Fenomenul migraţiei dinspre Orientul Mijlociu şi impactul asupra UE

Radu Dobriţoiu - Bun găsit. Vorbim în această seară despre o temă de actualitate care a pus pe jar Uniunea Europeană: fenomenul migraţiei spre bătrânul continent dinspre Orientul Mijlociu, un subiect care se va dezvolta acest an pentru că se anticipează un nou val important de migranţi odată cu venirea primăverii şi încălzirea vremii. Tema emisiunii de astăzi se suprapune cu conferinţa ţărilor care urmează să susţină financiar populaţia siriană, Conferinţă a donatorilor, care s-a desfăşurat în această seară la Londra şi unde premierul britanic David Cameron a anunţat că s-au strâns peste 10 miliarde de dolari, sumă despre care secretarul general ONU Ban Ki-Moon a declarat că este cea mai mare sumă strânsă de comunitatea internaţională într-o singură zi pentru o singură criză. Invitatul ediţiei este analistul politico-militar Iulian Fota.

Bună seara, domnule Fota, bun venit la RRA. Ne suprapunem, domnule Iulian Fota, cu această conferinţă a donatorilor, unde astăzi s-au strâns pentru criza siriană peste 10 miliarde de dolari. Cred că important va fi cum vor fi utilizate şi către cine vor fi direcţionate aceste fonduri.
Iulian Fota: De acord cu dvs, dar poate mai întâi ar fi util pentru ascultătorii noştri să explicăm un pic contextul, pentru că această conferinţă a donatorilor trebuie văzută la pachet cu tentativa comunităţii internaţionale de a obţine un acord de pace în Siria, conferinţă care astăzi ştim că a eşuat şi aş vrea să explic un pic de ce aceste două demersuri. Vedeţi, deja statele occidentale au înţeles un lucru, că această problematică a refugiaţilor de care oricum ne vom mai lovi o perioadă destul de lungă de timp, pentru că rezervorul de potenţiali refugiaţi, emigranţi, cum or fi ei denumiţi, este foarte mare, deci această criză nu poate fi rezolvată dacă nu se umblă la cauzele ei. Şi, evident, cauza principală.... Sunt două cauze aici: este una mai veche şi care ştiam că la un moment dat ne va da de furcă, respectiv această imposibilitate a modernizării în Orientul Mijlociu - Orientul Mijlociu se prăbuşea uşor, uşor în sărăcie, aveam o populaţie tânără care nu avea locuri de muncă, perspectivele erau destul de sumbre, a venit după aceea "Primăvara arabă' şi a destabilizat complet socialul arab. Deci această cauză deja o aveam, dar peste ea s-a suprapus războiul civil din Siria. Acestea două combinate au dat tragedia siriană care la un moment dat a pus în mişcare milioane de oameni. Într-o primă fază ei s-au dus în Turcia, în Iordania, în ţările din jur, într-o fază a doua evident că şi-au dat seama că nu au nicio şansă şi au plecat spre Europa.

Radu Dobritoiu: Război civil la care putem adăuga şi ISIS, pentru că este o dezvoltare separată.
Iulian Fota: Când spun război civil mă refer şi la războiul împotriva regimului Bashar al-Assad şi....

Radu Dobritoiu: Da, pentru că există războiul, în urma 'Primăverii arabe', a opoziţiei faţă de regimul lui Bashar al-Assad este acest război pe care noi îl acceptăm ca civil împotriva regimului de la Damasc şi, bineînţeles, avem ISIS...
Iulian Fota: Războiul împotriva Statului Islamic...
Radu Dobritoiu:... cu dezvoltările respective.
Iulian Fota: Până la urmă s-a desprins tot ca un trunchi, dacă vreţi, din conflictul civil intern, după revolta împotriva regimului Bashar al-Assad. Deci Occidentul a înţeles că dacă nu abordează tranşant strategic cauzele conflictului, respectiv conflictul intern, şi nu pune la punct o strategie de termen lung, nu are nicio şansă să stăvilească valul de refugiaţi. Şi atunci s-au încercat cele două variante: în primul rând să se găsească o formulă de oprire a ostilităţilor a războiului civil şi de construire a unei soluţii bazate pe un compromis - şi putem discuta, pentru că mi se pare foarte inteersant cum au eşuat aceste negocieri, după părerea mea, şi vin deja cu concluzia, eu cred că Rusia în momentul acesta nu are interesul ca în Siria să fie pace şi părerea mea este că au torpilat negocierile de pace; în al doilea rând comunitatea internaţională a încercat prin această conferinţă a donatorilor să strângă o sumă de bani cu care să facă mai multe lucruri. Unu, să ajute statele din jur care au deja un număr foarte mare de refugiaţi - mă refer la Iordania, la Turcia, şi care care nu vor putea să-i ţină pe aceşti refugiaţi în continuare, cum doreşte Occidentul, dacă nu vor fi ajutaţi, şî deja l-am văzut pe primul ministru turc spunând că deja Turcia a cheltuit până acum pentru întreţinerea acestor refugiaţi - vorbim de de milioane...

