Forţe româneşti pentru operaţii speciale

Ediţia din 27.09.2012 poate fi ascultată și descărcată din secţiunea Podcast.

Bun găsit. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să ascultaţi "Euroatlantica", emisiune dedicată astăzi forţelor pentru operaţiuni speciale, trupe de elită, care au marcat istoria contemporană şi au dovedit că pot influenţa evoluţia de securitate în anumite ţări sau regiuni. Vom aborda şi subiectul de actualitate, F 16, în urma deciziei de astăzi a CSAT. Aşadar, forţe şi operaţiuni speciale în noile condiţii de securitate. Alături de mine, în cabina 31, este colegul meu Cristi Dumitraşcu de la Redacţia Militară Radio. Bună seara, Cristi.

Cristi Dumitraşcu: Bună seara, Radu, ţie şi ascultătorilor Radio România Actualităţi.

Realizator: Vom avea şi trei materiale, trei corespondenţe despre trupele de elită, primite de la comisarul şef Silviu Podea, despre trupele speciale ale jandarmeriei care acţionează în Afganistan, de la Dragoş Ciocîrlan, cu informaţii despre amplasarea forţelor speciale pe o adevărată tablă de şah în Orientul Apropiat, şi de la Mario Balint - colegul meu ne prezintă o trecere în revistă a principalelor forţe pentru operaţiuni speciale şi un invitat special în această emisiune pe care, te rog, Cristi Dumitraşcu, să îl prezinţi.

Cristi Dumitraşcu: Este vorba despre generalul de brigadă Adrian Ciolponea. Este un profesionist în operaţiuni speciale. Va fi cu noi în direct, aici, la Radio România Actualităţi, în curând. Vom spune atunci mai multe despre domnia sa.

Realizator: Să precizăm că dânsul a absolvit numeroase forme de pregătire din domeniul cercetării şi operaţiilor speciale. Aşadar, vom avea legătura telefonică la Tîrgu Mureş cu comandantul brigăzii pentru operaţiuni speciale, generalul de brigadă Adrian Ciolponea. Până atunci însă, aparte de tema principală a emisiunii, vom aborda un subiect de actualitate. După ce astăzi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat proiectul de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului Avion Multirol al forţelor aeriene. Pentru acest subiect vom intra în legătură directă cu deputatul PNL, George Scutaru, vicepreşedinte al Comisiei de apărare, şi cu generalul de flotilă aeriană, Laurian Anastasof, comandantul bazei aeriene de la Câmpia Turzii, cel care a condus echipa care a evaluat aeronavele care ar urma să fie achiziţionate de România din Portugalia. Aşadar, "Euroatlantica" în actualitate. Bună seara, domnule deputat, George Scutaru.

George Scutaru: Bună seara, dumneavoastră, ascultătorilor şi bună seara domnule general Anastasof.

Realizator: Mulţumiri pentru că sunteţi alături de noi la "Euroatlantica".

Cristi Dumitraşcu: Avem, iată, legătura şi cu generalul Laurian Anastasof. Bună seara, domnule general.

Laurian Anastasof. Bună seara, domniilor voastre, bună seara, domnule deputat. Mă bucur că m-aţi invitat în emisiunea dumneavoastră.

Realizator: Într-o declaraţie de presă, domnule deputat George Scutaru, aţi precizat astăzi că decizia CSAT nu ar fi fost posibilă dacă guvernul şi în mod special Ministerul Apărării nu s-ar fi implicat pentru identificarea unei soluţii concrete pentru dotarea armatei cu avioane de luptă şi aţi subliniat eficienţa demersurilor făcute de ministrul Corneliu Dobriţoiu şi de echipa de la Ministerul Apărării care au demonstrat că doar în patru luni se pot recupera întârzieri de ani în luarea unei decizii concrete. Care este părerea dumneavoastră despre decizia de astăzi, domnule deputat George Scutaru?

George Scutaru: Dacă nu s-ar fi luat astăzi această decizie, cred că zilele aviaţiei de vânătoare ar fi fost practic numărate. Ca membru în comisia de apărare, de opt ani de zile, în permanenţă am fost informaţi, de-a lungul diverselor guvernări, de situaţia în care se află aviaţia română, aviaţia de vânătoare. Atâta timp cât România reprezintă al doilea stat ca importanţă după Polonia, pe flancul estic al NATO, cred că misiunea clasei politice, a Ministerului Apărării, trebuie să fie să dăm posibilitatea armatei române să aibă o capabilitate aeriană de răspuns la orice provocare. Nu putem să jucăm rolul statelor baltice care trebuie să aştepte un ajutor de la alte state NATO pentru executarea misiunilor de poliţie aeriană. Şi mă bucură faptul că astăzi CSAT în sfârşit a luat o decizie, mă bucură faptul că bugetul Ministerului Apărării pe 2013 prevede în sfârşit suma pentru începerea acestui program. F 16, în viziunea noastră, şi aici mă refer şi la PNL şi la Ministerul Apărării în ansamblu, fiind un avion văzut ca o etapă de tranziţie spre avionul de generaţia a V-a, singurul produs în spaţiul NATO, este vorba de F 35. Domnul general Anastasof, care a fost în Portugalia, care are o experienţă uriaşă în domeniul aviaţiei de vânătoare, poate să spună care sunt aşteptările piloţilor militari. Dincolo de faptul că România ar fi putut să rămână fără aviaţie de vânătoare, eu cred că o altă pagubă uriaşă pe care ar fi resimţit-o ar fi fost cea a piloţilor militari. A pregăti un pilot costă foarte mult şi este o uriaşă investiţie pe care România, Armata Română ar fi pierdut-o. Şi este păcat ca aceşti băieţi minunaţi care s-au antrenat şi care pilotează MIG-urile de acum, care în scurt timp îşi vor termina resursa, să nu aibă posibilitatea să-şi dovedească profesionalismul şi pe aparatele F 16. Sunt convins că la fruntariile estice ale Alianţei Nord Atlantice piloţii români îşi vor dovedi eficienţa, aşa cum o fac şi băieţii noştri în Afganistan.

