Fonduri pentru Ucraina - renaşterea speranţei

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (25 aprilie, ora 21:05) - Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor și domnilor, bună seara. La microfon, Nicu Popescu. După cum ați putut constata, în ultima perioadă, luni, săptămâni, dinspre Ucraina s-a auzit tot timpul solicitarea de ajutor occidental adecvat: financiar și de materiale militare pentru a face față conflictului cu Rusia, care a atacat-o acum mai bine de 2 ani. Și solicitările au fost făcute în variate forme, fie în discuțiile directe ale oficialilor de la Kiev cu demnitarii europeni sau de peste Ocean, fie în cadrul unor reuniuni internaționale. Deoarece s-a constatat că Europa nu poate asigura tot ceea ce este necesar, toți ochii erau aţintiţi peste Atlantic, mai precis spre Capitoliu, sediul Congresului american, de unde, de la nivelul numărului trei din ierarhia de putere din Statele Unite, președintele Camerei Reprezentanților, republicanul Mike Johnson, nu venea un răspuns pozitiv la solicitarea administrației Biden. Johnson, considerat apropiat al lui Donald Trump, solicitase legi separate pentru ajutorul destinat Ucrainei, Israelului și Taiwanului, coroborate cu o legislație antiimigrație.
Mediile specializate consideră că atacul Iranului asupra Israelului l-ar fi determinat pe Johnson să decidă introducerea pe ordinea de zi a Camerei adoptarea legislației de ajutor pentru statele menționate, chiar dacă votul ar fi urmat să fie în weekend. Astfel că sâmbătă, 20 aprilie, Camera Reprezentanților a adoptat legile respective - 26,38 de miliarde de dolari pentru Israel, 8,1 pentru zona Indo-Pacifică, în special pentru Taiwan, și 60,84 de miliarde de dolari pentru Ucraina. O diferență față de proiectul inițial este că fondurile din componenta de ajutor financiar, care va fi oferită Kievului sub formă de împrumuturi în locul asistenței nerambursabile. Componenta militară rămâne însă nerambursabilă și în plus permite includerea în ajutorului militar pentru Ucraina a rachetelor cu rază lungă de acțiune ATACMS.
Deci, sâmbătă, vot în Cameră, dominată de republicani, la câteva zile distanță, marți, 23 aprilie, vot în Senat cu majoritate democrată, iar a 2-a zi, miercuri, lege promulgată de președintele Biden.
Despre ce este mai aproape de noi vorbim astă seară la "Euroatlantica", și am pus titlul ediției "Fonduri pentru Ucraina - renașterea speranței". Vom încerca să deslușim, să înțelegem la ce ne-am putea aștepta în perioada următoare cu invitații mei și ai dumneavoastră din această seară: domnul general în rezervă Alexandru Grumaz. Bună seara, domnule general.
Alexandru Grumaz: Bună seara, domnul Nicu. Mulțumesc frumos de invitație.
Realizator: Şi domnul profesor universitar Remus Pricopie. Bună seara, domnule profesor.
Remus Pricopie: Bună seara. Mulțumesc pentru invitație.
Realizator: Domnilor, vă propun să ascultăm împreună, la începutul emisiunii, corespondența de la Washington de la Doina Saiciuc, pentru a auzi cum și ce s-a votat. Doina Saiciuc.
*
Reporter: Ieri, când a semnat legea privind asistența de securitate pentru Ucraina, președintele Biden a promis că Statele Unite vor trimite arme și muniții pe frontul ucrainean în câteva ore de la aprobarea ajutoarelor militare în valoare de 61 de miliarde de dolari. Aprobarea legii asistenței de securitate pentru Ucraina marchează prima serie semnificativă de ajutoare militare pentru Kiev, în mai mult de un an de zile, timp în care un grup de republicani ultraconservatori, aliniați politicii fostului președinte Trump, "America, în primul rând", i s-a opus cu putere. Aceștia au pierdut însă bătălia atunci când speakerul Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a decis să o supună votului sâmbăta trecută, insistând că Rusia este o gravă amenințare. Marți seară, Senatul a aprobat-o în regim de urgență, iar aseară, Casa Albă a revelat faptul că prima tranșă de ajutoare de securitate include rachete HIMARS, rachete de apărare aeriană și muniții de artilerie. Experții spun că diferența ar putea fi resimțită în câteva zile pe liniile de front din estul și sudul Ucrainei, unde mult mai masiva armată a Rusiei a câștigat treptat teritoriu în fața unei armate, cea ucraineană, lipsită de resurse.