Radu Dobritoiu: Două milioane numai pe teritoriul Turciei, cu aproximaţie.
Iulian Fota: Numai pe teritoriul Turciei. Mai punem şi Iordania, mai punem şi ţările din jur, Libanul, că acolo este frontiera comună... Deci acum, din cei doi piloni unul funcţionează bine şi, într-adevăr, suma este impresionantă, ceea ce îţi arată şi cât de serioasă este problema. Poate îţi arată într-un fel şi cât de îngrijorat, ca să nu spun speriat, este Occidentul sau comunitatea internaţională, pentru că banii s-au strâns repede şî sunt mulyi. Pe de altă parte, celelălat pilon, conferinţa a eşuat şi aici avem o mare problemă.

Radu Dobritoiu: Da, comunitatea internaţională reunită la Londra şi-a luat astăzi angajamentul să doneze peste 10 miliarde de dolari agenţiilor umanitare ale Naţiunilor Unite care gestionează criza din Siria. Este o sumă record obţinută la o conferinţă de acest fel, iar donatorii, în frunte cu Marea Britanie, Germania şi Norvegia au anunţat că au convenit ca o parte din bani să finanţeze şi alte programe cheie de educaţie sau de creare de locuri de muncă menite să stabilizeze regiunea. Alex Olaru sintetizează principalele decizii luate astăzi la conferinţa de la Londra.
*
Reporter: Gazda conferinţei, premierul britanic David Cameron, a anunţat că statele donatoare au decis ca în următoarele luni să acorde finanţări totale de 6 miliarde de dolari şi şi-au luat angajamentul ca alte 5 miliarde să fie donaţi până în 2020:
David Cameron: Ceea ce oferim astăzi poate avea un rol crucial în a-i determina pe refugiaţi să nu-şi mai rişte viaţa în încercarea disperată de a ajunge în Europa.
Reporter: Un alt pas important va fi făcut de Iordania, Liban şi Turcia, care s-au angajat să asigure acces la educaţie pentru peste un milion de copii sirieni refugiaţi, categoria cea mai vulnerabilă în faţa radicalizării şi propagandei jihadiste. S-au luat şi angajamente referitoare la finanţare pe termen lung şi împrumuturi pentru ca Siria şi statele din regiune afectate de conflicte militare să-şi poată regândi sistemul economic, pentru a genera creştere şi pentru refacerea infrastructurii. Liberalizarea pieţei muncii pentru refugiaţii sirieni de către statele care îi găzduiesc în număr mare e o altă reuşită vitală, a spus secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon:
Ban Ki-Moon: Le mulţumesc guvernelor din Iordania, Liban şi Turcia pentru că au ales solidaritatea în faţa fricii. Poate că mai presus de orice e angajamentul comun al participanţilor de a-şi folosi influenţa pentru a opri asediile militare şi abuzurile umanitare.
Reporter: Uniunea Europeană va face tot ce-i stă în putere pentru a acorda o serie de facilităţi comerciale statelor care găzduiesc refugiaţi sirieni, a anunţat şi cancelarul german. Angela Merkel a spus tranşant că întreaga comunitate internaţională trebuie să se implice pentru a restabili pacea în Siria, însă responsabilitatea este în primul rând pe umerii preşedintelui sirian Bashar al-Assad. Tranziţia politică în Siria, obţinută inclusiv cu aportul Rusiei, rămâne cheia depăşirii conflictului şi singura soluţie cu adevărat viabilă, a conchis premierul britanic David Cameron.
*

