Implicaţiile politice ale crizei economice

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (18 noiembrie, ora 21:05) - "Euroatlantica" - Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor şi domnilor, bună seara! La microfon, Nicu Popescu. Criza prelungită a determinat o serie de modificări nu numai în zona economico-financiară şi implicit socială, ci, iată, cum vedem, în ultimele zile şi săptămâni, şi în cea politică. Asistăm la schimbări de guverne - vezi Italia, Grecia - sau alegeri, cum va fi peste câteva zile, duminică, în Spania. Schimbările la nivel politic, pe fundalul crizei, pot determina schimbări şi în arhitectura de securitate, prin întărirea sau poate, cine ştie, slăbirea legăturilor uneori invizibile în timpul vieţii între state sau prin mişcări care pot detona o serie de evenimente cu totul şi cu totul imprevizibile. Vom încerca în această seară să desluşim, să decelăm poate cu un pas mai devreme la ce ne putem aştepta în această arie a securităţii în spaţiul euroatlantic, pe fundalul crizei, care, după cum spun unii cunoscători, nu şi-au arătat încă toţi colţii - şi facem acest lucru cu doi invitaţi de marcă, cunoscuţi dumneavoastră şi din alte ediţii ale emisiunii noastre, sau "Agenda globală" de la România Actualităţi - domnii Ionel Blănculescu, analist economic şi fost ministru al controlului, bună seara!
Ionel Blănculescu: Bună seara!
Realizator: Şi domnul Ion M. Ioniţă, senior editor la "Adevărul", bună seara!
Ion M. Ioniţă: Bună seara!
Realziator: Vă mulţumesc că aţi venit în această zi de vineri la noi, la radio şi de fapt, prima întrebare este simplă. Cum s-a resimţit în domeniul stabilităţii şi al securităţii în zona noastră criza de până acum? Cum aţi perceput-o? Domnule Blănculescu?
Ionel Blănculescu: După cum ştiţi şi este cunoscut încă din finalul anului 2008, atunci când poate am fost printre primii care am declarat ca România va fi zdruncinată de o criză economică dură, atunci când se prezentau realităţile României vopsite într-o culoare foarte frumoasă, chiar de atunci am sesizat pericolul acestei crize şi ulterior, am afirmat că ea va avea o durată de şase ani: trei ani nucleu dur şi trei ani metamorfozarea crizei în diverse stări. Iată că suntem în al treilea an de nucleu dur şi criza se metamorfozează, într-adevăr, dar într-o stare extrem, extrem de nefastă, şi anume, în criza datoriei suverane sau criza datoriilor suverane. Această situaţie dificilă, care frământă, la momentul acesta, Uniunea Europeană, statele responsabile, care de fapt sunt lideri de facto ai Uniunii Europene - Germania si Franţa, şi nu numai. Este o criză care macină. Este o criză care zdruncină, este o criză care îngrijorează foarte mult şi de ce îngrijorează? Tocmai datorită faptului că are o faţă care nu poate fi stăpânită şi aceasta se numeşte panică şi contagiune. Panică şi contagiune sunt două elemente care fac parte din spectrul psihologic, al psihologiei. Vorbim de încredere, de încrederea depunătorilor, de încrederea companiilor, de încrederea populaţiei, în general, de încrederea clienţilor în băncile din spaţiul euro - şi aici vorbim de aceste două elemente, care sunt elemente foarte inflamabile, se pot pierde foarte uşor şi la o simplă aprindere a unor astfel de sentimente, pot apărea efecte pe care unii analişti de astăzi le previzionează că ar fi reale. Eu cred că nu vor fi reale sau, de fapt, nu cred, nu vreau să fie reale, pentru că raţiunea totuşi ne arată că pericolul este foarte mare.
Realizator: Poate se poate ajunge şi la pierderea încrederii totale chiar în capacitatea statului de a te proteja, pentru că asta poate naşte monştri?