"Ucrainenii au luptat apărându-și țara cu extraordinar curaj. Este uluitor ce au putut face împotriva unei armate ruse atât de masive" - a spus președintele Biden, după ce a semnat miercuri dimineață legea.
Joe Biden: Timp de luni de zile, în care republicanii MAGA au blocat asistența, ucrainenii au rămas fără muniţii de artilerie. Iar între timp, prietenii lui Putin i-au furnizat acestuia arme. Iranul i-a trimis drone, Coreea de Nord i-a trimis rachete balistice și muniţii de artilerie, China i-a oferit componente și expertiza pentru ca Rusia să-și crească producția de apărare.
Reporter: Noua alege îl autorizează pe președintele Biden să trimită Ucrainei sisteme de rachete tactice ATACMS din Statele Unite, cu o rază de acțiune de 300km, împreună cu rachete de croazieră Taurus din Germania, cât de curând posibil. De altfel, oficiali americani au dezvăluit că administrația Biden a transferat în secret Kievului, luna trecută, rachete de rază lungă pentru prima dată în cei peste 2 ani de când Rusia a lansat războiul împotriva Ucrainei.
Potrivit oficialilor americani, Kievul a folosit deja rachetele de două ori, lovind adânc în spatele liniilor de front rusești. Administrația americană va include rachete de rază lung ATACMS și noul pachet de asistență militară imediată de un miliard de dolari, aprobat ieri pe președintele Biden.
*
Realizator: Domnule general Grumaz, prima urgență, de înțeles, armament și muniții. Deslușiți-ne, vă rog.
Alexandru Grumaz: Chestiunea este cam în felul următor. În corespondenţa dumneavoastră s-a spus că vor fi trimise sisteme HIMARS, muniţie de artilerie 255mm, muniţie antitanc Javelin și TOW, precum și alte arme care pot fi folosite imediat pe câmpul de luptă. Să nu credeți carecumva că aceste arme vor fi fabricate sau scoase din depozit acuma. Nu. Aceste arme sunt deja pregătite de specialiștii din Pentagon. Unele dintre ele sunt chiar în Polonia, aproape de granița cu Ucraina, pentru că s-au pregătit pentru această... în așteptarea acestei decizii a Congresului american. Trupele ruse sunt pregătite să lovească în aproape toate punctele frontului la ora actuală când se pregătesc pentru ofensiva de vară.