Realizator: Domnule general Anastasof, dvs. aţi condus echipa de evaluare care s-a deplasat în Portugalia pentru a vedea cele 12 aeronave pe care urmează să le achiziţionăm; ce ne puteţi spune despre aceste aparate F 16?

Laurian Anastasof: Aşa cum cred că toată lumea ştie, avionul F 16 este avionul fanion de luptă al NATO în momentul acesta, în lume fiind produse mai mult de 4000 de exemplare. Este un avion de luptă multirol cu capabilităţi multiple atât în domeniul aer-aer cât şi în domeniul aer-sol şi ce am găsit noi în Portugalia, spre bucuria noastră, a fost un avion operaţional capabil să îndeplinească toată gama de misiuni atât aer-aer atât aer-sol capabil să lupte în mediul electromagnetic, capabil să ducă misiuni ziua, noaptea în toate condiţiile meteo, dotat cu un senzor performant şi care poate să constituie o variantă pentru perioada imediat următoare de care tocmai vorbeam în urma hotărârii CSAT. Aşa cum spuneaţi dvs. mai devreme este un program gradual care începe, să sperăm că o să înceapă cu această variantă, dar care va fi continuată către dorinţa noastră de a avea un avion de generaţia V-a către anii 2025. Piloţii sunt entuziasmaţi de avionul F 16, mai ales că noi în ultima perioadă am desfăşurat activităţi comune cu parteneri străini care au venit în România şi au aterizat pe baza aeriană de la Câmpia Turzii cu avioane F 16. Toţi piloţii de la Câmpia Turzii şi câţiva de la baza de la Feteşti au zburat în avioanele F 16, părerea lor unanimă fiind aceea că este un avion de luptă care oferă o gamă largă de îndeplinire a misiunilor de luptă.

Realizator: Domnule deputat George Scutaru, aţi declarat că această soluţie corespunde în primul rând posibilităţilor financiare ale României pe următorii 4-5 ani, efortul bugetar fiind minim în raport cu importanţa strategică a achiziţiei şi cu beneficiile certe de securitate. Vă rog să dezvoltaţi această opinie.

George Scutaru: Da, noi nu achiziţionăm doar nişte aparate de zbor; prin acest demers, România în primul rând îşi întăreşte capacitatea de ripostă aeriană la nivelul Alianţei Nord-Atlantice, capacitate care ar fi fost mult diminuată de ieşirea din uz a avioanelor MIG 21 Lancer. În al doilea rând, vorbim de întărirea parteneriatului strategic cu SUA. Este un element concret în relaţia noastră bilaterală în plan militar şi nu numai pe care o avem cu SUA. În acelaşi timp, dovedim că putem dezvolta un proiect şi cu un stat al UE cum este Portugalia, şi aş vrea să mai subliniez un lucru - dincolo de achiziţia de avioane, dincolo de aspectul relaţiilor bilaterale cu SUA sau cu Portugalia, este o bună ocazie pentru România de a profita şi de o colaborare cu firmele americane care vor fi implicate în procesul de modernizare a aeroporturilor româneşti, de, mă refer la Lockheed Martin, la alte companii de prestigiu americane care vor veni în România şi nu sunt prezente acum, sunt alte proiecte derulate până acum cu armata României, dar este o bună ocazie şi pentru economia românească de a dezvolta parteneriate cu aceste companii prestigioase americane şi eu sunt convins că în perioada următoare, chiar dacă acest acord între noi şi Portugalia, între noi şi diversele firme americane, nu prevede un offset în mod direct, o să vedeţi că vor fi investiţii pe care companiile americane sunt convins că le vor face în anumite sectoare ale economiei româneşti şi este un semnal important că dincolo de excelenta relaţie bilaterală în plan militar, în planul securităţii, cred că această cooperare deschisă astăzi prin decizia CSAT va însemna şi un beneficiu în plan economic pentru România.

Redactor: Domnule general Anastasof, aeronavele vor fi achiziţionate în condiţiile în care MApN, Ministerul Apărării Naţionale, are un buget de avarie; înainte de a atinge acest subiect, pentru că sunteţi comandant al bazei aeriene de la Câmpia Turzii, pentru că sunteţi un profesionist, pe foarte mulţi îi interesează care sunt principalele avantaje ale lui F16 vizavi de MIG, dincolo de faptul MIG-ul îşi termină resursa.

Laurian Anastasof: Avantajele sunt foarte multe. N-aş vrea să intru acum în detalii tehnice legate de caracteristici tehnico-tactice, e vorba de schimbarea unei întregi filosofii, de ducerea luptei în câmpul aerian, e vorba despre utilizarea multitudinilor de senzori şi de sisteme de armă pe care această platformă aeriană le are în dotare, este vorba despre schimbarea sistemului de pregătire, este vorba despre schimbarea stilului de realizare a mentenanţei, este, dacă vreţi dumneavoastră, un punct zero pentru forţele aeriene române în momentul în care acest program va fi demarat. Dacă ştiţi foarte bine că forţele aeriene, în momentul acesta, au avut şi au în dotare cu predilecţie în marea majoritate tehnică /F/. Logistica, mentenanţa se bazează pe tehnică /F/. Din momentul în care vorbim de F16, vorbim 100% de tehnică, de tehnologie /Vest/ care va trebuie să fie dezvoltată odată cu implementarea programelor necesare operării avionului F16 în România.

