Impactul situaţiei din Siria asupra stabilităţii regionale

Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor şi domnilor, bună seara. Poate că asupra noastră, a europenilor, ceea ce se întâmplă în Siria nu ar fi avut un impact atât de mare dacă în a doua parte a anului trecut nu s-ar fi abătut asupra bătrânului continent un mare val migrator care a dus la răsturnarea unor idei, poate chiar valori. Aţi auzit chiar în urmă cu câteva minute ce spunea doamna Merkel la Roma. Şi în ţara din apropierea Europei, în Orientul Apropiat cum se mai spune, în Levant, în ultimele zile se abătuse din nou pârjolul. Ca şi dvs., şi eu am văzut în mass-media electronice iarăşi bombardamente, unele asupra unor spitale, cum ar fi la Alep. Astăzi din nou rachete din zona controlată de Statul Islamic împotriva oraşului Kilis din sudul Turciei, la vreo 60 de km nord de Alep, militanţii Statului Islamic afirmă că au ocupat un câmp petrolier în estul Siriei şi încă de săptămâna trecută când se abătuseră rachetele asupra oraşlui Kilis, dar şi bombardamente asupra Alep mă gândeam că ar trebui să acordăm un spaţiu mai mare pentru a analiza şi a înţelege ce se întâmplă acolo, nu de alta, dar vine vara, vacanţe foarte mulţi dintre dvs. plănuiţi să mergeţi în sud - Turcia, Grecia, plajă, mare şi ştiţi bine ce nebunie a fost pe la frontiere, unele efectiv asaltat de migranţi şi spre vest, Schengen suspendat la multe frontiere, iarăşi controale - unde este libera circulaţie? În sâmbăta Paştelui, deci acum câteva zile, am primit un telefon de la colegul Alexandr Beleavschi şi spunea că i se oferise posibilitatea să meargă în Siria. Bineînţeles că am fost de acord, el a ajuns acolo, astăzi a fost am reţinut şi la Palmyra. Dacă vom reuşi să stabilim o legătură civilizată pentru urechile noastre şi ale dvs., îl vom avea într-o transmisiune directă. Tot în direct telefon în regim de multiplex am stabilit legătura cu colegul nostru aflat de un deceniu în Israel şi cunoscător al multor lucruri care se întâmplă în Orientul Mijlocu. Bună seara, Dragoş Ciocârlan.
Dragoş Ciocârlan: Bună seara.
Realizator: Mulţumesc că ai fost de acord cu acest tip de emisune în această seară. La telefon este şi unul dintre prietenii emisiunii noastre, domnul general Stan Petrecu. Bună seara, domnule general.
Stan Petrescu: Bună seara şi mulţumesc pentru invitaţie.
Realizator: Îl salut pe Alexandr Beleavschi. Eşti în maşină, nu e aşa? Bună seara.
Alexandr Beleavschi: Da. Bună seara, bună seara, Nicu, şi bună seara invitaţilor şi invitatului tău, bună seara, Dragoş. Suntem aproape, eu în momentul de faţă sunt în autocar, ne întoarcem în coloană, într-o coloană foarte bine garnisită cu taburi, jeep+uri, blindate şi nu ştiu dacă acum noaptea sunt şi cele două elicoptere care au survolat în permanenţă în cercuri coloana, cele şase ore cât am făcut de la Latakia până la Palmyra.
Dragoş Ciocârlan: Probabil că se vede de sus. Te salut, Saşa.
Alexandr Beleavschi: Salut, Dragoş, încă o dată. Circulăm cu draperiile închise în ambele sensuri, şi la întoarcere şi la plecare, cu luminile stinse. În aceste condiţii vorbesc acum din deşertul sirian, am plecat de la Palmyra în urmă cu o oră.
Realizator: Aţi trecut de zona deşertică? Aţi intrat în zona...