Ionel Blănculescu: Trebuie să înţeleagă cei care ne ascultă acum că discutăm de o situaţie extrem de dificilă. Este vorba de sume de ordinul miilor de miliarde de euro. Este vorba de între două mii şi trei mii de miliarde de euro, suma totală care a fost împrumutată de către băncile din spaţiul euro către statele europene. La momentul acesta s-a ajuns, din informaţiile mele, la două sute de miliarde de euro, bani care de fapt nu mai sunt rambursaţi. Iată, o sută de miliarde vin numai de la greci./aionescu/dsirbu/ Ştim de la summitul de la Bruxelles din noaptea de 26 spre 27 că s-a decis ştergerea a jumătate din datorie, adică 100 de miliarde. Deci vă închipuiţi ce înseamnă 100 de miliarde de euro. Deci pericolul care este? Pericolul este că banii noştri de fapt sunt în bănci - noştri, în sens european, în sensul cetăţeanului european - băncile, nemaiputând să mai primească banii la scadenţă din partea statelor, nu au ce face altceva decât să intre în aceşti bani sau, altfel spus, aceşti bani sunt plasaţi la state şi, pentru că nu se mai rambursează aceşti bani, creşte foarte mult pericolul. Iar exemplul Dexia este foarte, foarte clar. Acum câteva zile a avut loc naţionalizarea Dexia de către Belgia în colaborare cu Franţa şi Luxemburg. Belgia arăta, ca sănătate, în felul următor: o bancă cu 4 milioane de clienţi, cu 80 de miliarde de euro valoarea depozitelor şi cu 700 de miliarde de euro plasamente în datorii suverane şi altele. Imediat după ce a fost naţionalizată, existând pericolul ca acei 4 milioane de clienţi să nu-şi mai regăsească banii în conturi, statul belgian a şi garantat 90 de miliarde de euro acestei bănci. Aceasta ce înseamnă? Că de fapt 90 de miliarde din cei 700 de miliarde nu mai erau acolo, deci de fapt acopereau valoarea depozitelor tuturor celor 4 milioane. Din acest motiv îi observaţi astăzi şi pe preşedintele Sarkozy, şi pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei, dar şi pe preşedintele Barroso extrem, extrem de îngrijoraţi, astfel încât Angela Merkel a ajuns acum o zi, de fapt, ieri, să solicite într-un fel un transfer temporar de suveranitate din partea statelor către Uniunea Europeană, astfel încât Uniunea Europeană să dea cu pumnul în masă şi să facă ordine în acest domeniu.
Ion M.Ioniţă: Nu, nu a cerut transfer temporar. Cred că va fi definitiv acest transfer de suveranitate.
Ionel Blănculescu: E foarte greu sustenabil din punct de vedere juridic şi legal.
Ion M.Ioniţă: Se vor modifica tratatele.
Realizator: Merg cu aceeaşi întrebare: poate duce la pierderea totală a încrederii?
Ion M.Ioniţă: Nu... Se poate întâmpla orice. Dar aici toţi suntem într-un cadru în care a discutat foarte mult şi va discuta şi de aici înainte emisiunea dumneavoastră despre securitate şi ceea ce înseamnă securitatea...
Realizator: Ea nu este numai militară...
Ion M.Ioniţă: Haideţi să vorbim... Deci ne apărăm - sisteme sofisticate, scuturi, cutare, cutare - şi vedem că vine o entitate non-statală, o agenţie de rating, care scade ratingul unei ţări - Spania, Italia, Grecia, mai ştiu eu ce. Şi, în momentul doi, deci fără tanc, fără puşcă, fără ameninţare, fără rachetă, fără nimic, statul ăsta este aruncat în aer, poate să fie pulverizat definitiv, şters de pe hartă. Dacă se întâmplă ce spunea domnul Blănculescu, oamenii se reped în bănci, îşi scot economiile, sistemul se prăbuşeşte, ai încheiat şi n-a venit nici un soldat. Te-au luat împachetat frumos, pe nimic, fără nici un fel de agresiune. Deci trăim într-o societate şi într-o lume care au devenit atât de complexe, atât de interdependente, încât lucrurile nu mai pot fi judecate în termenii, în paradigma pe care o aveam acum un an. Nu acum 20 de ani, acum un an! De aceea, acum este nevoie mai mult ca niciodată de leadership, de îndrăzneală şi de viziune şi, ceea ce spuneam, s-ar putea ca în următoarele săptămâni să vină deja propunerile din partea motoarelor Europei şi în special din partea Germaniei de modificare a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene în sensul creării Statelor Unite ale Europei, cum se spune în mod popular, dar nu ştim sub ce formă vor fi - de cedare, de fapt, a suveranităţii...