Realizator: S-a mai discutat... Spuneţi!

George Scutaru: Dacă îmi permiteţi o scurtă adăugire. Investiţia de acum pe care o facem în F16, înseamnă o economie pentru viitorul program F35. Toată infrastructura aeroportuară, şi asta o ştiu de la colegii domnului general din Ministerul Apărării, pe care o va folosi F16 poate fi folosită şi pentru F35 atunci când vom putea achiziţiona următoarele aparate. În felul ăsta, putem răspunde şi la o întrebare de ce am achiziţionat F16 şi nu am achiziţionat alte aparate produse în Europa.

Redactor: Se răspunde astfel la această întrebare grea care s-a tot pus, de ce nu am atenţionat...

George Scutaru: F35 este singurul aparat de generaţia a cincea produs în spaţiul NATO, şi chiar dacă sunt producători europeni de avioane de vânătoare de generaţia a patra şi acele state sunt prinse în programul F35 şi al rândul lor achiziţionează sau vor achiziţiona aparate F35. Deci, este o opţiune firească dacă dorim şi noi să fim parte, sper, în 10, 12 ani în proiectul F35.

Realizator: Avioanele noi ar fi avut o durată de utilizare de aproximativ 30 de ani însă datorită achiziţiei decise astăzi, România va avea acces după 2025 la aeronavele de generaţia următoare şi mă refer la F 35 generaţia V-a, a amintit domnul deputat George Scutaru; potrivit acestor informaţii, achiziţia de aeronave second-hand, mai ieftine, reprezintă o soluţie bună. Care este părerea dvs., domnule general Anastasof, după aceste informaţii?

Laurian Anastasof: Eu mi-aş dori foarte tare pentru forţele aeriene un tip de avion care să fie nou, capabil, de generaţie cinci dacă se poate, însă vorbim în momentele astea de realism. Până acum s-au propus tot felul de soluţii care s-au dovedit a fi neviabile şi nu îmi doresc decât ca aceasta care se configurează în momentul în care vorbim noi acum să devină una realistă, viabilă, eficientă care să producă schimbarea de care forţele aeriene au mare nevoie în momentul ăsta şi care să conducă cu paşi etapizaţi foarte bine calculaţi la o forţă aeriană credibilă, viabilă, capabilă să-şi îndeplinească misiunile atât în spaţiul aerian român, dar şi să apere interesele României acolo unde va fi nevoie.

Realizator: Domnule deputat George Scutaru, domnule general Laurian Anastasof, vă mulţumim pentru că aţi intrat în direct la emisiunea "Euroatlantica" pentru a discuta despre decizia de astăzi a CSAT privind achiziţionarea de avioane multirol F 16. Reamintesc că este vorba de 12 aeronave ce vor fi cumpărate din Portugalia la mâna a doua pentru o sumă de aproximativ 600 de milioane de dolari, bani ce urmează să fie achitaţi în aproximativ 5 ani. Avioanele ar urma să fie livrate după terminarea procesului de instruire a piloţilor începând cu 2016 şi au o rezervă de zbor de 4000-4500 de ore. Continuăm cu tema principală a emisiunii de astăzi: "Forţe şi operaţiuni speciale în noile condiţii de securitate". Înainte de a stabili legătura la Târgu Mureş cu comandantul brigăzii "Vulturii" pentru operaţiuni speciale, general de brigadă Adrian Ciolponea, vă propun să ascultăm un material realizat de Mario Balint. O trecere în revistă a principalelor forţe speciale, despre Spetsnaz, Legiunea Străină, Delta Force şi Beretele Verzi.

Redactor: Mario Balint - În primul deceniu al secolului XI, luptătorii din forţele speciale au înlocuit super-eroii în cinematografie, animaţie şi chiar în publicitate. Ascunse de ochii marelui public până mai ieri, forţele pentru operaţiuni speciale au invadat societatea de consum planetară. Războiul împotriva terorismului, marile televiziuni de ştiri şi New Media au favorizat apariţia în mentalul colectiv al luptătorului profund implicat în războaiele din Irak şi Afganistan. Desigur, nici performanţele acestor trupe din celelalte momente ale istoriei moderne nu pot fi ignorate. Dacă ar fi să trecem în revistă cele mai cunoscute forţe de operaţiuni speciale, prima care îmi vine în minte este Legiunea Străină - o legendă vie a curajului, sacrificiilor, tehnicilor excepţionale de luptă şi a colonialismului francez. Nu putem uita nici trupele ruse "speţialnîe naznacenia", regimentele cu scop special Spetsnaz - echivalentul Beretelor Verzi ale Statelor Unite - sunt create pentru cei mai rezistenţi dintre militarii ruşi. Beretele Verzi ale armatei americane sunt antrenate pentru a face faţă războaielor neconvenţionale. Delta Force a fost înfiinţată în noiembrie 1977, la cererea preşedintelui Jimmy Carter, de către colonelul Charles Beckwith, un veteran al războiului din Vietnam care fusese anterior şi ofiţer de legătură cu SAS-ul britanic, după modelul căruia a şi fost organizată. Operatorii Delta Force, cum sunt denumiţi militarii, se bucură de o mare autonomie şi flexibilitate. Se ştiu foarte puţine lucruri despre forţa de operaţiuni speciale Kandahar Strike Force, un grup controversat care operează după modelul Vigilante, adică fac dreptate acolo unde autorităţile se dovedesc neputincioase. Format la Kandahar, grupul acţionează în provinciile Kandahar, Zabul şi Uruzgan, este format din membri de elită ai armatei regulate afgane, selectaţi de ofiţeri americani şi instruiţi de forţele speciale americane la Kandahar în Camp Gecko, o fostă bază Al-Qaeda construită de către forţele lui Osama bin Laden în 1996. Grupul operează în afara parametrilor instituţionali ai guvernului afgan. Liderul grupului declara presei americane că acţiunile grupului său au fost atât de eficiente încât a primit numeroase scrisori de apreciere chiar din partea preşedintelui Hamid Karzai. De la moartea fratelui preşedintelui grupul pare să se fi angajat într-un război brutal nu cu talibanii sau cu Al-Qaeda, ci cu autorităţile afgane provizorii tot mai corupte - din acel moment relaţia idilică dintre guvern şi Kandahar Strike Force s-a încheiat. Grupul a fost desfiinţat pentru că stătea probabil în calea reconcilierii cu talibanii. În România, potrivit legii, forţele pentru operaţii speciale sunt forţe special instruite şi dotate pentru executarea misiunilor specifice de cercetare specială, acţiuni directe şi asistenţă militară în ţară şi în teatrele de operaţii militare, având componente din toate categoriile de forţe ale armatei. Personalul şi structurile de operaţii speciale au participat la misiuni internaţionale în Afganistan, Kosovo, sau Irak. Ziua forţelor pentru operaţii speciale se aniversează în fiecare an la 1 martie, fiind legată de data înfiinţării Batalionului Unu Operaţii Speciale "Vulturii", prima componentă acţională a forţelor pentru operaţii speciale româneşti. Începând cu 15 martie 2010, forţele pentru operaţii speciale sunt o armă distinctă inclusă în categoria de forţe ale armatei române.