Radu Dobritoiu: Iulian Fota, ni se pare mare această sumă, 10 miliarde de dolari, însă pentru a pune capăt unei crize cum este cea din Siria nu este, pentru comunitatea internaţională, un efort foarte mare. Mai mult, din declaraţiile făcute reiese că ne gândim mai întâi la deziderate ale lumii occidentale acolo, în Liban, în Iordania.
Iulian Fota: Ca să ne dăm seama dacă suma este mare sau mică ar trebui în primul rând să ştim exact ce vor să facă cu ea, unde va fi cheltuită suma sau pe cine sau pentru ce. Pe de altă parte, dacă te uiţi la câţi bani se cheltuiesc pe operaţiunile militare în zonă eu cred că suma este mică comparativ cu miliardele pe care atât combatanţii din teren, cât şi statele care-i sprijină pe unii sau pe alţii le pun la dispoziţie. Acum, s-ar putea suma să fie inutilă. Părerea mea este că fără un acord de pacde suma nu va da nici încredere refugiaţilor că ceva de bine se întâmplă, pentru că omul este în primul rând atent la mersul războiului, la muzica armelor, dacă aude că armele s-au oprit, că războiul a încetat, că s-a găsit o soluţie şi că începe reconstrucţia Siriei, cum o arăta o Sirie viitoare.... pentru că aici trebuie să spunem un lucru, Siria, următoarea Sirie, presupunând că rămâne sub aceeaşi denumire, în niciun caz nu o să semene cu vechea Sirie, care avea o conducere centralizată şi chiar dacă era o minoritate, minoritatea respectivă avea control....alawitii aveau control total asupra ţării.
Radu Dobritoiu: Nici Irakul nu va rămâne..
Iulian Fota: Bun, deci, până la urmă, daca e să sărim de la Siria, tot Orientul Mijlociu de fapt în momentul ăsta trebuie reconstruit pentru că, pe nişte argumente şi nişte evoluţii pe care le putem explica, el s-a prăbuşit. Deci, dacă banii sunt mulţi sau puţini rămâne să vedem. Părerea mea este că dacă nu se găseşte o soluţie la conflict banii ăştia vor fi cheltuiţi într-o primă fază doar ca să dea un pic de respiro celor din Turcia, din Iordania, poate să ajute un picuţ umanitar pe cei care sunt încă în Siria, dar nu va rezolva mare lucru. Chiar zilele trecute am văzut că 70 de mii de refugiaţi /.../ din Siria în Turcia din cauza ofensivei lui Bashar al-Assad, sprijinit de forţe ruseşti, asupra oraşului Alep. Deci numai în ultimele 2, 3 zile aven 70 de mii de refugiaţi, o cifră importantă, semnificativa. Deci dacă conflictul continuă, cred că doar militarii mai rămâ în Siria, în rest toată populaţia civilă se refugiază undeva în jur. Problema este că poţi să stai un an, doi, trei într-un provizorat de tip Iordania sau Turcia, dacă şti şi cineva îţi promite că.... Oamenii ăia sunt convins că nu vor să plece să-şi ia lumea în cap, speră să se întoarcă acsă, dar dacă nu ai nicio perspectivă de rezolvare a conflictului, nimeni nu îţi garantează că te vei întoarce acasă, până mă îţi iei inima în dinţi şi îţi cauţi o soluţie de termen lung.