Realizator: ... de creare a unei federaţii.
Ion M.Ioniţă: De creare a unei entităţi care să încerce să controleze toate aceste lucruri, pentru că, iată, statele au dovedit - cum este Grecia, cum au fost Irlanda, Italia, Spania în momentul ăsta - că nu pot să gestioneze aceste probleme fiecare stat în parte şi mai ales nici unul singur, nici măcar Germania singură nu este capabilă să gestioneze amploarea crizei europene în acest moment. Deci numai pe această cale, a unei redirecţionări vizionare. Deci până la urmă criza poate să ne ducă într-o stare extrem de dificilă şi de periculoasă, poate să creeze şi o soluţie. Crizele pot crea soluţii, pot debloca anumite chestii. Ştiam că Uniunea Europeană este într-un proces de oboseală extraordinară după 20 de ani de extindere, că nu mai are viziune, că nu-şi mai găseşte locul. S-ar putea să-şi găsească o nouă formă pentru a ieşi din această criză teribilă în care ne aflăm acum.
Ionel Blănculescu: Aş mai adăuga o armă, în afară de tancul de care aţi spus dumneavoastră şi anume agenţiile de rating, ca să fie tabloul complet, mai există şi avioane de luptă sub forma CDS-urilor. Aceste CDS-uri care de fapt într-un fel se spune că...
Realizator: Deci primele de risc...
Ionel Blănculescu: Că măsoară riscul de incapacitate de plată a unui stat. Deci aceste CDS-uri au crescut de o manieră extraordinară...
Ion M. Ioniţă: /.../ se împrumută la 7%.
Ionel Blănculescu: Chiar şi pentru România, în mod nemeritat pentru România, pentru Italia, pentru Spania şi gândiţi-vă ce înseamnă aceste două instrumente de nimicire în masă: CDS-uri şi agenţii de rating. Astea nu fac altceva decât să...
Ion M. Ioniţă: Este extrem de important, pentru că, vedeţi, spuneaţi înainte, ce se întâmplă cu băncile, cu nu ştiu ce şi ce poate crea acest lucru. Dar parte a crizei, nu parte a soluţiei, parte a problemei, este sistemul financiar bancar mondial. Pentru că în momentul în care o ţară s-a împrumutat în neştire, i-ai dat credite peste credite, cu buletinul, nu ne mai referim la credite pentru cetăţeni, credite de ţară cu buletinul, au ajuns în situaţii dificile şi acelaşi sistem financiar le exploatează fără milă, le jupoaie acum şi se duc la Italia şi cer 7%, sau la Spania. Păi ce economii au, sunt în primele economii ale lumii, Italia este pe locul 9 în lume. Nu poţi să îi spui Italiei 'dă 7%' - păi de unde să îţi dea banii ăştia? Pur şi simplu, omori vaca care îţi dă laptele.
Realizator: Dar, totuşi, criza se manifestă şi în SUA, care este o federaţie, este de mărimea Europei, au un guvern central, care dirijează. Nici ei nu au reuşit să găsească o soluţie, deşi...
Ion M. Ioniţă: Au găsit o soluţie, în tiparniţa de bani pe care o au. Au rezerva mondială.
Realizator: Deşi, atenţionează europenii în mod special - şi revenim la problematica de securitate - unii creează, alţii consumă securitate, unii sunt cu banii, alţii sunt cu plăcerile, dacă pot să spun aşa.
Ionel Blănculescu: Din nefericire, aş putea spune, există la momentul acesta o diferenţă mare între criza din SUA şi criza din UE. Dacă în urmă cu trei ani, criza din SUA părea mai gravă, iată că astăzi, această criză a datoriilor suverane este cu mult mai gravă decât ceea ce se întâmplă astăzi în spectrul american, şi cred că aţi observat deja, preşedintele american, ca şi alţi lideri, îşi manifestă îngrijorarea nu faţă de ce se întâmplă în SUA, ci faţă de ce se întâmplă în UE, pentru că există legături foarte clare între aceste state. Pe de altă parte, aş dori, pentru că dl Ioniţă spunea ce se va întâmpla în următoarele săptămâni - într-adevăr, pe data de 9 decembrie, din câte ştiu, va fi ultimul summit european, un summit de o importanţă, cea mai importanţă din ultimii zece ani. Va fi o importanţă crucială a acestui summit. Probabil că la acest summit se va introduce - şi vă spun în baza unei informaţii din zona UE...