Realizator: Mario Balint a amintit despre forţele pentru operaţiuni speciale din România.

Redactor: Pe al căror comandant îl avem acum în direct. Avem legătură telefonică stabilită cu generalul de brigadă Adrian Ciolponea, comandantul brigăzii VI Operaţii Speciale "Mihai Viteazul". Dacă ne auziţi, domnule general. Bună seara şi bine aţi venit la "Euroatlantica".

Adrian Ciolponea: Bună seara şi mulţumesc pentru invitaţie.

Redactor: Aţi ascultat acest reportaj despre militarii din operaţiunile speciale. Sigur, pentru cei mai mulţi dintre noi, pentru cei care ascultă la radio, lucrurile despre care s-a vorbit sunt aşa, nişte lucruri abstracte, însă dumneavoastră şi cei pe care îi comandaţi, militarii pe care îi instruiţi, sunteţi foarte apropiaţi de asemenea fenomene, de lupta cu talibanii. Care sunt principalele noutăţi care au apărut în acest front nevăzut, pentru că sunteţi în Afganistan de când a început lupta.

Realizator. Luptătorii din umbră.

Redactor: Din umbră. Şi sigur, că s-au întâmplat multe lucruri pe care noi nu le ştim. Cât de greu este să upgradaţi..?

Realizator: Şi pe care dacă le aflăm, ne aflăm noi în pericol după aceea. E bine să nu le ştim.

Redactor: Ce ne puteţi spune?

Adrian Ciolponea: Aş începe să relatez faptul că ne aflăm în Afganistan începând cu anul 2006, unde am desfăşurat diferite misiuni, în principal de asistenţă militară şi de mentorizare, monitorizare, instruire a forţelor de securitate afgane. Misiunile au decurs destul de bine şi au fost remarcate de comandanţii militari NATO ca fiind misiuni cu rezultate pozitive, apreciate la nivel de Alianţă, dar şi la nivelul forţelor americane - contează o apreciere din partea forţelor americane care sunt avansate în acest domeniu. Referitor la schimbările - să zic - strategice din teatru, eu aş putea să remarc urmărind în principal şi ultimul interviu al generalului Allen, comandantul ISAF, în care dânsul sublinia că avem în faţă nişte încercări majore până la momentul tranziţiei din 2014. Aceste încercări sunt legate în special de acele atacuri numite "green on blue". Atacurile "green-on blue" însemnând practic militarii afgani din forţele de securitate sau din alte structuri care întorc arma împotriva coaliţiei, împotriva militarilor din cadrul NATO şi aceste accidente sunt nefericite, dar duc la erodarea încrederii între cele două componente care să asigure tranziţia şi anume între forţele coaliţiei şi forţele afgane.

Redactor: Sunt şi foarte greu de bănuit şi de prevenit aceste evenimente.

Realizator: Domnule general, forţele noastre pentru operaţii speciale din Afganistan au participat şi la misiuni de neutralizare a unor lideri insurgenţi pentru realizarea stabilităţii în diferite zone. Aţi fost acolo umăr la umăr probabil şi cu forţe pentru operaţii speciale din Statele Unite, poate chiar cu Delta Force. Ce ne puteţi spune? Cum s-a făcut transferul de experienţă între trupele noastre de elită şi trupele similare din Statele Unite?

Adrian Ciolponea: Eu am, referitor la acest fapt, am un cuvânt care simplu defineşte accelerarea procesului de instruire şi transfer de cunoştinţe în domeniul operaţiilor speciale. Acest cuvânt, colocvial, folosesc "turbo", pentru că totul este accelerat în momentul în care te afli în Afganistan într-o bază înaintată, izolat de forţele principale şi ameninţat permanent, într-adevăr aplici cu stricteţe în standardele şi procedurile pentru a atinge maximum de eficienţă în arta militară şi în a atinge maximum de protecţie şi ăsta e primul scop ca toţi militarii să se întoarcă întregi, cu misiunea îndeplinită din Afganistan. De aceea, aş sublinia încă o dată, acest proces de transmitere în Afganistan a cunoştintelor şi de dezvoltare a capacităţii de conducere execuţie a forţelor speciale, poate fi definit ca turbo.