Alexandr Beleavschi: Nu. Suntem în momentul de faţă în deşert. Acum nu se poate vedea, dar la venire am reuşit să vedem printre draperii deşertul sirian, care este un deşert pietros, nu are nici dealuri /.../ foarte mici, scunde. /.../ sunt foarte bune în Siria, poate surprinzător, dar este o diferenţă razantă între zona litorală, pe care am făcut jumătate de drum şi această parte spre est, şoseaua spre Palmyra care trece prin deşert. Peste tot sunt puncte de control organizate de armata siriană, dar noi am avut practic cale liberă, am avut undă verde. Toate maşinile care circulau pe sensul nostru erau trase pe dreapta. Toate intersecţiile erau barate şi apărate de poliţia siriană, poliţia militară şi militarii sirieni, însă paza noastră, paza acestei coloane de cinci autocare, în care se află aproape 150 de jurnalişti, 80% fiind străini, de la cele mai importante posturi de televiziune, de radio, agenţii de presă, ziare ş.a.m.d., unii veniţi special pentru aceasta - este integral organizată de armata rusă, inclusiv în autocare sunt câte cinci militari înarmaţi. Nouă ni s-a dat la cele două deplasări în afara bazei, ni s-au dat căşti şi veste blindate. Este un program extrem de intens.
Realizator: Spune-ne ce ai văzut la Palmyra. În momentul în care a fost ocupată de militanţii Daesh şi au dărâmat o serie de obiective de mare importanţă istorică, de peste două milenii, s-a produs o mare emoţie în întreaga lume.
Alexandr Beleavschi: Într-adevăr, am reuşit să vizităm situl istoric, am avut un adevărat tur de forţă, este un loc destul de întins. Se circulă pe anumite trasee, pentru că, deşi au fost neutralizate, să spunem, 3.000 dispozitive explozive, unele foarte sofisticate, la Palmyra în momentul de faţă funcţionează un centru antimină internaţional al armatei ruse, unde sunt şi militari sirieni care sunt instruiţi sau chiar şi un mic poligon de antrenament acolo. Ei lucrează în momentul de faţă în oraş. Oraşul, practic, din câte ni s-a spus, oraşul a fost deminat ieri, 17 mii de mine au fost dezamorsate, şi în oraş şi în sit, 3.000 în situl arheologic. Impresia, n-o să mă citez pe mine, dar evident nu în mod întâmplător ne-am întâlnit astăzi la Palmyra cu o delegaţie destul de numeroasă de ambasadori ai mai multor ţări la UNESCO, care a venit într-o misiune de evaluare. Din discuţiile pe care le-am avut acolo, am reuşit să aflu că aproximativ 80% din ceea ce era Palmyra înainte de a fi /.../ 80% /.../ trei obiective arheologice şi istorice. Este vorba de celebra Arcă, arca triumfală, care era emblema Palmyrei, Templul lui Baal, Templul lui Baal-Shamin şi un monument, un leu descoperit /.../ de arheologii polonezi în anii '70, care a fost dinamitat. Nu se ştie..., cele mai mari pierderi, numeric vorbind, le-a suferit Muzeul Palmyrei, care a fost devastat. Probabil că obiectele circulă pe pieţele negre din Orientul Mijlociu ş.a.m.d., şi oamenii, specialiştii spun că este foarte greu să se spere în recuperarea lor. Problema fundamentală aici este ce se va întâmpla în continuare. UNESCO în momentul de faţă deliberează, urmează nişte proceduri, se va forma un grup de lucru, se va forma un fond probabil pentru finanţarea acestor lucrări. Există două curente de gândire. Unul este să se reconstruiască ceea ce se poate reconstrui cu piesele, cu pietrele, literal vorbind, care au rămas acolo. A doua posibilitate este să se conserve totul, aşa cum este în momentul de faţă, care să fie nu doar un monument al, să spunem, patrimoniului /.../
Realizator: O să revenim la Alexandr Beleavschi.