Realizator: Din culise.
Ionel Blănculescu: Un concept care se va numi "UE 27 Minus", deci, este prima schimbare de paradigmă, aş putea spune de ce, pentru că s-ar dori excluderea, într-un fel, a Marii Britanii din cercul UE şi mai mult, există posibilitatea eliminării şi Suediei, care nu a adoptat euro, datorită neaprobării de către popor, de către parlament şi din acest motiv se vor produce aceste schimbări. Pe de altă parte, se discută pe holurile de la Bruxelles crearea Fondului Monetar European, deci, o replică a FMI. De ce? Pentru că UE, Comisia Europeană are nevoie de un instrument de luptă, deci, are nevoie de un FMI care să acţioneze la nivel european. Pe de altă parte, aşa cum o spun în mod repetat în ultima perioadă, tocmai pentru a induce un pic de pozitiv şi în populaţia României, care, vă spun, este asediată de astfel de informaţii negative şi din exterior, şi din interior, eu consider că în faza aceasta, criza poate fi transformată din inamic în aliat. Deci criza poate genera şi mari oportunităţi pentru România. România astăzi este la o distanţă cu mult mai mică ierarhic faţă de marile puteri ale UE decât a fost sau decât va fi peste cinci-şase ani, când deja, creşterea economică va fi evidentă. Şi iată ce se întâmplă astăzi în Italia, poate trece neobservat, dar nu ar trebui să treacă, este pentru prima dată când asistăm la existenţa unui guvern numai şi numai format din tehnocraţi, numai din cei mai mari specialişti ai Italiei. Acum vom putea să vedem, ca şi un studiu de caz, ce poate să facă un guvern aflat în antiteză cu celelalte tipuri de guverne politice./dsirbu/ Deci, există această temere din partea tuturor că un guvern format din tehnocraţi nu va putea să facă nimic pentru că numai politicul poate să facă ceva într-o ară. Haideţi să vedem ce se întâmplă în Italia în următoarele luni de zile, ce va putea acest guvern să creeze şi dacă va putea să reprezinte un element de valoare adăugată la fel ca şi guvernul din Grecia, cu toate că acolo există şi politicieni în cadrul guvernului, dar eset condus şi acela de un tehnocraat, atunci vom putea cumva să schimbăm inclusiv la nivel de leadership, cum spuneţi dvs, de conducere într-o ţară, viziunea. În ce sens? Nu că eliminăm politicul din guvern, niciodată n-o să putem să facem acest lucru şi poate nici nu ne dorim, dar partea executivă a unei activităţi... Luăm un minister ale conomiei, păi un minister al economiei, cu un ministru al economiei care este ordonator principal de credite...
Realizator: Al statului.
Ionel Blănculescu: ... deci are în mâna lui 3 de miliarde de euro, dacă este o persoană care nu este decât politician, care nu are reprezentare profesională ş.a.m.d., ar trebui să aibă un executiv pe lângă el care se ocupă în fapt de acel minister din punct de vedere executiv.
Ion M. Ioniţă: Nu, aici problema este că nu există guvern de tehnocraţi. Chiar dacă ei nu sunt membri de partid...
Ionel Blănculescu: De acord.
Ion M. Ioniţă: În momentul în care guvernezi faci politică. Poţi să fii...
Realizator: /.../ guvernare partinică...
Ion M. Ioniţă: Sigur, că n-ai... dacă nu te susţine unul în spate...
Ionel Blănculescu: Dar când faci politică 3 miliarde de euro, daţi-mi voie să spun...