Ceea ce este important de spus referitor la proiectul aprobat de Congres este faptul că proiectul de lege adaugă 13,5 miliarde de dolari la inițiativa de asistență pentru securitate a Ucrainei, cea prin care ar Ucraina achiziționează noi arme. De asemenea, oferă 1,6 miliarde de dolari programului de finanțare militară străină, un program separat de achiziții de arme condus de Departamentul de Stat. Alte 13,4 miliarde de dolari vor fi rezervate pentru a înlocui armele americane trimise în Ucraina și pentru a finanța pregătirea trupelor ucrainene. Această sumă ar acoperi cele 12 miliarde de dolari pe care Congresul le-a autorizat în cadrul programului Presidencial Drawdown Autorithy, care-i permite președintelui să trimită arme americane stocate în depozitele din America în Ucraina./avladucu
Autorizația aceasta prezidențială include 8 miliarde de dolari, autorizate de noul supliment, și 3,9 miliarde de dolari autorizate anterior. E clar că prima tranșă va ajunge rapid, probabil săptămâna viitoare, și ea se ridică la un miliard de dolari, și se va concentra pe muniții, pentru că de asta suferă armata ucraineană, inclusiv obuze de 155mm, rachete antitanc și antiaeriene, rachete cu rază lungă de acțiune. Din cele 160 de rachete ATACMS, cu rază de 300km pe care Statele Unite le au în depozit, s-a propus livrarea lor către Ucraina. Acestea nu se mai folosesc în America sau în conflictele viitoare de către forțele militare americane, deoarece au o încărcătură de bombleți, aceia care explodează la lovirea țintei se împrăștie și pot crea foarte multe victime colaterale datorită faptului că nu toți acești bombleți explodează la impact cu ținta respectivă. Dar sunt extrem de periculoase și aceste rachete ATACMS, care au o rază de acțiune de 300 km alături de Storm Shadow, pe care le trimit forțele britanice, vor putea lovi zonele din Crimeea, practic bazele logistice, depozitele, podurile, infrastructura folosită de... Deci, ca o concluzie, pe care dumneavoastră, care ne ascultați, trebuie să o înțelegeți: domnule, tot acest pachet de ajutor care vine acum înainte de alegerile din Statele Unite nu face altceva decât să ofere Ucrainei posibilitatea de a se apăra, nu de a contraataca armata rusă pe frontul pe care se întinde... este dezvoltată la ora actuală. Deci, cel puțin anul ăsta Ucraina are asigurată păstrarea, cel puțin păstrarea liniei de conflict de la ora actuală, care a fost, ca să nu greșim, a fost într-un impas până acum, impas care este acum eliminat de această finanțare pe care Congresul american a reușit să o facă în cele din urmă. Și nu uitați un lucru: a fost făcută cu condiția ca 10 miliarde să fie în ajutor financiar, care se vor întoarce înapoi până în 2025 în Statele Unite, iar marea majoritate a finanțării merge în fabricile americane pentru producția de muniție și de echipamente militare necesare pe frontul din Ucraina.
Realizator: Domnule profesor Pricopie, să ne uităm și dincolo de echipamentul necesar, imediat acum pe front, la partea de semnale și de politic.
Remus Pricopie: Da, este un lucru foarte important, pentru că în această săptămână, în ultimele șapte zile, s-a schimbat sensul politic a ceea ce se întâmplă în Ucraina, dar și cred eu că trebuie să ne uităm un pic ce se întâmplă în Israel și în Taiwan. Practic, în ultimele șase luni, ajutorul către Ucraina a fost blocat, chiar mai mult de șase luni și în principal a existat o reticență apărută pe zona republicană, unde Trump a fost considerat, și observați că folosesc timpul trecut, a fost considerat, în continuare liderul absolut. Sigur, Trump controla un număr relativ mic de republicani mai radicali, dar întrucât republicanii au astăzi în Camera Reprezentanților 218 voturi, iar majoritatea se asigură cu 213, vă dați seama că orice poziție sau poziție diferită în grupul republican ar fi creat probleme în cazul unui vot. S-a întâmplat această schimbare, dar și cu multe costuri, pentru că l-ați menționat pe Mike Johnson, șeful Camerei Reprezentanților, dar el este la putere de câteva luni, în această poziție de câteva luni, pentru că, înaintea lui, McCarthy și-a dat demisia tocmai pentru că n-a reușit să pună cap la cap diferitele interese și poziționări ale congresmenilor. În același timp, ne uităm în Statele Unite și vedem că Trump trece printr-un proces destul de complicat. Sunt o serie de lucruri pe care trebuie să le regleze în instanță, iar, cum foarte bine ați spus, Mike Johnson, mult timp sub, să zic așa, ghidajul lui Trump, ia decizia și trece acest vot istoric în Camera Reprezentanților într-un moment la limită. De câteva săptămâni, noi auzim știri că soldații ucraineni își numără gloanțele pe care le pot folosi într-o zi de luptă, adică absolut dramatic. Această decizie a Congresului, domnul general a explicat foarte bine, va fi operaționalizată imediat, ceea ce înseamnă că se va echilibra frontul din perspectivă militară, dar eu cred că se vor echilibra și discuțiile politice. În momentul în care Trump a declarat că el poate să închidă războiul imediat, pur și simplu stopând orice ajutor către Ucraina, toată Europa și nu numai Europa, și Statele Unite și mulți alți actori importanți globali au interpretat această afirmație absolut radicală și din prisma echilibrelor geopolitice mari. Observăm că democrații au reușit să ajungă la această echilibrare în așa fel încât până și Trump, acum câteva zile, înaintea votului, a spus: ,,Ucraina trebuie ajutată". Deci, eu cred că dincolo de componenta de apărare și de componenta militară, asistăm la o reașezare. Vom vedea dacă asta înseamnă declinul lui Trump politic și ascensiunea unui nou lider, Mike Johnson, pentru că, așa cum ați spus și dumneavoastră, și-a asumat pur și simplu, iar votul a fost unul covârșitor pozitiv și asta ar putea să influențeze chiar și competiția din Statele Unite, pentru că, după cum știm, sunt alegeri prezidențiale.