Alexandr Beleavschi: Ce vreau să adaug aici, partea culturală, momentul culminant al zilei a fost un concert simfonic în amfiteatrul sau în teatrul, de fapt, al Palmyrei, susţinut de Orchestra Simfonică a Teatrului "Mariinski" din Sankt Petersburg, sub bagheta marelui dirijor Valeri Gergiev, la care au asistat şi militari ruşi, militari sirieni, localnicii care au reuşit, parte din ei, care s-au întors în oraşul Palmyra, care este în momentul de faţă într-o situaţie foarte dificilă, şi concertul a fost nu pe esplanada acelui amfiteatru, nu pe esplanada unde am văzut că teroriştii ISIS au tăiat capetele câteorva zeci, dacă nu mă înşel, de persoane, ci pe spaţiul de jos./cpodea/ S-a transmis în direct pe mai multe canale şi la începutul acestui concert a fost şi un mesaj în direct, evident televizat al preşedintelui Putin, din care pot reţine două idei: că toate victimele terorismului sunt ale tuturor, iar ceea ce s-a recuperat din /.../
Realizator: Vom încerca pe finalul emisiunii să mai avem o legătură cu Alexandr Beleavschi. Comutăm la Dragoş, care a avut şi are posibilitatea să vadă mai de sus, că nu degeaba a spus adineauri că se vede de sus. Te rog.
Dragoş Ciocârlan: Am lipsit câteva zile din regiune, am revenit. Constat că nu s-a schimbat mare lucru în vecinătate. Pentru armata israeliană coordonarea cu forţele ruse, care operează în continuare în Siria, este importantă şi are ca scop asigurarea securităţii operaţionale, evitarea unor incidente nedorite cu avioanele ruseşti. Forţele aeriene israeliene vor interveni ori de câte ori va fi nevoie pentru a împiedica transferul de arme din Iran şi, respectiv, Siria, la miliţiile şiite libaneze Hezbollah. Moscova ştie foarte bine că Israelul supraveghează atent evoluţiile din regiune. Prezenţa iraniană în Siria în apropiere de frontiera de nord a Israelului şi aproape de Înălţimile Golan reprezintă o linie roşie. Chiar dacă sunt frecvente vizitele liderilor israelieni la Moscova, există o maximă prudenţă. Preocupă de asemenea faptul că armament sofisticat livrat de Rusia regimului de la Teheran şi forţelor regimului Assad reprezintă un potenţial ridicat de ameninţare. Israelul se va opune oricărei încercări de propagare a revoluţiei islamice iraniene şi Ierusalimul a avertizat din timp atât Moscova, cât şi occidentul. Este în asentimentul ţarilor arabe din zona golfului în această privinţă: cu sau fără Assad la putere în Siria, politica Isralului nu se va schimba în privinţa Înălţimilor Golan. Este o zonă strategică de apărare spre frontul de N-E. Israelul nu se va retrage niciodată de pe Golan, a declarat premierul Netanyahu cu ocazia recentei vizite la Moscova. Prezenţa ISIS de asemenea la frontiera iordaniană măreşte gradul de instabilitate în regiune. Vizitele frecvente ale israelienilor de rang înalt la Moscova nu au creat o politică prin care să fie influenţat preşedintele Vladimir Putin, iar măsurile diplomatice şi militare ale Moscovei în ceea ce priveşte Siria şi Iranul preocupă Guvernul israelian.
Realizator: Domnule general, aţi văzut că a existat această posibilitate de a ajunge şi probabil că aţi aflat şi dvs., ca şi mine, lucruri noi din zona Palmirei de la Alexandr Beleavschi. Iată, Dragoş, are aceste evaluări pe care le-a cules din zona liniştită a Orientului Mijlociu, dacă putem spune aşa, zona occidentală a Orientului Mijlociu, mă refer la Israel. Cum să vedem această deschidere, dacă vreţi, a unei părţi a Siriei către mass media şi poziţiile care se învârt totuşi în jurul armamentului sofisticat care pot afecta Israelul?