Ion M. Ioniţă: Nu, dar faci politică în sensul că aplici nişte programe, nişte orientări, tot politic. Că spui "Dau indemnizaţia la mame" sau "Investesc în autostrăzi" sau "Dau pensii" e un gest politic, indiferent că eşti tehnocrat sau nu. Dar vroiam să spun altceva, şi aici aveţi perfectă dreptate. De fapt, este deprofesionalizarea totală a leadership-ului, prăbuşirea leadership-ului care a ridicat în puncte cheie oameni care nu ştiu nici politică dar nu ştiu nici economie tehnică. Şi atunci ajung oameni care au "lipit afişe", deci au slujit partidele, şi îi pun acolo numai pentru faptul că gestionează nişte resurse.
Realizator: Această criză, domnilor, poate genera şi un izolaţionism?
Ionel Blănculescu: Din punctul meu de vedere, nu. Deci, poate mai mult ca oricând este nevoie de consolidarea relaţiilor, cel puţin în spaţiul nostru, al Uniunii Europene...
Realizator: Că este nevoie, dar...
Ionel Blănculescu: Nu poate, deci nu este permis nici unui stat în condiţii de globalizare, de relaţii strânse... Gândiţi-vă că România nu mai este România astăzi, România 80% reprezintă UE. Dacă se întâmplă ceva cu băncile din UE, în mod direct băncile din România vor avea de suferit sau companiile care sunt prezente în România, deci suntem foarte legaţi.
Ion M. Ioniţă: Exemplul aici şi în practică este pus deja, răspunsul la această întrebare este dat şi este dat în practică de atitudinea Germaniei. Germania ar fi avut toată justificarea să spună: noi avem economie performantă, noi suntem productivi, noi suntem inovativi, avem 80% din producţia noastră către exporturi, deci nu ne interesează UE...
Realizator: Da, dar dacă se prăbuşesc ceilalţi, unde mai exportă?
Ion M. Ioniţă: ... venim la marcă înapoi şi noi trăim, voi muriţi. Ei iată că nu, pentru că îşi dau seama că sunt atât te integraţi, atât de afundaţi în lumea asta globală şi mai ales în UE încât s-ar scufunda şi ei. Tremură un fluture în Creta, nu produce nici maşina germană, că n-are unde s-o vândă. Şi atunci este clar că au nevoie de o Uniune Europeană mai integrată, de un euro care să fie protejat prin politici comune, prin guvernanţă comună.
Realizator: Şi cum rămâne cu partea cealaltă a relaţiei transatlantice care în mod special se manifestă prin Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord?
Ionel Blănculescu: Nu ştiu. Din punctul meu de vedere, sunt elemente acum subsidiare, secundare efectiv. Deci, cel puţin anul acesta, anul viitor, prioritate totală va avea situaţia din UE, mai puţin ce se întâmplă pe plan euro-atlantic sau, mai mult, ce se întâmplă în SUA. Nu cred că UE mai are resurse de toate felurile pentru a le concentra pe alte direcţii, deci toate resursele la momentul acesta sunt concentrate pe această situaţie a datoriilor suverane care este cu mult, cu mult mai gravă decât ne putem închipui.
Ion M. Ioniţă: Şi în plus, Tratatul Atlanticului de Nord nu are un articol 5 care să te protejeze faţă de primele de risc şi triplu A sau alte calificative ale agenţiilor de rating... n-am auzit. Dar bineînţeles că elementul de securitate rămâne, n-are nici un fel de problemă din acest punct de vedere. Se schimbă paradigma... Uite... Noi am început pe paradigma de politică externă cu axa Londra-Washington, uite, o să păstrăm această axă, dar o să mergem şi pe axa Bucureşti-Berlin, până la urmă...