Realizator: Domnilor, să ne uităm și la Europa. Domnule general, sprijinul european cum se vede acum?/astanimir/avladucu
Alexandru Grumaz: Domnule, deci chiar voiam să vin... Ai fost gând la gând cu mine. Danemarca, de exemplu, va aloca Kievului aproximativ 420 de milioane de euro ca parte a unui memorandum privind cooperarea pe termen lung, semnat, după câte îmi aduc aminte, pe 23 aprilie, așa cum a informat Ministerul Economiei al Ucrainei. De ce? Pentru că ajutorul Europei e combinat, și militar și economic. Aproximativ 40 de milioane din acești bani vor fi alocați pentru sprijinul sectorului privat implicat în reconstrucția Ucrainei și alte 380 de milioane de euro vor sprijini infrastructura critică. Știm foarte bine că, de la începutul iernii, deci din noiembrie anul trecut, Rusia a lovit infrastructura critică de energie a Ucrainei. De asemenea, Regatul Unit, primul ministru Rishi Sunak a anunțat un nou pachet de ajutor al Regatului Unit pentru Ucraina, care va include milioane de obuze, sute de vehicule și rachete Storm Shadow, așa cum am mai spus. Regatul Unit va trimite ceea ce primul ministru britanic a descris ca fiind cel mai mare pachet unic de echipament, în care a inclus 60 de bărci, peste 400 de vehicule, inclusiv 160 de vehicule Husky, 162 de blindate și 78 de vehicule pentru toate tipurile de teren. De asemenea, peste 1.600 de rachete și aproximativ, din câte cunosc eu, vreo patru milioane de cartușe pentru arme de calibru mic. Deci, pe lângă astea două ajutoare, mai vine ajutorul Cehiei, care, la ora actuală, strânge bani pentru 150 de milioane pentru muniție de artilerie, și mai vine ajutorul Danemarcei. Pe lângă ajutorul Danemarcei, vine ajutorul Țărilor de Jos, al Olandei, care, prin gura primului ministru Mark Rutte, a anunțat livrarea avioanelor F-16 pentru Ucraina. Este foarte important ca, la ora actuală, în momentul în care această livrare de F-16, odată cu pregătirea piloților ucraineni pentru a zbura astfel de avioane, va duce Ucraina să poată îndeplini tacticile pe care le-au învățat de la NATO, adică operațiunile militare terestre să aibă acoperirea unei operațiuni aeriene. Mai e un lucru pe care vreau să îl spun și pe care mi se pare că nimeni nu l-a precizat până acuma, domnule, nu contează numai banii, contează ce faci cu ei. Să nu uitați că o rachetă Patriot costă patru milioane, deci Ucraina va trebui să fie foarte atentă la ceea ce va cumpăra. Ceva mai accesibile sunt sistemele sol-aer NASAMS, care au un cost estimat, pe rachetă, de 1,37 milioane. Și mai e o soluție - asta chiar n-a fost amintită până acum - ar fi promovarea unui program pe care Departamentul de Apărare, Pentagonul l-a numit FrankenSAM, adică în care sistemele de apărare aeriene proiectate de sovietici sunt echipate pentru a atrage rachete americane mai ieftine, precum Sidewinder.
