experţii în politici pot aduce în prim-plan acţiuni concrete direcţionate spre creşterea conectivităţii dintre ţările partenere în domeniul transporturilor, energiei sau comunicării digitale, dar şi spre alte viitoare oportunităţi.
Reporter: Forumul de Afaceri a reprezentat de altfel cadrul în care au fost semnate de către o parte dintre statele membre ale Iniţiativei celor Trei Mări o declaraţie comună privind constituirea unei reţele de camere de comerţ a Iniţiativei, dar şi o scrisoare de intenţie privind înfiinţarea unui fond care să finanţeze implementarea proiectelor. Ministrul finanţelor publice, Eugen Teodorovici, a salutat această iniţiativă, însă a subliniat faptul că este vorba deocamdată numai de un concept, care trebuie şi pus în practică.
Eugen Teodorovici: E un lucru foarte bun, pentru că avem şi la nivel naţional acel fond suveran de investiţii, şi cred că e momentul foarte bun ales în a ne inspira dintr-un astfel de mecanism care este propus la nivel european. E o chestiune tehnică, şi vom vedea exact care sunt paşii de parcurs şi care sunt etapele de legiferare.
Reporter: Majoritatea participanţilor la summit au subliniat şi importanţa cooperării dintre statele din zonă în direcţia identificării unor modalităţi de reducere a disparităţilor care separă estul de vestul Europei şi au punctat faptul că ţările din această regiune ar trebui să se gândească mai puţin la competiţie şi mai mult la colaborare.
*
Realizator: Domnule Iulian Chifu, unde poate contribui România - mă refer la proiectele principale - în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări?
Iulian Chifu: România este implicată în principalele proiecte, şi cred că lucrul esenţial este producerea de gaz şi construcţia acelei conducte BRUA, pentru că, de fapt, este şi aceasta o contribuţie la securitatea energetică a regiunii şi este şi un element de creştere a greutăţii specifice strategice a României în regiune, odată ce devine unul dintre furnizorii de gaz către statele care sunt complet dependente de Federaţia Rusă sau care au dependenţe monopoliste. Dezlegarea mâinilor unor state precum Bulgaria, Ungaria - nu neapărat din Iniţiativa celor Trei Mări, dar Serbia - crează oportunităţi, ferestre pe care se pot construi alte categorii de proiecte strategice şi unde se poate interveni pe alte dimensiuni. Deci, iată, acesta cred că este proiectul esenţial în momentul de faţă. Evident că partea de implementare - că vorbea ceva mai devreme domnul Teodorovici - este extrem de importantă. Revine guvernului în forma în care va arăta el acum, în viitor, să implementeze aceste proiecte. Dar important este că la nivel politic ele au fost convenite - şi aici are dreptate preşedintele Klaus Iohannis: a fost o mare realizare ca din peste 200 de proiecte, care rămăseseră vreo 45 după selecţia negociată între cele 12 ţări, să ai şase pe care să le asumi la nivel global, să ai o ierarhizare, o prioritizare, e un lucru fantastic, pentru că asta înseamnă că 12 state susţin aceste proiecte la nivel politic şi, evident, componenta financiară şi cea tehnică pot veni în consecinţă.