Realizator: În această zonă a securităţii, fostul ministru american al apărării, Robert Gates, şi spuneam mai devreme, atenţiona asupra discrepanţelor în ceea ce priveşte investiţiile în materie de securitate ale SUA şi ale europenilor. Pe de altă parte, americanii şi europenii sunt prezenţi în diverse zone fierbinţi ale lumii. Faţă de Europa, nordul Africii e la o zvârlitură de rachetă, astea cum le acoperim? Tot în condiţiile de criză./dstanesc
Ionel Blănculescu: Desigur, faptul că astăzi suntem concentraţi cu toţii pe această situaţie grea, asta nu înseamnă că nu privim în Africa, nu privim în Asia, nu privim la Primăvara Arabă, care poate se transformă într-o iarnă îngheţată în altă parte. Observăm că apar regrupări, Eurasia, se regrupează state, se regrupează zone. Mâine-poimâine, probabil, viitorul preşedinte Putin va face în aşa fel încât să readucă, într-adevăr, după ce a readus cât de cât Rusia la o putere economică şi de influenţă destul de mare, să readucă o influenţă şi o acoperire pe toată zona fostei URSS, pe care eu cred că, în mandatul acesta al lui Putin, n-o mai văd separată şi cred că acest areal va intra în zona directă de influenţă a Rusiei care, probabil, în legătură directă cu China şi cu alte state din afara spectrului de care discutăm, probabil vor crea noi poli de putere economică, noi poli de putere politică. Nu vorbesc de militară, că mai puţin mă interesează lucrul acesta. Dar gândiţi-vă la reacţia Chinei referitor la solicitarea facilităţii de stabilitate financiară europeană, de a creşte, în urma deciziei de la Bruxelles, nivelul de la 440 de miliarde la o mie de miliarde. Au spus da, poate facem acest lucru, dar cu costuri foare mari pentru voi. Sunteţi de acord să plătiţi aceste costuri? Banii nu cad din cer. Deci gândiţi-vă că suntem deja la momentul acesta, ca şi spectru destul de restrâns raportat la întregul areal mondial, suntem supuşi tuturor presiunilor posibile tocmai datorită faptului că suntem vulnerabili. Deci, la momentul acesta, vulnerabilitatea Uniunii Europene, şi când spun Uniunea Europeană, înţelegem România direct, să nu mai fac prelungiri de vorbe, deci această vulnerabilitate ne marchează.
Ion M. Ioniţă: Lucrurile evoluează cu o rapiditate extraordinară şi, într-adevăr, e nevoie acum mai mult decât oricând de inteligenţă şi de viziune a conducătorilor, a leadership-ului. Din păcate, avem probleme, nu s-ar spune la nivelul României, dar la nivelul UE. Nu mai avem acele figuri care să tragă popoare după ele, să le dea un proiect, cum a fost construcţia Uniunii Europene, cred că cel mai ambiţios proiect al secolului XX şi al secolului XXI, dacă vom mai avea un secol XXI, aşa cum ne gândeam la el odată. Ori, acest proiect are nevoie şi de lideri, are nevoie de forţa liderilor, care să înfrângă scepticismul, să înfrângă pesimismul, iar schimbările sunt uriaşe. Aţi vorbit, aţi spus aici o sintagmă: Eurasia. Da, începe să se discute. Avem din nou Germania ca lider a acestui nou timp de Uniune Europeană. Păi, Germania are o relaţie bilaterală specială cu Rusia.
Realizator: S-au legat şi direct de câteva săptămâni.
Ion M. Ioniţă: S-au legat şi direct. Deci, aici, reorientările, amenajările, adaptările, nuanţele se pun din nou pe tapet, nu mai e aşa simplu.
Ionel Blănculescu: Conductele...
Ion M. Ioniţă: Conductele... Pentru că vorbeaţi de spaţiul fost sovietic, lucrurile sunt şi mai complicate acolo, pentru că spaţiul ăla, de fapt, are rezervele de hidrocarburi cele mai la îndemână şi cele mai mari, zona caspică...
Realizator: La 1 ianuarie, Uniunea Vamală.
Ion M. Ioniţă: ...a Asiei Centrale, Marea Neagră. Deci toate sunt extrem de complicate, dar, încă o dată, vedem că, totuşi, cea mai mare ameninţare la nivel de securitate globală în acest moment o reprezintă acele extraordinare prime de risc şi ratinguri de ţară.
Ionel Blănculescu: Cum îi spunea Warren Buffett, "intrumente financiare de nimicire în masă".
Realizator: Aţi vorbit şi poate ar fi cazul în câteva minute să lămurim şi ce sunt aceste cedări de suveranitate în zona economică.
Ionel Blănculescu: Da. Mi-e foarte drag să vorbesc despre acest subiect, pentru că sunt implicat la momentul acesta într-un...
Realizator: Vă e drag că îl cunoaşteţi, dar nu ştiu dacă v-ar plăcea.