Realizator: Domnule profesor, cum se vede mobilizarea europenilor?
Remus Pricopie: Să știți că, în Europa, dacă vorbim de componenta politică și de opinia publică, opinia mea e că lucrurile sunt un pic mai complicate, pentru că, dacă în Statele Unite ale Americii e o luptă la nivelul politicului din DC, în Europa avem 27 de capitale, sigur, dacă luăm NATO, sunt mai multe capitale, și nu întâmplător sunt foarte multe autorități, instituții publice, universități și noi, la SNSPA, am atras atenția că Putin luptă nu numai pe front, dar luptă și folosind politicieni corupți, dar luptă și cu o opinie publică pe care încearcă să o arunce, prin dezinformare și prin manipulare, într-o zonă care să-i fie favorabilă Rusiei. Avem alegeri, ne uităm la sondaje, și noi avem această problemă. Vă aduceți aminte că AUR, de exemplu, sau SOS-ul condus de Șoșoacă, au protestat de fiecare dată când, prin Parlamentul României sau Guvernul României, a adoptat vreo decizie în sprijinul Ucrainei. Domnul general vorbea de angajamentele Cehiei în raport cu sprijinul Cehiei, în raport cu Ucraina, dar să ne ducem și la Slovacia, unde primul ministru nou ales, odată venit, a zis ,,stop, noi nu ajutăm", iar reacția cetățenilor, foarte interesantă, cetățenii au început să strângă bani pentru a ajuta financiar Ucraina. Luptele la nivelul opiniei publice și la nivelul politicienilor, mai ales în an de alegeri, pentru că mai multe țări, în primul rând Uniunea Europeană sunt alegeri peste tot, alegerile europene, dar și alegeri naționale, sunt în mai multe țări - un teren numai bun pentru a încerca să creezi discordie, conflict, să-i pui pe unii împotriva celorlalți prin diferite tehnici pe care, evident că, din păcate, Rusia le stăpânește foarte bine, de manipulare și propagandă. Va trebui să vedem cum trecem de aceste alegeri, va trebui să vedem cum va arăta noua comisie. Eu sunt optimist, nu sunt pestimist, dar sunt un optimist precaut, în sensul că dacă nu acționăm împotriva acestor atacuri hibride, influența Rusiei s-ar putea să fie mult mai mare decât își imaginează cineva. Observăm, în Franța, de exemplu, știți bine că pe primul loc, sigur, nu cu 50%, dar pe primul loc în opțiunile electoratului sunt partide mai radicale, deci va fi destul de complicat, și aici este foarte important să se comunice cu oamenii pe toate etajele, nu numai guvernanții, dar și dumneavoastră, jurnaliștii și noi, din mediul academic sau specialiștii, să se înțeleagă faptul că nu este un război al Rusiei cu Ucraina, ci este procesul pe care Rusia l-a declanșat pentru a arunca în aer stabilitatea Europei în acest moment. Putin nu s-a ascuns să spună că cea mai mare catastrofă a lor a fost desființarea Uniunii Sovietice, căderea Uniunii Sovietice.
Realizator: Domnilor, într-o frază, cam cum vedeți situația după Paști? O frază. Domnule general.
Alexandru Grumaz: După Paște, frontul se va stabiliza. Vor fi atacuri ale ucrainenilor în adâncimea teritoriului ocupat de Rusia în Ucraina și chiar în Rusia.
Realizator: Domnule profesor?
Remus Pricopie: Politic nu vor fi schimbări majore, sunt curios să vedem ce se va întâmpla după alegerile europene.
Realizator: Doamnelor și domnilor, "Euroatlantica" la final - să le mulțumesc celor doi invitați domnul general Grumaz și domnul profesor Pricopie. Bună seara tuturor. Sunt Nicu Popescu, să auzim numai de bine. Rămâneți cu Radio România Actualități.