Stan Petrescu: Sigur că deschiderea către presă este sau face parte dintr-o politică de propagandă a Siriei să atragă cât mai multe ajutoare, să pună presiune mediatică pe cei care sunt implicaţi în conflict, dar nu o să reziste prea mult această chestiune. Sigur că ceea ce s-a întamplat la Palmyra doare, o civilizaţie occidentală întreagă, pentru că aceşti asasini ai siturilor sunt talibani, aceştia au început cu distrugerea unor situri istorice atât în Afganistan, cât şi în alte zone şi mai ales aici nu face altceva decât să demonstreze că fanatismul lor câştigă foarte mult teren. Războiul din Siria s-a transformat, dacă vreţi, într-un război etnico-religios, iar primăvara arabă este vinovată de toată această catastrofă în Africa, /gpodea/ de la nord la cea supra-ecuatorială şi până în Niger, adică subsahariană, pentru că a conturat, dacă vreţi, un izvor de insecuritate neaşteptat de mare, gândindu-ne la faptul că acest califat nou care s-a născut în Nigeria ar putea să ceară sau ar putea să contruiască o linie dinspre Africa subsahariană către nordul ei. Ei, teroriştii, din Boko Haram, dar şi celelalte grupuri teroriste, cunosc foarte bine toate liniile acestea migratorii dinspre mijlocul Africii către nord, prin urmare Europa trebuie să se aştepta la un alt val sau alte valuri de migranţi, ceea ce pune şi într-o mai mare dificultate chiar dacă de la ultimele asasinate, de la ultimele atacuri teroriste s-a scurs foarte puţin timp şi, în sfârşit, acest sfânt Paşte a fost întrucâtva într-o atmosferă de linişte, dar uite că în Siria acel armistiţiu destul de fragil a fost frânt, au revenit în locurile pe care le-au deţinut luni de zile insurgenţii, au ocupat iar câmpuri petroliere şi ceea ce este dramatic este faptul că au surprins forţe siriene, cărora nu numai le-au ucis soldaţii dar le-a sustras armamentul, dispun de tancuri, dispun de blindate, dispun de foarte multă muniţie. Există informaţii suficiente cum că toate grupurile teroriste dispuse în acest imens spaţiu, care a devenit un isvor de insecuritate greu de stăpânit, pentru că grupurile teroriste acţionează pe suprafeţe foarte mari, în grupuri dense, mici, cu armamente moderne, informaţii, dispun de suport logistic de aproximativ 40 de state islamice, din cele 57. Prin urmare, extincţia şi extensia este foarte periculoasă. Armamentul pe care Siria îl primeşte de la ruşi, cât şi cel iranian ajunge, iată, prin aceste atacuri succesive, bine organizate, bine determinate, ajung în mâinile teroriştilor. Părerea mea este că axa aceasta, Egipt, Libia, Algeria, Mali, Burkina Fasso şi Nigeria se va încinge foarte tare. Fireşte că ziariştii atât de curajoşi şi de hotărâţi au fost în foc, ne-a descris foarte bine colegul nostru cum sunt ascunşi sub perdele, cum sunt apăraţi pe mai multe cercuri concentrice, pentru a vedea cel mai frumos, cel mai vechi monument şi paradoxurile acestea, aceste incertitudini şi paradoxuri, am zis, se cântă muzică simfonică în timp ce noi încheiem un bilanţ de 270.000 de morţi, sau muzică clasică, încheiem un bilanţ de vreo 270.000 de morţi în Siria. Părerea mea este că Africa a devenit o situaţie explozivă, iar evreii, le dau dreptate, ei sunt încurajaţi sau... sunt încurajaţi de Organizaţia Tratatului Nord Atlantic, sunt încurajaţi de statele iubitoare de pace, ei sunt, fireşte, occidentali, prin gândire, prin cultură, însă ei sunt încurajaţi de rechini, iar "primăvara arabă" nu le-a