Ionel Blănculescu: Îmi este drag pentru că sunt implicat într-un proiect european privat, ca şi consultant financiar, în ceea ce priveşte managementul datoriilor suverane. Sunt în schimb cu unele cancelarii din Uniunea Europeană şi chiar astăzi, înainte de a intra la dumneavoastră în emisiune, am transmis un element nou de viziune pe care l-am propus celor cu care sunt în legătură pentru un management eficient al datoriilor suverane, şi anume un transfer temporar de suveranitate. Deci acest transfer temporar de suveranitate poate fi, o dată cu modificarea, poate destul de repede a unor tratate la nivel european, poate fi aplicat, şi el va permite Uniunii Europene un control mult mai puternic asupra ţărilor din UE, în special al ţărilor care prezintă datorii./cbruker/dstanesc/ Şi iată că există posibilitatea ca în cadrul acestei operaţiuni, chiar şi România, la momentul în care nu-şi va respecta, să spun, disciplina bugetară fiscală, să fie preluat bugetul României sub controlul UE, al Comisiei Europene, ceea ce, din punctul meu de vedere, este un element extrem de fericit, care nu face altceva decât să...
Ion M. Ioniţă: Să vedeţi ce înseamnă politicul, pentru că tehnocraţii pot să gândească, pot să gândească un asemenea sistem. Dar UE, modificând tratatele, va trebui să găsească - unu, modalitatea să le vândă cetăţenilor şi să accepte cetăţenii lor; şi al doilea, să nu treacă prin referendumuri. Că dacă vor trece prin referendumuri, s-ar putea să nu mai treacă deloc.
Ionel Blănculescu: Nu, cu certitudine nu se va trece prin referendum. Probabil că la nivel de parlament se va lua decizia.
Realizator: Şi nu se nasc riscuri deosebit de mari de percepţie în rândul populaţiei, astfel încât să te trezeşti că ia foc o capitală?
Ionel Blănculescu: Ştiţi că populaţiile... Nu, din punctul meu de vedere, populaţiile ar trebui să aprecieze, chiar dacă se va întâmpla acest lucru, pentru că, de fapt, acest transfer de suveranitate înseamnă un transfer din zona puterii politice, putere politică, dacă o extrapolaţi la ţările care au produs aceste mari pagube în planul datoriilor suverane, care a generat, de fapt, această criză. Deci, această criză a datoriei suverane este generată în exclusivitate de puterile politice din statele respective, pentru că toate împrumuturile de stat, toate emisiunile de bonduri, de obligaţiuni, se fac de către puterile politice. Uitaţi-vă...
Realizator: Dar nu numai în Europa, şi în Statele Unite.
Ionel Blănculescu: De acord.
Realizator: Şi ei au avut criza la uşă.
Ionel Blănculescu: Dar uitaţi-vă la un stil de comportament românesc: a plecat o delegaţie de la Ministerul Finanţelor în Statele Unite ale Americii - da? -, a constatat că între timp, aceste CDS-uri au crescut extrem de mult, nu numai în România, ci şi în regiune şi, până la urmă, a luat o decizie înţeleaptă, şi anume, să amâne cumpărarea sau vânzarea de obligaţiuni către Statele Unite ale Americii, în dolari, de peste 1 miliard de dolari. De ce? Pentru că ar fi plătit un preţ mai scump decât în mod normal. Sigur că, venind în România, operaţiunea este considerată un eşec, până la urmă, dar şi-au asumat acest eşec, şi-au asumat un blam, să spun, politic - că public nu cred că este -, dar au procedat cum trebuie, au procedat în mod corect. Acest lucru nu s-a întâmplat pe plan internaţional de-a lungul anilor, statele, prin puterile politice, contractând aceste credite de mii de miliarde, pe care astăzi nu le mai rambursează la bănci şi fac posibilă această criză a datoriei suverane. Deci, asta vă spun, a prelua puterea de la Bruxelles mi se pare mult mai potrivit, de exemplu, pentru Grecia decât a continua să băltească într-o zonă sulfuroasă, într-o zonă de corupţie şi de mare evaziune fiscală.
Ion M. Ioniţă: Bun. Dar soluţia impusă Greciei este să vândă toate activele pe care statul grec le mai are.