Radu Dobritoiu: Mai avem, domnule Iulian Fota, fie că şi accidental am pronunţat...
Iulian Fota: Deci banii fără pace, că asta trebuie să înţeleagă ascultătorii, nu vor valora atât de mult precum pare astăzi.
Radu Dobritoiu: Mai avem probabil şi o nouă criza care se întrezăreşte, în Libia, şi acolo e o criză, se va provoca o criză şi Libia nu este foarte departe de ţărmurile Europei.
Iulian Fota: În Libia sunt două elemente de îngrijorare: cel tradiţional, respectiv păstrarea ţării împreună, că Libia, ştim, e compusă din două părţi, Benghazi şi Tripoli, şi cum a picat Gaddafi cum ţara s-a rupt în două şi fiecare...
Radu Dobritoiu: Şi cu guverne separate şi cu forţe militare separate...
Iulian Fota: Absolut. Şi ISIS-ul, care este a doua îngrijorare. Deci, o dată să ţii ţara unită; a doua îngrijorare este că pe fondul ăsta de slăbiciune, de guvern slab, de lipsă de bună guvernare, cum am spune în Europa, avem deja semnale clare că ISIS începe să se infiltreze în Libia, mai ales că presiunea mare în Siria şi în Irak pe ISIS, pentru că comunitatea internaţională totuşi face ceva cât de cât acolo, îi goneşte pe ăştia - cum s-a mai întâmplat de altfel şi după ce a fost înfrântă insurgenţa acum 10 ani de zile în Irak - îi goneşte în alte părţi şi se pare că încep să se adune în Libia. Libia este o ţară foarte importantă apropo de refugiaţi şi de migraţie. Valul pe care noi l-am avut în ultimul an este valul Orientului Mijlociu, în primul rând: Siria am avut ceva, Afganistan... Mai este un val pe care-l aşteptăm, pentru că sunt semne că Africa Centrală, Africa Neagră urcă uşor, uşor spre Mediterana goniţi din spate de alte conflicte, Boko Haram şi toată instabilitatea din zona aia...
Radu Dobritoiu: Bine că Yemen-ul e un pic mai izolat, că ar veni şi de acolo.
Iulian Fota: Deci întrebarea când valul ăsta de refugiaţi care tot urcă spre Mediterana ajungând în Libia se va urca şi el în bărci să vină în Europa. O Libie stabilă, o Libie cu care să poţi negocia, cu care să poţi discuta, care să ofere ea nişte condiţii şi să păstreze valul acela în... Pentru că, totuşi, aia era o economie care ar putea fi pusă pe picioare, ar putea fi măcar o soluţie parţială pentru problema noastră. Dar să cine discuta acolo. Când îşi dispută guvernarea şi mai vine şi Statul Islamic cu terorism şi destabilizarem totul devine un dezastru.

Radu Dobritoiu: Siria, aşa cum o cunoaştem din atlasele geografice, nu mai există de câţiva ani. Avem în acel spaţiu, dominat de război, zone controlate de diferite grupări, în timp ce Bashar al-Assad controlează doar maximum o treime din teritoriu. O situaţie complexă, cu tabere diferite ce îşi dau mâna în anumite zone, sau au aliaţi ce se luptă între ei. Această evoluţie are ca rezultat exodul populaţiei siriene spre Liban, Iordania şi Turcia şi, apoi, spre Europa. Dragoş Ciocîrlan cu o analiză, transmisă de la Ierusalim:

Corespondeţă din Ierusalim - Reporter: Dragoş Ciocîrlan - A devenit rutină, ruşii bombardează în Siria, coaliţia americană continuă atacurile asupra ISIS, Turcia îi atacă pe kurzi, practic, Siria nu mai există. Se poate vorbi de aşa-zise cantoane, fiecare grupare implicată controlează un teritoriu, ruşii nu au adus trupe terestre care să-şi verse sângele pentru Assad, doar cu atacuri aeriene au despresurat câteva cartiere strategice pentru a păstra un drum deschis spre litoralul Mediteranei, unde sunt corturile armatei controlată de preşedintele Putin. Toată situaţia împlinge valul de refugiaţi spre Europa. Tactica ISIS este să indunde Occidentul cu refugiaţi, ca parte a strategiei Califatului. Problema migraţiei nu se rezolvă în dezbaterile din Europa, soluţia este în Orientul Mijlociu. Situaţia dezastruoasă din Siria şi problemele umanitare alimentează continuu migraţia din Orientul Mijlociu spre Europa. Frontierele ţărilor arabe din vecinătatea Siriei se află sub presiunea valului de emigranţi: aceştia forţează spre Iordania, Liban, Turcia şi spre Mediterana. Grecia nu a primit miliarde de euro, ca Turcia, pentru refugiaţi, poarta rămâne deschisă spre Europa. Din 2015 asistăm la o masivă deplasare de populaţie spre Vest, care aduc cu ele problemele de acasă şi însemnele unei culturi total diferite de civilizaţia occidentală. În acest registru, al instabilităţii din Orientul Mijlociu, Iranul şiit face eforturi pentru a continua exportul revoluţiei islamice. Ţările arabe sunite moderate investesc în favoarea grupărilor care se opun expansiunii şiite. Între timp, kurzii arată primele semne spre independenţă, constelaţia de evenimente de pe teren pare să funcţioneze în avantajul kurzilor, divizările interne, opoziţia din partea statelor din regiune şi geografia împiedică un progres rapid. Preşedintele Barzani a cerut un referendum pentru crearea unui stat independent. Nu este prima dată. Forţele kurde îşi coordonează atacurile împotriva Statului Islamic în Siria şi Irak. Turcia, Iran şi statele arabe se opun unui stat kurd, faptul că în discuţiile de la Geneva despre conflictul din Siria kurzii sirieni sunt lăsaţi pe dinafară, este doar un exemplu.

