Harta geostrategică a Europei, prezent şi viitor

Realizator: Radu Dobriţoiu - Ediţie "Euroatlantica" în care vom discuta despre ultimele evenimente de la graniţa de est a Europei. Vom vorbi atât despre Ucraina, cât şi despre acţiunile întreprinse de Rusia pentru anexarea Crimeii. Pe scurt, harta geostrategică a Europei, cu modificările recente şi posibile acţiuni viitoare. Voi insista atât pe informaţiile de actualitate, cât şi pe ultimele evoluţii după referendumul care a condus la crearea autoproclamatei republici Crimeea.

Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să ascultaţi "Euroatlantica" pentru următoarele 25 de minute la RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI.

ASCULTĂ EMISIUNEA EUROATLANTICA din 20 martie 2014

Alături de mine în Studioul 31 RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI este Dorin Matei, redactorul şef al prestigioasei reviste "Magazin istoric". Bună seara!

Dorin Matei: Bună seara!

Realizator: Bine aţi revenit la "Euroatlantica", cu un subiect în dezvoltare: harta geostrategică a Europei post-18 martie 2014. În cele din urmă, jurnalistul nu este decât un istoric al clipei prezente.

Dorin Matei: Da, aţi folosit o formulă a lui Cristian Popişteanu. El am scris o carte, "Istoria clipei". Într-adevăr, aşa e, numai că istoricul trebuie să se gândească puţin şi pe termen lung, nu numai ceea ce se întâmplă în clipa de faţă. Şi din punctul acesta de vedere, cred că ar trebui să explicăm celor care ascultă acum că această problemă ucraineană are două paliere. Palierul istoric şi un palier care ţine de dreptul internaţional. Am să încep cu ultimul. Ucraina este un stat recunoscut pe plan internaţional, membru al ONU, în graniţele care cuprind şi Crimeea. Mai mult, Ucrainei i s-a garantat, în 1994, printr-un tratat, dând în schimb tot armamentul nuclear care era pe teritoriul său, i s-a garantat de către Rusia, SUA şi Marea Britanie integritatea teritorială. De aici şi marea agitaţie care există. Mai mult contează acest fapt decât faptul că ruşii au ocupat Crimeea, mai mult contează faptul că unul din garanţii acestui tratat a ocupat Crimeea, afectează integritatea teritorială pe care o garanta în 1994 şi pe care atâţia ani a recunoscut-o, în vreme ce ceilalţi doi garanţi rămâne să vedem cum vor acţiona.

Realizator: O să revenim şi la cel de-al doilea palier. Până atunci, colegele din regia de emisie, Dana Burcea şi Mariana Băjenaru, îmi confirmă că avem legătura cu dna Zoe Petre, profesor universitar doctor, fost decan al Facultăţii de Istorie şi fosta mea profesoară de Istorie antică. Bună seara, doamna profesoară!

Zoe Petre: Bună seara şi mulţumesc de invitaţie!

Realizator: Vom fi în direct, la un moment dat, şi cu Moscova, unde se află corespondentul nostru Alexandr Beleavschi, pentru a primi cele mai noi informaţii de acolo. Doamnă profesoară, iată, istoria are un rol foarte important în ceea ce priveşte ultimele evenimente care se desfăşoară la graniţa de est a Europei şi domnul Dorin Matei deja anunţa acel tratat de dezarmare nucleară a Ucrainei din 1994, unde Rusia era garant în cadrul acelui tratat.

Zoe Petre: Eu personal, cum ştiţi bine, şi aţi anunţat şi auditoriul, mă ocup de o istorie mult mai îndepărtată în timp. Pentru mine, 1994 nu e chiar istorie, e o parte din biografia mea, cel mult. Nu, istoria e alta. Istoria merge de la, cel puţin de la Războiul Crimeii şi fiindcă suntem pe teritoriul României, trebuie să spunem că fără Războiul Crimeii, multe lucruri bune în istoria noastră nu s-ar fi petrecut, probabil. Merge, trece, traversează Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, toate răsturnările care au avut loc, perioada Războiului Mondial şi urmările acestuia. Aceasta e istorie. Dar argumentul istoric, pentru că la asta ne referim, e folosit în mod ilegitim de Federaţia Rusă, pentru bunul motiv că istoria nu poate sta în faţa tratatelor în vigoare.

Hartă Ucraina. Sursa: cia.gov.