Ionel Blănculescu: Foarte corect.
Ion M. Ioniţă: Iar vânzarea înseamnă...
/voci suprapuse/
Ion M. Ioniţă: Nu, dar nu-i vorba despre... Hai, suntem de acord, le vindem, nu-i nicio problemă, dar tu ai o datorie şi ai un dulap în casă, de stejar, moştenit de la bunica, care valorează foarte mult. Şi vine ăla, zice: "Eşti obligat să-l vinzi, dar ia de o pâine pe el".
Ionel Blănculescu: Păi, da, dar se...
Ion M. Ioniţă: Aşa va face şi Grecia, va vinde la preţuri incredibil de mici, pentru că sunt cu cuţitul la gât./ipescaru/dsirbu
Ionel Blănculescu: Să vă spun ce am transmis astăzi, în cadrul acestui document, la Bruxelles - pe fondul acestui transfer temporar de suveranitate, Comisia Europeană, printr-o agenţie specializată pe care o va crea, de management a datoriei, de gestiune a datoriilor suverane, împreună cu statele respective, vor identifica nu numai aceste active, dar gândiţi-vă că statele au creanţe asupra altor state, sunt bani foarte mulţi, cum aveam noi creanţe asupra Irakului, 2 miliarde, creanţe asupra nu ştiu cum; şi acest stat, Grecia, de exemplu, are creanţe asupra altor state, are o rezervă de aur, care poate, parţial să fie...
Ion M. Ioniţă: O luăm şi pe aia.
Ionel Blănculescu: Parţial poate fi preluată, da, are alte active, sub formă, cum aţi spus, de insule, de active foarte importante, companii de stat preluabile, deci asta înseamnă.
Ion M. Ioniţă: Nu trebuie să mai trimiţi tancurile peste nimeni, îl iei gratis.
Ionel Blănculescu: Asta înseamnă transferul de suveranitate.
Realizator: Ultima întrebare, cu un răspuns foarte scurt: hai să spunem, pe următoarele şase luni, credeţi că Europa va ramâne stabilă, ţinând cont şi că criza se va agrava, sută la sută?
Ionel Blănculescu: Deci există o singură soluţie, la momentul acesta - dacă liderii de facto, Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel, o vor îmbrăţişa, Europa se va stabiliza, nu în şase luni, în mai mult, dar se va stabiliza şi această soluţie urmăreşte un principiu, şi anume, cei vinovaţi de criza datoriilor suverane, statele din zona X, deci cele cinci state care sunt cu mari probleme, acelea trebuie să răspundă şi nu populaţia europeană, şi nu contribuabilul european, şi nu alţii, care nu au niciun fel de vină.
Realizator: Dar nu vor răspunde statele, va răspunde populaţia din aceste state.
Ionel Blănculescu: Chiar populaţia, pentru că populaţia din acele state a girat acele puteri politice...
Realizator: Şi să fim optimişti?
Ion M. Ioniţă: Da. Să fim optimişti, că altă şansă nu e.
Ionel Blănculescu: Tot timpul trebuie să fim optimişti, iar noi, care avem o situaţie cât de cât mai confortabilă, ar trebui să exploatăm această stare de criză. Există oportunităţi foarte, foarte mari la momentul acesta de a obţine bani, să operaţionalizăm parteneriatul public-privat, care vegetează şi sunt companii care aşteaptă să intre cu statul în afaceri.
Ion M. Ioniţă: Dar nu se face nimic, e mort parteneriatul.
Ionel Blănculescu: E mort, de ce? Pentru că statul nu doreşte să îşi asume niciun risc.
Realizator: Vă invit la o emisiune viitoare să discutăm influenţele asupra stabilităţii chiar din acest punct de vedere şi în seara asta să vă mulţumesc pentru atenţie, domnule Blănculescu şi domnule Ioniţă, invitaţi în această seară la Euroatlantica, unde am vorbit mai mult despre economie, dar implicaţiile asupra stabilităţii şi securităţii. Au fost domnii Ionel Blănculescu, analist economic şi fost ministru al controlului şi domnul Ion M. Ioniţă, senior editor la "Adevărul".

Realizator Nicu Popescu, transcriere RADOR.