fost de mare folos, pentru că două state laice, din punct de vedere religios, şi mă refer la Irak şi mă refer şi la Libia, care obstacolau accesul acestor grupuri teroriste către Africa populată, şi mă refer la Nigeria, unde sunt 180 de milioane de locuitori şi politic sunt dezlânaţi, armata este coruptă, nu mai poate să facă faţă grupurilor teroriste Boko Haram, deci, iată, ei sunt nevoiţi să "curteze", forţa Rusiei, nu o să părăsească Golanul pentru că au aplicat acest sistem de apărare, cum se spune, îndepărtat, pentru a-şi menţine statalitatea şi nu este uşor pentru statul israelian să facă faţă mai ales grupurilor pe care le are în Fâşia Gaza. Iată, ieri au alaltăieri, au organizat forţele aeriene şi au bombardat Fâşia Gaza, pentru că aceste grupuri teroriste, şi mă refer la Hezbollah, primesc armament, sunt tot mai tari, sunt tot mai puternice şi sigur că agresiunea pune în pericol, cum am spus, situaţia de securitate a Israelului.
Realizator: Vă propun să ascultăm o corespondenţă de la Doina Saiciuc. Am vrut să o avem în transmisiune directă, din păcate în zona în care se află a fost o furtună tropicală şi le-au căzut circuitele telefonice, a reuşit să scrie un material pentru emisiunea noastră.
Reporter: După ce Washingtonul a anunţat extinderea armistiţiului în Alep, la Departamentul de Stat, purtătorul de cuvânt Mark Tonner a insistat că obiectivul SUA în Siria nu este este acela de a stabili o serie de armistiţii locale, în diverse puncte fierbinţi ale ţării, ci de a aplica în mod credibil încetarea ostilităţilor în următoarele zile şi săptămâni în întreaga Sirie, astfel încât să se reducă luptele, să fie accelerată asistenţa umanitară şi să fie reluate negocierile. Secretarul de stat John Kerry a spus la Departamentul de Stat că Washingtonul ştie cu certitudine că regimul sirian continuă să blocheze accesul populaţiei la alimente şi medicamente. Unele arii din suburbiile Damascului nu au acces de ani de zile la asistenţă medicală. Statele Unite studiază acum posibilitatea separării forţelor rebele pentru a delimita zone sigure pentru luptătorii opoziţiei regimului Assad. Cei care susţin stabilirea de zone sigure speră că miliţiile loiale grupului afiliat Al-Qaeda Al-Nustra, care nu sunt acoperite armistiţiu, să fie izolate graţie noului plan şi argumentează că Guvernul sirian şi Rusia au folosit prezenţa Al-Nustra în unele arii pentru a justifica loviturile aeriene. Administraţia americană a respins aceste justificări, afirmând că mare parte din loviturile aeriene siriene şi ruseşti au ţintit arii civile, cu o prezenţă rebelă minimă, ca şi instituţii civile, cum este cazul spitalelor bombardate. Secretarul de stat Kerry a recunoscut pe de altă parte că opoziţia a intensificat şi ea lupta, fiind responsabilă pentru parte din recentele carnagii, dar a insistat că Washingtonul şi-a respectat angajamentul de a le cere ferm facţiunilor rebele să respecte armistiţiul. Mesajul Administraţiei către rebeli este acesta: Nu interacţionaţi cu forţele care nu sunt parte a încetării ostilităţilor! Separaţi-vă de Al-Nustra! Departamentul de Stat atrage însă atenţia că situaţia pe teren, în special în Alep şi în jurul Alepului, este foarte fluidă şi complexă şi că grupurile s-au amestecat unele cu celelalte, au interferat. În Alep, Statele Unite au dificultăţi în a-i separa pe rebeli de Al-Nustra. Este foarte dificil, spune Departamentul de Stat, să identifici cine