Realizator: Cu siguranţă, dar tot istoria ne-a învăţat, doamna profesoară, că Rusia de multe ori nu şi-a respectat înţelegerile şi acordurile şi mă întreb şi eu de ce am mai avea nevoie, de câte sute de ani pentru a înţelege totuşi politica externă rusească, pornind de la lecţia pe care istoria ne-a dat-o, domnul Dorin Matei?

Dorin Matei: Cu permisiunea doamnei profesor şi a dumneavoastră, domnule Dobriţoiu, eu aş vrea să coborâm şi mai jos de Războiul Crimeii, pentru că e greu să înţelegi raporturi actuale ruso-ucrainene, fără să cunoşti totuşi un minim de istorie a acestor relaţii. E vorba aici de o mare iubire între Rusia şi Ucraina, o iubire care a cunoscut şi multe momente tensionate, în secolul al XIX-a de exemplu ţarul afirma că nu există o limbă ucraineană şi un popor ucrainean, în secolul XX, Stalin spunea că există o naţiune ucraineană şi o limbă ucraineană şi e datoria fiecărui comunist să lupte pentru propăşirea acestei naţiuni.

Realizator: Şi pornind şi mai în urmă, ne putem aduce aminte de Rusia kieveană şi de Varegi şi de ce s-a întâmplat...

Dorin Matei: De la cronica lui Nestor încoace, Rusia kieveană este temeiul istoriei ruşilor.

Realizator: Nu Moscova, ci Kievul.

Dorin Matei: Exact, numai că aceşti ucraineni nu prea au mare legătură cu Rusia kieveană, decât faptul că ocupă acelaşi teritoriu. Au fost mai multe momente de tensiune. După Primul Război Mondial, Ucraina a încercat să îşi declare îndependenţa, nu a reuşit, în anii '30, Moscova s-a răzbunat destul de crunt pe ucraineni prin acel Holodomor, acea foamete a cărei memorie ucrainenii o au şi astăzi, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, mai ales din partea anexată după 1939 din Galiţia Orientală, foarte mulţi ucraineni s-au înrolat în diviziile SS...

Realizator: Şi chiar s-a spus că Germania nazistă a greşit pentru că nu a continuat să îşi întărească relaţiile cu Ucraina, cum a făcut cu România, de exemplu?

Dorin Matei: Da, bine, era şi greu, Ucraina era totuşi parte a URSS-ului, dar Rusia a manifestat şi foarte multă atenţie faţă de Ucraina. Ucraina a fost principalul beneficiar al Pactului Ribbentrop - Molotov, cea mai mare parte a teritoriilor care au fost anexate atunci de URSS au intrat în componenţa Ucrainei. În 1954, când se aniversau 300 de ani de la unirea Ucrainei cu Rusia, la manifestaţiile acelea grandioase, Hruşciov le-a făcut cadou fără să se încurce prea mult în acte, Crimeea.

Realizator: Peninsula Crimeea.

Dorin Matei: Aşa încât din această dragoste mare dintre Moscova şi Crimeea, Rusia pare în clipa de faţă, a considerat că Crimeea a trădat şi am senzaţia, cel puţin în clipa de faţă, că asistăm la un divorţ cu partaj.

Realizator: De altfel, tot ce înseamnă Moscova, Rusia se referă la ceea ce se întâmplă cu Crimeea cu termenul de realipire a Crimeii la Rusia, asta au anunţat agenţiile şi chiar şi oficialii ruşi astăzi. Doamnă Zoe Petre, iată, Rusia din nou alături de... în apropierea proximă a României, credeţi că ne lipsesc acei diplomaţi care ştiau să negocieze cu Rusia, cu acest imperiu?

Zoe Petre: Eu v-aş ruga să îmi daţi exemplul unui diplomat care ştia să negocieze cu Rusia şi să iasa în avantaj, nu în pagubă, pentru că după părerea mea, personajul ăsta e fictiv. Cu Rusia se negociază foarte greu sau deloc şi asta ştie oricine a avut de-a face cu diplomaţia rusă, care poate să fie extrem de... nu aş zice întotdeauna politicoasă, dar, în fine, când e cazul, sunt foarte politicoşi, când nu, pot să fie foarte duri, dar în orice caz, au o viziune despre negociere care este "Eu nu las nimic din preţ, tu lasă tot ce e de lăsat". Aşa încât să nu ne îmbătăm cu apă rece, nu de acuma, de foarte multă vreme, tradiţia diplomaţiei ruse este inflexibilitatea. Deci nu cred că asta lipseşte României sau organizaţiilor din care România face parte. Sigur, Occidentul şi-a luat de multe ori dorinţele drept realitate şi după prăbuşirea sistemului sovietic, a crezut că asta e o problemă încheiată. Că a rezolvat, că Rusia devine o ţară democratică cu care s-ar putea trata cum tratează cu Franţa sau cu Germania.