Realizator: În Afganistan, acţionează un detaşament de forţe speciale din cadrul Jandarmeriei române, celebrul detaşament Vlad Ţepeş. Colegul nostru de la redacţia Ministerul Administraţiei şi Internelor, comisarul şef Silviu Podea, cu un reportaj despre aceste trupe de elită.

Silviu Podea: Afganistan - un teritoriu din lumea orientală unde prezenţa militară internaţională este încă necesară. Aici, poliţiştii şi jandarmii români desfăşoară acţiuni pe mai multe paliere profesionale.
-: Misiunea principală pentru trupele noastre este să susţinem trainingul pentru efectivele afgane, astfel încât să poată activa împreună cu forţele coaliţiei. Identificăm şi aplicăm cele mai bune practici pentru a recruta, antrena şi distribui în acţiunile curente combatanţi afgani.

Silviu Podea: Formarea unui specialist afgan pentru ordine publică este atipică faţă de cele învăţate în ţară. Metodele şi mijloacele aplicate aici:

-: Trebuie să le adaptez la cultura lor, la valorile lor tradiţionale. Tu ai nevoie să înveţi în primele luni aici cum să te comporţi în această societate, ce ar fi indicat să faci şi ce n-ar fi indicat să faci şi să te integrezi în realitatea socială de aici.

Silviu Podea: Chiar dacă afganilor recrutaţi le lipsesc cunoştinţele de alfabetizare, ei sunt oameni receptivi şi:
-: Au început să treacă la o conştiinţă naţională, la o nevoie de a-şi acoperi tot sectorul de securitate, au înţeles că au nevoie de stabilitate şi de securitate atât pentru ei, cât şi pentru familiile lor.

Silviu Podea: În procesul de training sunt cooptaţi localnici.

-: Mă numesc Navir Ahmar şi lucrez cu forţele coaliţiei. Suntem conştienţi că românii sunt aici ca să ne ajute. Lucrează intens în serviciile lor şi noi ştim aceasta pentru că lucrăm cu ei. Suntem toţi aici pentru familiile noastre. Ajutăm şi noi forţele coaliţiei pentru a pregăti şi furniza specialişti autohtoni.

Silviu Podea: Zonele din nordul şi vestul Afganistanului sunt considerate a fi cele mai sigure. Cu toate acestea:

-: Poţi fi luat prin surprindere, ceea ce s-a întâmplat. S-a încercat un atentat împotriva bazei în care avem şi noi sediul, s-a detonat un camion cu explozibil lângă zidul bazei. Din fericire, nimeni dintre militarii italieni care în proporţie de 90% reprezintă locuitorii aceste baze nu au fost ucişi. Au fost câţiva răniţi uşor, iar atacatorii au fost capturaţi sau lichidaţi.

Redactor: Am revenit la Euroatlantica, în direct cu generalul de brigadă Adrian Ciolponea, comandantul brigăzii VI operaţii speciale "Mihai Viteazul" din Târgu Mureş. Am ascultat ce se întâmplă cu luptătorii din Ministerul de Interne.

Realizator: Jandarmii, sunt aproximativ 70 de jandarmi care acţionează în provincia Kandahar şi într-o zonă foarte dificilă de acolo, sunt singur că domnul general îl cunoaşte, Spin Buldak, în apropiere de graniţa cu Pakistanul într-un no man's land şi în apropiere de câteva tabere de tranzit de acolo unde acţiunile teroriste şi atacurile insurgenţilor sunt foarte frecvente.

Redactor: Acolo, dacă nu mă înşel, am avut noi prima pierdere în Afganistan, lângă Spin Buldak.

Realizator: Acolo, în zona respectivă. Din păcate cele mai multe pierderi înregistrate de armata României au fost înregistrate în Afganistan şi printre aceşti eroi, printre aceşti militari români căzuţi la datorie se numără inclusiv militari din forţele speciale.

Redactor: Aceste unităţi de elită sunt considerate forţe din umbră, misiunile lor nu se fac publice, cu atât mai puţin identitatea oamenilor. Care ar fi profilul luptătorului de forţe speciale, atât cât puteţi să ne spuneţi, domnule general?

Adrian Ciolponea: Aş încerca să subliniez faptul că şi în Afganistan acum avem o tranziţie de la operaţiile şi misiunile kinetice în care se pune un mare accent pe capturare sau neutralizarea unei reţele insurgente, la misiuni non-kinetice, şi în asta relevă profilul luptătorului de forţe speciale, faptul că poate fi multiplicator de forţă pentru o forţă care este asistată de către NATO sau de către forţele române. El poate deveni profesor în anumite domenii, în instrucţie de tragere, tactică, specialitate şi astfel poate genera stabilitatea în zonă, prin instruirea unui contingent de securitate afgană. Asta ar fi prima trăsătură, de a putea juca un rol de profesor pentru forţa care este susţinută, forţa locală care este susţinută de către coaliţia NATO. În principiu, alte trăsături sunt clare şi anume dârzenia, robusteţea fizică, spiritul de echipă, tenacitatea.

Redactor: Pentru că aţi amintit toate aceste calităţi, este aproape neverosimilă această bază...

Realizator: E luptătorul perfect al viitorului.

Redactor: Da, bază de selecţie totuşi limitată, pentru că noi nu ne putem compara cu americanii la baza de selecţie şi cu toate acestea...

Realizator: Şi salariile nu sunt foarte mari.

Redactor: E şi asta o discuţie la care urma să ajungem.

Realizator: O să ajungem şi la această discuţie, da.

Redactor: Cum reuşiţi să îi selectaţi, de unde îi selectaţi, probabil că doar din armată, din armată, din alte...