se află în ce loc. Americanii îşi vor intensifica însă eforturile privind coordonarea cu opoziţia siriană pentru a şti unde se află forţele opoziţiei, a comunica datele ruşilor şi, prin intermediul ruşilor, Guvernului sirian, în încercarea de a deescalada violenţele. Rusia, în schimb, care are influenţă asupra Guvernului sirian, îi poate trimite acestuia mesajul că ruşii nu se află pe termen lung sau pentru totdeauna în Siria şi că, deci, nu există o soluţie militară a războiului. Ruşii trebuie să convingă Guvernul sirian, a arătat purtătorul de cuvânt al Departamentul de Stat, Mark Toner, că soluţia militară este "o fantezie". America trimite acelaşi mesaj opoziţiei. Este nevoie ca ambele părţi să înţeleagă că trebuie să revină la Geneva şi să angajeze în negocieri serioase pentru a găsi o soluţie politică. Deocamdată, după ce au convenit cu ruşii consolidarea eforturilor de monitorizare a încetării ostilităţilor, Administraţia de la Washington a decis suplimentarea personalului său în Geneva. În ce priveşte planul zonelor sigure pentru luptătorii opoziţiei, de care se vorbeşte din ce în ce mai mult la Washington, acestea nu se vor afla la graniţa cu Turcia şi Iordania, aşa cum propuseseră liderii regionali, ci în Alep şi în jurul Alepului, după care ele se vor extinde şi în alte regiuni. Între timp, experţii spun că durata media a unui asemenea tip de conflict este între 7 şi 10 ani. Rare sunt cazurile în care încheierea lor se datorează marşurilor victorioase ale unei mari armate în capitala inamică.
Realizator: Dragoş, aş vrea să te auzim din nou cu un punct de vedere, concentrat, aşa, într-un minut.
Dragoş Ciocârlan: Amintea Doina despre Alep. Ei bine, surse arabe din oraşul sirian au indicat astăzi că situaţia ar fi relativ calmă după ce s-a anunţat o înţelegere între Statele Unite şi Rusia pentru extinderea acelui armistiţiu, a acelei încetări temporare în zona focului, în zona Alep. Armata regimului Assad susţine că încetarea focului este valabilă doar pentru 48 de ore, iar presa de la Damasc, presa de stat, evocă unele încălcări, pe care le atribuie rebelilor. Situaţia este departe de a fi sub control şi probabil că va mai trece multă apă pe Valea Iordanului până se va ajunge la o soluţie.
Realizator: Domnule general...
Stan Petrescu: Eu cu ce aş putea încheia? Situaţia nu are deocamdată semne predictibile că lucrurile s-ar încheia acolo. Fireşte, s-au instalat acolo trei mari actori - China, Iranul şi Rusia. Mijloace diplomatice nu cred că vor da rezultate, deoarece focurile acestea sunt intense, miza este foarte mare între insurgenţi şi forţele lui Assad. Dar şi ceilalţi actori din exterior care s-au poziţionat, Statele Unite cu aliaţii într-o parte, ceilalţi în altă parte. Doar aceştia pot să genereze măsuri diplomatice, un mare compromis pentru a linişti lucrurile acolo şi să treacă la măsuri de asanare a întregii Africi. Dacă se trenează şi timpul se scurge, Africa va fi sub incendiu şi Israelul va fi nevoit să se apere cu arma nucleară. Asta este explozia care ar putea să ne aştepte în Orient şi de-a lungul Africii.
Realizator: Doamnelor şi domnilor, "Euroatlantica" la final. Ne-am bucurat să avem informaţii în direct din Palmyra, într-un multiplex la care s-au adăugat Dragoş Ciocârlan, de la Ierusalim, o corespondenţă de la Washington şi domnul general Petrescu. De la Bucureşti, vă mulţumesc pentru atenţie. Să auzim numai de bine!

TRANSCRIERE RADOR