Realizator: Şi au fost şi foarte optimişti chiar în privinţa extinderii UE şi a Alianţei Nord-Atlantice şi au ajuns foarte aproape de Rusia.

Zoe Petre: Asta n-ar fi nimic, problema reală a început în momentul în care au anunţat public că vor să accepte solicitarea de intrarea în NATO a foste două republici sovietice: una mai mică, dar foarte importantă strategic, Georgia, şi una şi mare şi importantă strategic, care e Ucraina.

Realizator: Da, de atunci cred că au început aceste modificări ale dialogului dintre Moscova şi Bruxelles şi SUA, pe de altă parte.

Zoe Petre: Domnul Dobriţoiu, modificările au început la venirea la putere a lui Putin. Dar ele ar fi rămas proababil în nişte limite acceptabile, cât de cât. Această /parte de lume/ cât pe aci era să ia foc în 2008. Amintiţi-vă sumit-ul NATO era la Bucureşti, olimpiada tocmai se terminase... E ceva cu olimpiadele...

Realizator: Când se întâmplă o olimpiadă, se mai întâmplă ceva, da...

Zoe Petre: Şi a început nenorocirea din Georgia, care s-a rezolvat cumva printr-un fel de uitare generală şi acum a reizbucnit toată vâlvătaia pentru că Ucraina a încercat să intre nu în NATO, ci în UE. L-am ascultat cu mare atenţie pe preşedintele Putin, pentru el nu încape nici o îndoială că UE e totuna NATO, nu face nici un fel de nuanţă că există ţări ca Austria care sunt neutre şi fac parte din UE, dar nu din NATO.

Realizator: Dar nu ştiu cât de mult Austriei îi pasă de ceea ce se întâmplă acolo, spre deosebire de Polonia şi România, pentru că o să ajungem şi la acest subiect. Ideea este că din ce vedem, e aproape clar că UE nu are o voce comună şi un punct de vedere foarte clar şi măsuri coercitive mai puternice vizavi de Rusia, spre deosebire de SUA, care încearcă să ia anumite măsuri dar pur şi simplu provoacă ilaritate la Moscova. Dar pentru că am adus aminte de Moscova, suntem în direct acolo cu corespondentul nostru, Alexandr Beleavschi. Bună seara, Saşa!

Alexandr Beleavschi: Bună seara!

Realizator: Te rog să ne spui ultimele informaţii de acolo din Moscova.

Reporter: Astăzi, Duma de Stat a ratificat tratatul dintre Rusia şi autoproclamata republică Crimeea. Şi aici aş face o paranteză, aş sublinia ceea ce a spus doamna Zoe Petre, şi anume profesionalismul şi inflexibilitatea diplomaţiei ruse, pentru că acest tratat, chiar şi cu o republică autoproclamată de o zi, a permis un artificiu juridic şi admiterea Crimeii în componenţa Rusiei fără modificarea actualei legislaţii. De asemenea, a fost semnată legea federală prin care Crimeea devine parte a Rusiei şi înfiinţarea pe această bază a doi noi subiecţi ai Federaţiei care sunt Republica Crimeea şi oraşul Sevastopol. Mâine, această lege va fi adoptată de Consiliul Federaţiei, care este Senatul, şi promulgată probabil aproape imediat de preşedintele Vladimir Putin, astfel încât partea formal juridică va fi finalizată. Aici, pentru că discutăm despre mutaţiile geostrategice din zonă, atrage atenţia faptul că statutul Sevastopolului va fi un statut distinct. Prin această lege, Sevastopolul devine oraş federal, statut pe care îl au în rusia doar Moscova şi Sankt Petersburgul şi statut pe care el l-a avut şi în fosta URSS, dar şi în Ucraina. De ce? Pentru că aici se află în primul rând de 230 de ani principala bază a Flotei Ruse de la Marea Neagră, s-a aflat şi baza Marinei Militare Ucrainene. Dar, în cazul în care statutul Crimeii, cândva, la un anumit nivel, într-o anumită perioadă, va fi posibil repus în discuţie, Sevastopolul va fi exclus de la aceste discuţii ca fiind loc, localitate...

Realizator: O entitate separată.