Radu Dobritoiu: Domnule Iulian Fota, să fie soluţia acolo, în Orinetul Mijlociu, cum spunea colegul meu, Dragoş Ciocîrlan?
Iulian Fota: Nu există o soluţie universal valabilă pentru Orientul Mijlociu. Deci, eu cred, că Orientul Mijlociu va fi cârpit bucată cu bucată. Se va încerca şi, de fapt, cred că într-o primă fază, Orientul Mijlociu nu va fi rezolvat, va fi stabilizat, în sensul că lucrurile, conflictele acestea, intense, cum zice el, de care discutam, în Siria, să se oprească. Altfel, este foarte dificil de găsit o soluţie. În primul rând, gândiţi-vă că trebuie să mulţumim două grupuri de actori: actorii din zonă, cum spunea şi colegul dumneavoastră, sunt kurzii, sunt şiiţii, sunt suniţii, sunt turcii. Bun, sunt tot felul de distincţii etnice, sau religioase, şi trebuie să-i mulţumeşti pe toţi. Pe de altă parte, trebuie mulţumiţi marii actori internaţionali, pentru că drama, de fapt, a Siriei este că acolo este un război prin intermedidari şi ştim, avem suficientă teorie şi suficientă analiză ca să înţelegem că războaiele prin interemediari întotdeauna au fost păcătoase, în sensul că au fost intense şi durează. Trebuie să-i pui cap la cap pe cei mari, care au diferite interese. Repet, după părerea mea, conferinţa asta de pace a eşuat, pentru că, în momentul ăsta, Rusia nu are interes ca în Siria să fie pace.

Radu Dobritoiu: Dacă îmi permiteţi, mi se pare chiar antagonic în acest moment cuvântul "pace" cu "Rusia".
Iulian Fota: Bun, până la urmă, în toată istoria ultimilor 25 de ani Rusia a avut mai mult de câştigat din conflicte, fie ele fierbinţi sau îngheţate, decât din pace. Şi, ca atare, nu-i văd în momentul ăsta, mai ales că ei încearcă negocierea pe două fronturi, asta şi explică şi reluarea ostilităţilor în Ucraina. Noi, cu atâta sirieni, nu ne mai uităm la Ucraina, dar în ultimile zile vin veşti foarte îngrijorătoare din estul Ucrainei, s-au reluat luptele, s-a reluat bombardamentul cu armanent greu...
Radu Dobritoiu: Este o distragere a atenţiei de la principala noastră problemă de securitate, când ne gândim la România sau la Uniunea Europeană şi la NATO, la flancul de est al NATO...
Iulian Fota: Absolut, aboslut.

Radu Dobritoiu: ...este o distragere a atenţiei, iată, spre Siria, chiar şi mişcarea făcută de Rusia, cu implicarea...
Iulian Fota: Bun, Rusia asta a vrut, când a intervenit în Siria, să-şi apere, în primul rând, proprietăţile şi teritoriul pe care îl controlează...
Radu Dobritoiu: Bazele de acolo, aeriană şi navală.
Iulian Fota: ...dar şi să poată deveni un partener pentru Occident în lupta anti-ISIS pentru a-şi putea negocia mai bine cărţile legate de Ucraina. Numai că, în momentul ăsta, relaţiile între Occident şi Rusia sunt extrem de proaste, extrem de proaste şi îmi este teamă că, neavând nimic de câştigat din negocieri cu Occidentul, Rusia ajunge la concluzia că are mai mult de câştigat din inflamarea situaţiei în Siria şi Ucraina.