Adrian Ciolponea: Conform reglementărilor naţionale, deocamdată selectăm din rândul militarilor care fac parte din unităţile regulate, de la...

Redactor: Pentru că nu există o şcoală specială, o şcoală militară de forţe speciale, îi selectaţi deja din şcolile...

Adrian Ciolponea: Bineînţeles, procesul de selecţie cu etapele respective poate dura mai mult de un an şi militarul respectiv trece prin anumite probe obligatorii care cuprind nu numai, să zic, studiul dosarului şi interviul personal, dar intră imediat în faza a doua cum o numim noi, /helwig-ul/, marşul de selecţie şi celelalte elemente care sunt împrumutate din doctrina şi procesul de şcolarizare a armatei americane sau a armatei engleze.

Realizator: Colegul meu, Costin Iorgulescu, mă întreba mai devreme dacă i-am cunoscut pe aceşti "vulturi", colegul meu din regia de emisie, i-am spus că da, am avut ocazia să-i cunosc în Irak, dacă vă aduceţi aminte, domnule general, acolo câţiva oameni de-ai dumneavoastră, ataşaţi Batalionului 26 Infanterie, au instruit un întreg batalion de forţe speciale irakiene, o misiune încheiată cu succes. Ce vă amintiţi despre această reuşită a forţelor pentru operaţii speciale?

Adrian Ciolponea: Ar fi fost o situaţie şi este o situaţie similară cu ceea ce s-a întâmplă acum în Afganistan şi anume alianţa din Irak se pregătea de retragere şi pe parcursul retragerii trebuiau lăsate în urmă unităţii irakiene destul de bine instruite şi destul de bine înzestrate pentru a face faţă ameninţărilor care existau în Irak. În acest scop, şi detaşamentul de forţe speciale române a participat la crearea unui astfel de batalion şi considerăm noi că a avut succes atât prin sporirea capacităţii batalionului... capacităţii sale operaţionale, dar şi prin faptul că a contribuit la legarea unor prietenii între militarii irakieni şi militarii români.

Realizator: Am participat la ceremonia de absolvire a cursurilor de către acest batalion irakian, am fost alături de comandanţii irakieni, alături de oamenii dumneavoastră, domnule general, şi vă mărturisesc că am primit numai aprecieri, numai declaraţii pozitive despre forţele româneşti pentru operaţii speciale atât de la irakieni, cât şi de la aliaţii noştri americani cu care am colaborat în acea perioadă a misiunii.

Adrian Ciolponea: Aş vrea să subliniez faptul că poate un indicator ar fi cele 400 de medalii pe care militarii români, operatorii de forţe speciale, le-au primit de-a lungul timpului atât în Afganistan, cât şi în Irak, dar mai mult, de curând s-a încheiat un exerciţiu internaţional care se repetă an de an, el se numeşte Jackal Stone 2012, anul acesta.

Realizator: La care am participat şi noi cu 55 de luptători.

Adrian Ciolponea: La care am participat şi noi. Important de relevat este faptul că comandamentul american de operaţii speciale, în fiecare an, acordă sau validează grupul de operaţii speciale românesc şi îi dă sub comandă acestui grup forţe americane, croate sau de alte naţionalităţi, ceea ce dă dovadă de încredere şi recunoaşterea meritelor pe care le au aceşti militari.

Realizator: Tot despre forţe pentru operaţii speciale luptători de elită, o adevărată tablă de şah a forţelor speciale în Orientul Apropiat, forţe pentru operaţiuni speciale cu obiective diferite, însă care îşi pun amprenta asupra evoluţiei situaţiei de securitate din regiune. Dragoş Ciocîrlan transmite din Israel despre recentele exerciţii militare din zonă.

Dragoş Ciocîrlan: Recentele exerciţii militare cu muniţie reală din nordul Israelului şi în zona platoului Golan pot fi raportate la mişcările militare iraniene din Siria şi Liban. Nu au legătură cu evenimentele din Siria, unde criza a degenerat într-un război civil. Iranul a plasat forţe speciale la frontierele septentrionale şi orientale ale Israelului. Comandantul gărzilor revoluţionare iraniene islamice s-a referit săptămâna trecută la pregătirea unităţilor de elită Al-Quds pentru Siria şi Liban. Deocamdată, forţele rebele din Siria au capturat de câteva ori grupuri de iranieni care la anchetă au declarat că fac parte din Gărzile revoluţionare islamice. Iranul susţine că este vorba de turişti pelerini care probabil în trecut au fost în serviciul Gărzilor revoluţionare islamice. Însă nimeni nu crede că în prezent este o perioadă favorabilă turismului în Siria. Premierul Benjamin Netanyahu şi ministrul apărării Ehud Barak au continuat aceeaşi politică a tăcerii absolute fără să răspundă ameninţărilor generalului iranian. Se pare însă că răspunsul vine în această seară, la Adunarea Generală a ONU. Se aşteaptă ca Benjamin Netanyahu să fixeze o linie roşie pentru Iran pe care o va anunţa în discursul de la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. Săptămâna trecută, şeful Statului major al Armatei, generalul Benny Gantz, a făcut o scurtă declaraţie în anturajul care l-a însoţit pe platoul Golan la exerciţiile militare. Israelul are tot ceea ce unii pun la îndoială pentru a contracara programul nuclear iranian. Oficial, s-a anunţat un exerciţiu militar de rutină programat dinainte, care a inclus şi participarea rezerviştilor pentru continuarea pregătirilor, ca să se facă faţă tuturor scenariilor posibile. Surse neoficiale au evocat că diplomaţii americani de la Beirut au luat măsuri ca documentele sensibile să nu cadă în mâinile Hezbollah, ceea ce înseamnă că Ambasada americană din capitala Libanului ar putea fi evacuată. În paralel, există o desfăşurare uriaşă de forţe navale în zona Golfului la care participă Statele Unite, ţări din Europa Occidentală şi statele arabe. De notat că submarinele Israelului pot fi prezente oriunde e necesar în lume.