Alexandr Beleavschi: ... separată. De asemenea, controlând Crimeea, Rusia va controla zona de nord a Mării Negre şi Marea Azov. Rusia controlează acum nu doar fosta fâşie de litoral moştenită de la fosta URSS între Kerci şi Soci, cu un singur port militar important, care este Novorosisk, unde însă condiţiile geografice sunt mult inferioare faţă de Sevastopol, diferenţa fiind cam de două până la opt miliarde de dolari, în funcţie de ce se poate construi acolo. Unde însă condiţiile geografice sunt mult inferioare faţă de Sevastopol, diferenţa fiind de la două până la opt miliarde dec dolari, în funcţie de ce se poate construi acolo. Ea include acum şi Abhazia, după 2008, pentru securitatea militară a căreia Rusia şi-a asumat răspunderea când a recunoscut independenţa acesteia. Crimeea este mult mai importantă, pentru că este un adevărat portavion insabordabil chiar în centrul complexului Mării Negre şi Mării de Azov, iar în sens mai larg este o zonă de contact între NATO şi Rusia, care se mută acum mult la vest. În al treilea rând, Rusia primeşte posibilitatea de a-şi moderniza şi întări radical flota de la Marea Neagră, ceea ce nu a putut face până acum din cauza opoziţiei Ucrainei. Şi anume, după ultimele informaţii, aici vor fi bazate şase submarine diesel electrice din cea mai nouă generaţie de clasă Improved Kilo din care prima este deja în probe de marş, iar următoarele două vor fi în această stare în acest an şi, de asemenea, trei fregate din cea mai nouă clasă, construite cu tehnologie stealth, Amiral Grigorivici, care sunt construite la Kaliningrad şi din care nava cap de serie a fost lansată în urmă cu şase zile, pe 14 martie. De asememea, Rusia poate desfăşura în Crimeea orice efective dat fiind că Moscova a suspendat participarea la tratatul privind forţele convenţionale din Europa. În ceea ce priveşte Ucraina, aceasta se va apropia de Occident, dar nu va deveni membră a NATO, în condiţiile în care are această contrapondere militară în sud şi la est, pentru că în cazul în care va fi o mişcare de acest gen Rusia poate oricând, cel puţin în actualele condiţii în care societatea ucraineană este profund divizată, armata ucraineană este slabă şi demoralizată, Rusia poate oricând arunca în aer situaţia din estul şi sudul Ucrainei...

Realizator: Dle Dorin Matei, iată, se conturează o Mare Neagră lac rusesc pe de o parte, dar ca să îşi trimită navele acolo ar trebui să treacă prin Bosfor şi Dardanele, unde Turcia are un cuvânt greu de spus, pentru că este o ţară NATO. Toată lumea uită că la Marea Neagră are ieşire şi Turcia, stat NATO...

Dorin Matei: Şi România şi Bulgaria.

Realizator: Sigur că da. A tot adus aminte lumea de România şi Bulgaria...

Dorin Matei: Din punctul ăsta de vedere nu se schimbă nimic, pentru că...Din punct de vedere geostrategic nu se schimbă nimic prin alipirea Crimeii, pentru că prin Constituţia Ucrainei, Rusia avea dreptul să folosească Crimeea, prin tratate avea dreptul să aducă 25.000 de soldaţi acolo - n-are nici acum 25.000 de soldaţi în Crimeea - deci din punctul ăsta de vedere nu se schimbă geostrategic nimic.

Realizator: Şi pentru Sevastopol exista un acord separat, reînnoit în urmă cu aproximativ un an, tot pentru o perioadă foarte îndelungată.

Dorin Matei: Totul e în bună măsură mişcare de marcare a teritoriului pentru că, cu tot respectul pentru profesionalismul şi inflexibilitatea diplomaţiei ruse şi sovietice, trebuie să ne aducem aminte că la ora actuală, prin intrarea ţărilor baltice în NATO, NATO e la 160 de km de Petersburg, ceea ce nu se întâmpla acum 25 de ani...

Realizator: Pe flancul de nord.

Dorin Matei: Iar dacă reuşeşte jocul în Ucraina, şi Ucraina se apropie din nou de Occident şi de valorile occidentale, Moscova e la 480 de km de cel mai apropiat punct al frontierei ucrainene, or ăsta e un adevărat coşmar pentru generalii ruşi. De asta cred că s-au făcut şi acele manifestări foarte zgomotoase la Moscova care să celebreze alipirea Crimeii, tocmai pentru a salva faţa.

Realizator: Sigur; şi apariţia lui Putin în Duma de Stat a fost un scenariu bine pus la punct. Ne aducem aminte de Mosfilm, cum intră...