Radu Dobritoiu: David Cameron spunea, astăzi, la Conferinţa donatorilor, de la Londra, că ar trebui să se caute o soluţie pentru Siria şi împreună cu Rusia.
Iulian Fota: Asta este clar pentru toată lumea. Şi asta este parte din noua problemă pe care o are Occidentul: nu mai este atât de potent şi de implicat. Potent ar fi, dar nu mai este implicat ca altă dată şi, ca atare, inevitabil, Rusia este, va fi, parte din soluţia ce se contruieşte în Siria. Asta nu contestă nimeni. Nu se va putea construi o soluţie viabilă fără Rusia. Problema este să vrea Rusia soluţii, că, repet, am senzaţia că pentru moment lor de convine situaţia asta conflictuală, s-ar putea să le convină refugiaţii care se duc peste Europa, pentru că şubrezesc Europa. Până la urmă, de ce nu te-ai bucura de răul celui care îţi este un competitor, ţi-a impus sancţiuni...

Radu Dobritoiu: Mai avem o problemă, care ne slăbeşte, nu numai în general, dar chiar şi unitatea şi coeziunea între statele membre ale Uniunii Europene, vedem ce se întâmplă cu cotele de refugiaţi.
Iulian Fota: Pot să înţeleg, deci daca Rusia ar fi ajuns - eu speculez acuma, nu am informaţii - dar dacă Rusia ar fi ajuns la concluzia că conflictul acesta este în avantajul său, pentru că, dincolo de ce este în zonă, dă o bătaie de cap în plus Occidentului şi Rusie şi slăbeşte Europa, poate fi o variantă de lucru. S-a văzut, deci ofensiva lui Bashar pe Aleppo /.../ de armata rusă a omorât conferinţa de pace. Au făcut-o intenţionat - după părerea mea - tocmai pentru că nu aveau ce obţine din... Deci, pe... Bun, poate că Bashar ar vrea pacea, dar, acuma, vedeţi, am impresia că şi Bashar are obligaţiile lui faţă de Moscova.

Radu Dobritoiu: Ne apropiem, din nou, de oicumena europeană, preşedinţia olandeză a Consiliului Uniunii Europene doreşte o reducere a numărului de refugiaţi şi întărirea graniţelor externe, pentru a salva Spaţiul Schengen. Din Olanda, transmite Claudia Marcu:

Corespondenţă din Amestrdam - Reporter: Claudia Marcu - Reducerea drastică a numărului de refugiaţi rămâne prioritatea numărul unu pentru preşedinţia olandeză. Premierul Mark Rutte vrea într-o lună rezultate vizibile şi insistă asupra implementării acordurilor încheiate până acum. Încă înainte de a-şi începe preşedinţia, Olanda a insistat că trebuie investit în tările din regiune unde celor care fug de război să li se ofere o perspectivă. Miniştrii europeni ai dezvoltării, reuniţi, la începutul săptămânii, în Amsterdam, au vorbit de un plan concret pentru ţări ca Iordania şi Liban. Refugiaţii din aceste ţări trebuie să-şi poată găsi un loc de muncă, iar copiii să aibă acces la sistemul de educaţie. Acordul cu Turcia, încheiat nu cu mult timp în urmă, este la fel de important pentru Europa. La Consiliul informal al miniştrilor de externe, care începe mâine, în Amsterdam, va fi discutată şi ruta Balcanilor, împreună cu ţările candidate: Albania, Macedonia, Muntenegru şi Serbia. Se vorbeşte deja de o posibilă acţiune Frontex la graniţa de nord a Greciei. O altă măsură pe care preşedinţia olandeză o susţine puternic, este întărirea graniţelor externe, inclusiv crearea Gărzii Europene de Graniţă şi de Coastă, o propunere a Comisie Europene, pentru care încă se caută un acord la nivel european. Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, consideră că aceasta este singura soluţie durabilă în condiţiile în care instabilitatea în jurul Europei creşte şi criza regfugiaţilor de astăzi nu va fi şi ultima. În plus, întărirea graniţelor externe poate salva Zona Schengen, atât de afectată în ultima perioadă. Esenţială este şi funcţionarea aşa-numitelor hotspot - puncte fierbinţi - din Grecia şi Italia, unde trebuie să aibă loc prima înregistrare a celor care intră în Europa, iar acestea sunt prea puţine în prezent. Relocarea refugiaţilor este un alt element asupra căruia insistă premierul olandez Mark Rutte, acesta şi-a exprimat de multe ori iritarea faţă de faptul că ţările din estul Europei nu se implică în rezolvarea crizei refugiaţilor şi lasă totul pe umerii ţărilor din vest. De menţionat că Olanda se implică şi în procesul politic pentru pacea din Siria. Conflictul din Siria este considerat cauza principală valului mare de refugiaţi.