Realizator: Domnule general Ciolponea, aducea aminte colegul meu Dragoş Ciocîrlan despre acea zonă foarte fierbinte, este vorba de Orientul Apropiat; ştiu că şi militari de-ai noştri s-au antrenat în acea regiune, în zona de deşert, culmea este că România se numără printre singurele ţări europene care deţine forţe pentru operaţii speciale antrenate şi în deşert - nu spun ţara în care se antrenează sau s-au antrenat frecvent luptătorii noştri, pentru că de aceea se numesc forţe pentru operaţii speciale şi de aceea eu am fost jurnalist în teatre de operaţii de unde nu poţi să dai toate informaţiile către public - aşadar cât de importantă a fost această pregătire în deşert pe perioadă lungă de timp, domnule general?

Adrian Ciolponea: Avem în vedere antrenamentul forţelor speciale atât în deşert cât şi în celelalte medii, în special în păduri, junglă, în mediul arctic şi prin cursurile pe care le contractăm sau la care suntem invitaţi de către diferite ţări NATO, în special de Statele Unite care posedă, are la dispoziţie mai multe medii de antrenament, reuşim prin aceste cursuri să creăm aptitudinile şi calităţile necesare luptătorilor pentru a face faţă în orice condiţii. Dar, altceva vreau să subliniez - într-adevăr forţele speciale sau un detaşament de forţe speciale poate avea un impact sau poate avea un obiectiv strategic, dar fără integrarea acestui detaşament cu celelalte platforme şi în special platformele aeriene sau muniţie inteligentă impactul este limitat. De aceea trebuie avut în vedere mecanismul integral.

Realizator: Vă referiţi aici domnule general la SIGINT, HUMINT şi IMINT, la cele trei componente de bază ale analizei în teren?

Adrian Ciolponea: Mă refer la senzorii de intel pe care i-aţi enumerat, dar şi la muniţie inteligentă, platformele aeriene, sistemele de comunicaţii, toate acestea duc la un mecanism care poate fi intitulat o proiecţie a forţei speciale într-o anumită zonă. Fără acest mecanism, un simplu detaşament are o valoare limitată.

Realizator: Să le amintim ascultătorilor că discutăm despre forţele pentru operaţii speciale, o emisiune dedicată acestor luptători din umbră despre care se vorbeşte din păcate prea puţin, deşi acţiunile lor sunt cu impact foarte mare şi de multe ori acţiunile şi misiunile acestor forţe pentru operaţii speciale îşi pun amprenta asupra securităţii şi stabilităţii în anumite regiuni; să spunem foarte clar că şi în Libia, în operaţiile militare de acolo, forţele speciale au avut un rol important. Altfel nu ne putem explica cum în aproximativ o lună după ce frontul stagnase atâta timp s-au obţinut atât de repede şi atât de multe victorii în acea zonă dificilă.

Redactor: Îl provoci pe domnul general să spună mai mult decât...

Realizator: Să spună mai mult. Bineînţeles că poate într-o conversaţie privată, ar putea aborda mai multe, ştiind că are încredere în noi.

Redactor: Uite, atingem acest subiect pe care l-ai adus, Radu, în discuţie mai devreme. Domnule general Ciolponea, am aflat că baza de selecţie este una fericită din puncul nostru de vedere având totuşi în calcul mai puţini militari profesionişti şi ofiţeri şi subofiţeri decât are America, să spunem. Cum stăm cu fondurile, cu banii?

Realizator: Sunt multe cerinţe, multe riscuri la care se supun aceşti luptători, mai ales când ajung în linia întâi după ce parcurg o etapă complexă de pregătire. Dar, domnule general, vă pun şi eu această întrebare. Cum sunt plătiţi aceşti luptători de elită?

Adrian Ciolponea: Sunt plătiţi ca şi ceilalţi militari care participă în teatrul de operaţii, în special în Afganistan, deci la aceeaşi valoare. Mizăm foarte mult pe pasiunea pentru această meserie şi spiritul de corp. Asta îi face pe militari să meargă înainte, să strângă din dinţi şi să obţină rezultate maxime, să fie mai bine pregătiţi şi să poată împărtăşi mai departe cunoştinţele pe care le capătă în teatrul de operaţii. Pasiunea, dragostea pentru meserie e un factor determinant.

Redactor: Dincolo de asta presupunem că există totuşi o diferenţă de buget între ceea ce se alocă pentru militarii obişnuiţi şi pentru cei de la operaţiuni speciale, pentru că sunt alte arme, alte lucruri, care costă mai mult, logic.

Adrian Ciolponea: Aş putea să menţionez faptul că într-adevăr toţi militarii noştri sunt şi paraşutişti şi avem o oarecare diferenţiere în plată ca fiind personal aeronavigant, dar aceasta este comună tuturor paraşutiştilor sau piloţilor militari, deci nu e ceva specific forţelor speciale.

Realizator: Dacă nu mă înşel este chiar o condiţie pentru forţele speciale.

Redactor: Sigur.

Realizator: Să existe acest brevet de paraşutist, cel puţin cinci salturi.

Adrian Ciolponea: Brevetul într-adevăr se obţine după cinci salturi, dar noi continuăm şi atingem performanţe maxime atunci când paraşutistul este apt să execute misiuni "haho" sau "halo", high-altitude low opening sau high altitude high opening însemnând paraşutări de la mare înălţime sau paraşutări cu deschidere de la joasă înălţime.

Redactor: De la foarte mică înălţime, da.

Adrian Ciolponea: Cu paraşuta aripă. Deci acesta este obiectivul pe care îl urmărim la instrucţia de paraşutare, infiltrarea de grupuri mici, folosind platformele aeriene, de la înălţimi foarte mari sau de la înălţimi foarte mici.

Realizator: Domnule general, ce şcoală a fost abordată ca şcoală de bază pentru pregătirea forţelor pentru operaţii speciale din România? Îmi aduc aminte în perioada de început şi dacă nu mă înşel a fost domnul general Ioan Sorin, care a stat la baza creării forţelor speciale şi domnul general Mihail Popescu a avut rolul său. În acea perioadă îmi aduc aminte că eram la Ankara, când domnul general Mihail Popescu a vizitat o bază a forţelor turce pentru operaţiuni speciale şi a fost foarte încântat la acea vreme. Dacă nu mă înşel v-aţi antrenat şi împreună cu aliaţii turci pentru a ajunge la un anumit nivel de pregătire cu o parte dintre luptătorii dumneavoastră.

Adrian Ciolponea: Chiar dacă cooperarea predominantă s-a situat în domeniul operaţiilor speciale cu partenerul american, pe parcursul acestor 10 ani de când am fost înfiinţaţi ca batalion, iniţial, după care regiment şi brigadă, totuşi am avut colaborări permanente şi cu partenerii turci, partenerii englezi şi celelalte ţări din zona de sud-est, /.../ Polonia...

Realizator: Şi dumneavoastră aţi absolvit un curs de rangeri, un curs foarte dificil pentru orice militar, unde nu mai contează gradul şi treceţi prin nişte probe de foc extrem de dificile şi de asemenea avem şi alţi militari, dar dumneavoastră aveţi în CV-ul dumneavoastră, în palmaresul dumneavoastră şi un astfel de curs extrem de dificil.

Adrian Ciolponea: Acum, după 15 ani, îmi aduc aminte cu plăcere acele momente, dar n-aş dori nimănui să treacă prin încercările astea decât dacă este convins că aceste încercări sunt pentru el şi pentru cariera respectivă.

Realizator: Să le spunem ascultătorilor că există foarte multe cazuri în care cursanţii, militarii, care participă la aceste cursuri speciale de rangeri, ies cu probleme medicale sau chiar îşi pierd viaţa în timpul acestei şcoli.

Adrian Ciolponea: Da, în anul în care am absolvit şcoala de rangeri, aproximativ patru militari şi-au pierdut viaţa în Florida, unde desfăşuram misiuni de inserţie în mlaştină. Temperaturile scăzute..., dacă se întâmpla ca militarii să se separe de pluton şi să...

Realizator: Se rătăceau.

Adrian Ciolponea: ...ia un moment de repaus, intrau în hipotermie, şi ăsta a fost principalul, să zic, motiv pentru pierderea acelor militari la instrucţie.

Realizator: Şi de obicei un procent de 50-60% dintre militarii cursanţi absolvă această perioadă de instrucţie şi acest ciclu important, dacă nu mă înşel.

Adrian Ciolponea: Din 238, aproximativ 68 au absolvit atunci cursul şi vorbim numai de militari americani, adică un procent din Armata SUA care trece prin acest curs de bază, şcoala de rangeri, dar sunt şi alte cursuri cu acelaşi profil, cel mai renumit fiind Q course, cursul de calificare în forţe speciale de la Fort Bragg, Beretele Verzi, unde am avut şi noi numeroşi absolvenţi şi candidaţi şi nu neglijăm nici celelalte forme de pregătire din SUA. Navy SEALs au cursul lor separat. Sunt anumite cursuri pentru long range reconnaissance teams, care sunt cursurile de cercetare în adâncime şi cursurile de sniperi.

Redactor: În prezent, avem militari la...

Realizator: Care au, români care au ...

Redactor: ...la cursuri chiar acum similare - nu?

Adrian Ciolponea: Din cadrul brigăzii, mai mult de o sută de militari au parcurs diferite forme de pregătire, atât în cursurile din NATO şi din SUA.

Realizator: Să aducem aminte că brigada are trei batalioane importante. Este vorba de Batalionul "Vulturii", forţe operaţii speciale din Târgu Mureş, de asemenea un batalion la Bacău şi unul la Buzău, dacă nu mă înşel, domnule general.

Adrian Ciolponea: Da, aveţi dreptate, ultimele două fiind până nu de mult batalioane de paraşutişti, şi batalionul de la Buzău a fost transformat de curând în batalion de forţe speciale.

Realizator: La Buzău avem şi o brigadă de cercetare, de paraşutişti, de unde probabil vă recrutaţi şi o parte din personalul dumneavoastră.

Adrian Ciolponea: La Buzău, din păcate, nu avem decât un centru de instruire operaţii speciale, care reprezintă o şcoală pentru noi, pentru diferite cursuri de carieră...

Redactor: Un fel de şcoală de aplicaţie.

Adrian Ciolponea: ...un fel de şcoală de aplicaţie. Altă brigadă, din păcate, nu există.

Realizator: Am înţeles. Foarte interesant tot ce am aflat în această seară de la domnul general Ciolponea.

Redactor: Am fi avut timp trei emisiuni, dar mai facem.

Realizator: Să discutăm. Vă aşteptăm şi la alte ediţii, domnule general. Cu mulţumiri, "Euroatlantica" la final, ediţie dedicată forţelor pentru operaţiuni speciale. Invitat a fost...

Redactor: ...generalul de brigadă Adrian Ciolponea, comandantul Brigăzii VI operaţii speciale din Târgu Mureş "Mihai Viteazul".