Dorin Matei: Ţineţi minte că pentru prima oară Rusia se luptă să îşi păstreze teritoriul său istoric, Rusia creată de Ekaterina a II-a. Rusia nu mai luptă în sfera de influenţă, Rusia luptă la ea acasă.

Realizator: Dnă profesoară Zoe Petre, vorbeam mai devreme şi aş dori să continuăm discuţia pe acest palier pentru că vorbim de harta geostrategică a Europei; s-au întâmplat multe lucruri în ultima lună şi vorbeam despre politica externă a UE. Nu credeţi că ar trebui ca UE să aibă o voce comună, unitară, adresată mult mai ferm împotriva Rusiei pentru ceea ce a făcut Rusia?

Zoe Petre: Bineînţeles că întotdeauna e nevoie de mai multă coeziune, dar cred că subestimaţi dramatic nu numai potenţialul de retaliere al UE, ci şi gesturile pe care ea le-a făcut. Eu nu spun, Statele Unite au alte mijloace, dar sunt totuşi membri ai NATO de mare anvergură din Europa. Pe de altă parte, faptul că Franţa de pildă a întrerupt livrarea unor avioane de luptă pe care le contractaseră ruşii...

Realizator: Cred că este vorba de nişte nave Mistral mai degrabă, doamna profesoară. Existau nişte contracte în valoare de câteva miliarde de euro în industria militară, Franţa urma să vândă nişte nave de asalt, de desant Mistral...

Zoe Petre: OK, şi avioane Mirage.

Realizator: Da...

Zoe Petre: E mult mai dureros decât poate părea. Rusia, la capătul acestui parcurs, în care tot felul de persoane sensibile la forţa fizică, spun "ia uite ce puternic este Putin", Rusia se va pomeni izolată cum n-a mai fost de foarte multă vreme, de dinainte de Gorbaciov. Or asta nu este puţin pentru o economie care trăieşte în mare măsură din schimburile cu exteriorul. Nu uitaţi, Rusia vinde în Uniunea Europeană peste 25% din totalul comerţului ei exterior, în vreme ce Uniunea Europeană vindea în Rusia 1% din comerţul cu alte state şi n-o să mai vândă nici acel 1%. Nu e puţin! Faptul că anumite persoane nu mai sunt primite la graniţa Uniunii Europene nu e de râs! Nu spuneţi că a stârnit ilaritate la Moscova, că e un râs foarte forţat ăsta.

Realizator: Doamna profesoară, fostul ministru al apărării Ioan Mircea Paşcu, referindu-se la aproximativ acelaşi subiect, spunea că, atâta timp cât Germania exportă din industria sa, şi ne referim chiar la industria auto, foarte mult spre Rusia, şi de asemenea este dependentă de gazele ruseşti, atâta vreme cât Franţa a redus, dar nu total exportul de armament într-o valoare foarte mare către Rusia şi atâta timp cât Marea Britanie va accepta în continuare banii oligarhilor ruşi în băncile de la Londra, nu cred că putem avea o politică foarte fermă împotriva Moscovei.

Zoe Petre: N-am mai polemizat de mult cu domnul Paşcu, /.../ mă simt mai tânără.

Realizator: Vă ofer ocazia.

Zoe Petre: Domnul Paşcu are o parte de dreptate, dar n-o are pe toată. De pildă, anii oligarhilor ruşi din băncile englezeşti sunt într-o măsură importantă banii oligarhilor ruşi care au plecat cu totul în Anglia. Deci să nu exagerăm. Nimic nu este decisiv, dar nici nu pot să spun că am vreo urmă de, cum să-i spun?, de consideraţie geostrategică pentru mişcarea pe care a făcut-o Putin. Cred că domnul Dorin Matei are perfectă dreptate, Rusia este într-o poziţie în care n-a mai fost de mult, aceea de a-şi apăra propria ei arie de securitate.

Realizator: Ne îndreptăm spre finalul emisiunii. Domnule Dorin Matei, pe scurt, iată opinia doamnei profesoare Zoe Petre - dacă doriţi să o completaţi, ca o concluzie, pentru ceea se întâmplă în acest moment cu harta geostrategică a Europei.

Dorin Matei: Aş adăuga doar faptul că şi Statele Unite au fost uşor iritate de atitudinea europenilor. Acel telefon al doamnei Nuland care a fost reţinut numai sub aspectul anecdotic, ne-o dovedeşte, e un joc care se desfăşoară pe multiple planuri şi rămâne să vedem cum se va încheia.

Realizator: Vă mulţumesc pentru atenţie.

Realizator Radu Dobriţoiu, producător Nicu Popescu, transcriere RADOR. Editor Răzvan Stancu.