Radu Dobritoiu: Domnule Iulian Fota, ce ar putea face ţările din estul Europei pentru a stăvili acest aflux de migranţi şi, bineînţeles, pentru a închide poarta, rămasă deschisă, a Spaţiului Schengen?
Iulian Fota: În primul rând, să-şi protejeze, aceia care au graniţa în contact cu zonele cu potenţial de migraţie, să-şi protejeze foarte bine frontiera: Grecia, mă refer la noi, pentru că avem şi noi o bucată de frontieră care este expusă, şi mai puţin în nord, deşi, la un moment dat, am văzut de curânt, de exemplu Rusia şi-a închis frontiera, ruta de nord...
Radu Dobritoiu: Pentru că s-a găsit o rută de nord, prin Rusia, în ţările nordice.
Iulian Fota: Este un acord mai vechi între Rusia şi Norvegia, este vestita poveste cu bicicleta, nu ştiu dacă avem timp să o relatăm, pe frontiera aia nu se putea trece pe jos decât cu un autovehicul sau chiar cu bicicleta. Şi, atunci, înflorise o afacere acolo, în zonă, pentru că este un lucru pe care trebuie să-l spunem, sirienii aveau dreptul de călătorie în Rusia fără viză şi, atunci, plecau din Siria în Rusia, din Rusia treceau frontiera vestită în Norvegia, şi fiind în Norvegia deja intrau în spaţiul occidental, al prosperităţii şi, de acolo, viaţa lor se putea schimba. Deci, acuma, noi mai putem face un lucru şi eu sunt de acord cu premierul olandez, pe un aspect: Eu cred că ţările din Europa Centrală se comportă neadecvat, în primul rând, am putea avea altă retorică, am putea înţelege situaţia, am putea fi mai solidari, pentru că miza pentru noi nu constă în 10mii sau 15 mii de refugiaţi în plus sau în minus, până la urmă - fac o paranteză aici - comunitatea siriană din Bucureşti a anuţat, am văzut pe televizor, că ei pot uşor să ajute 3 mii de sirieni să se integreze, ceea ce, până la urmă, este şi acesta un aspect de luat în calcul, dar miza mare pentru noi este însăşi funcţionarea şi viabiliatea Uniunii Europene, ca proiect, salvarea ideii de solidaritate, salvarea ideii de Uniune Europeană, pentru că uniunea asta, europeană, este mai importantă pentru noi, decât este pentru Olanda, sau Germania, sau Franţa - ţările mari şi puternice, deci eu cred că noi trebuie să punem în balanţă şi să ne controlăm un picuţ demagogia şi populismul, pentru că nu facem nimic sărând la gâtul unor lideri europeni importanţi, când, totuşi, ei, pe fond, au dreptate. Problema asta trebuie rezolvată în mod unit.

Radu Dobritoiu: Mai avem un minut. Spaţiul Schengen, este funcţionabil?
Iulian Fota: Am văzut că încep să apară cifrele, legate de cât ar costa şi asta sunt argumente foarte importante, cât ne costă să renunţăm la Spaţiul Schengen? S-a construit greu proiectul european, s-a muncit mult, să nu dăm cu piciorul la ceea ce am făcut în generaţii întregi, că este uşor de distrus, dar este foarte greu de construit.

Radu Dobritoiu: "Euroatalantica" la final: tema ediţiei - Fenomenul migraţiei dinspre Orientul Mijlociu şi impactul acestei evoluţii asupra coeziunii Uniunii Europene - invitatul ediţiei a fost analistul politico-militar Iulian Fota. Radu Dobriţoiu vă mulţumeşte pentru că aţi fost alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica".