Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Exerciţiul Zapad, între amploare şi provocare

Zapad 2017 a inclus manevre de exerciţiu în Belarus, Marea Baltică, Rusia Occidentală şi în enclava Kaliningrad.

Exerciţiul Zapad, între amploare şi provocare

22 Septembrie 2017, 11:55

Radu Dobriţoiu - Bun găsit, în urmă cu o săptămână, Rusia şi Belarus au pornit un exerciţiu militar de amploare. "Zapad 2017" a inclus manevre de exerciţiu în Belarus, Marea Baltică, Rusia Occidentală şi în enclava Kaliningrad. Deşi Kremlinul a anunţat că la manevrele de exericţiu au participat doar 13 mii de militar, se esitmează că efectivele implicate au fost de aproximativ 80 mii de soldaţi. Referindu-se la acest exericţiu, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianţa va rămâne calmă, dar va fi vigilentă. Deşi până acum nu sunt informaţii că "Zapad" a depăşit cadrul unui exerciţiu militar de amploare, o serie de oficiali occidentali s-au arătat îngrijoraţi că aceste exerciţii militare pot fi utilizate ca un cal troian pentru a lansa incursiuni în Polonia şi în regiunile populate de vorbitori de limbă rusă din ţările baltice. Kremlinul a respins însă aceste presupuneri. Pe de altă parte, Polonia a început, astăzi, cel mai mare exericţiu naţional din acest an, "Dragon 2017", aplicaţie la care participă 17 mii de militari, cu tehnică de luptă, dar şi trupe din NATO, inclus din Statele Unite, Germania, Marea Britanie, Italia şi România. La încheierea "Zapad 2017" vom analiza, astăzi, la "Euroatlantica", intenţia acestei aplicaţii militare de anvergură, desfăşurată sub comanda Rusiei la graniţele Alianţei. Invitatul acestei ediţii este Iulian Chifu, directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, fost consilier prezidenţial. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi, alături de Radio România Actualităţi, pentru a asculta "Euroatlantica", discutăm despre exerciţiul "Zapad 2017", desfăşurat de Rusia împreună cu Belarus. Bună seara, domnule Iulian Chifu, bun venit la "Euroatlantica"!

Iulian Chifu: Bună seara.

Radu Dobriţoiu: Ultimul exericţiu militar, de mare aploare, desfăşurat de Rusia, "Zapad 2013", a fost depăşit ca anvergură de aplicaţia care s-a încheiat ieri. Cât este amploare şi cât este provocare la acest exericţiu, desfăşurat de Rusia cu sprijinul Belarus?

Iulian Chifu: Este greu de spus în aceşti termeni. Este un exerciţiu care se desfăşoară o dată la patru ani şi a fost extrem de prost văzut din cauza tensiunilor care există astăzi între Rusia şi Occident, în special pe zona de Nord, zona statelor baltice şi a Poloniei, dar, în egală măsură, a fost o oarecare preocupare, pentru că scenariul de acum patru ani presupunea două atacuri nucleare asupra Varşoviei şi în Suedia, la Stockholm, şi o formulă formal-defensivă, dar, în fapt, ofensivă, care prespunea, între altele, şi crearea coridorului între Rusia principală şi enclava Kaliningrad, prin ţările baltice, ca efect al acelui exerciţiu. Deci, de la un exerciţiu ofensiv, de acum patru ani, care avea un scenariu, este adevărat ele era cuantificat în alţi termeni şi era profund ofensiv şi ameninţător, de aceea 2017 a fost un exerciţiu asupra căruia s-a discutat foarte mult, prin amploarea numărului de trupe utilizate, inclusiv în interiorul Fedeaţiei Ruse. Ba, putem pune, că la acest exerciţiu au participat, chiar şi necunatificat, inclusiv trupele din regiunea separatistă nistreană, trupele ruse, care, formal, păzesc un depozit la Covasna şi reprezintă trupe de menţiere a păcii. Deci, amploarea a fost foarte mare. În marja sa au fost aşteptate şi alte exerciţii neanunţate, cum are Rusia obiceiul să producă, şi în zona de Nord, şi în zona Mării Baltice, şi în zona Mării Negre, iar faptul că aceste exerciţii nu s-au derulat, sau n-au fost cunoscute, nu arată decât că presiunea stârnită la adresa Federaţiei Ruse a dus la o regândire şi diminuarea amplorii, sau, dacă vreţi, a vizibilităţii acestui exerciţiu, care era estimat în alte cancelarii la peste 100 mii de oameni participare şi erau posibile şi amplificarea acestui număr prin acele exerciţii, vă spuneam, ad-hoc, pe care Rusia le obişnuieşte să le facă în diferitele zone ale României.

Radu Dobriţoiu: Domnule Iulian Chifu, Zapad este desfăşurat din patru în patru ani, începând din 1999. Sunteţi vorbitor de limba rusă. Ce înseamnă Zapad?

Iulian Chifu: A, bun, nu sunt vorbitor de limbă rusă, dar Zapad ştim foarte bine că înseamnă "Vest" şi e pe o zonă...

Radu Dobriţoiu: Occident, Vest înseamnă.

Iulian Chifu: Occident, Vest, către Vest. Ei au câteva exerciţii caracteristice, două-trei dintre ele sunt foarte periculoase şi privite cu atenţie. 'Zapad'-ul acesta Vest, Kavkaz/Caucaz, care este cel care a generat exemplul şi aici a fost un motiv de context de preocupare...

Radu Dobriţoiu: Şi de comparaţie...

Iulian Chifu: ... în 2008, atacul şi asaltul la adresa Georgiei, deci în zona Caucazului, şi mai există acele exerciţii 'Ţentr' care de fapt ... centru, în mod normal, pentru armata de centru, dar care de obicei şi acestea sunt deplasate către vest, mai ales după noua strategie militară a Federaţiei Ruse care a considerat că nu are nevoie să apere atât de mult zona centrală, zona Moscovei, zona de până în Urali şi toate acele trupe trebuie deplasate şi stabilizate pe zona occidentală a Federaţiei Ruse, deci tot o amplificare de capabilităţi militare pe tot flancul, începând din zona nordică, frontiera cu Norvegia, în insule şi în zona marelui Nord, continuând cu Suedia, Finlanda, Balticele şi continuând cu Marea Neagră şi chiar estul Mediteranei, unde Federaţia Rusă şi-a amplasat ultimile capabilităţi militare, fără a ignora, pe acest parcurs, Crimeea - o zonă extrem de militarizată, cu capabilităţi amplificate ca şi valoare strategică, la un nivel despre care se vorbeşte c-ar introduce inclusiv capabilităţi tip Iskender, cu posibilitate de încărcătură nucleară aşa cum s-a întâmplat şi în zona Crimeei, asemenea amplasări.

Radu Dobriţoiu: Au existat temeri, şi există în continuare că trupe mobilizate şi dislocate chiar şi pe teritoriul Belarusului, cu ocazia acestui amplu exerciţiu militar, vor rămâne, parte din ele, staţionate acolo unde au reuşit să ajungă pe timpul acestei aplicaţii militare. Rusia spune că nu. Într-o săptămână vor fi retrase. Care este opinia dumneavoastră?

Iulian Chifu: Toate aceste scenarii au fost pe hârtie şi mărturisesc că şi eu le-am jucat, adică le-am văzut împreună cu echipa de la Centrul de prevenire a conflictelor. Ne-am uitat cu mare atenţie asupra acestor posibilităţi, faptul că ele au fost făcute publice, a fost un element de descurajare, de descurajare a Federaţiei Ruse, să procedeze în acest fel. De principiu, se spune că o acţiune este relevantă în măsura în care ea este una ce conţine surprize, şi dumneavoastră ştiţi foarte bine că acest lucru se întâmplă la nivel militar. O dată ce aceste scenarii au fost dezvăluite, inclusiv cel cu rămânerea trupelor în zona Belarusului, în primul rând că elementul de surpriză evident că dispare, dar şi posibilitatea de a duce la bun sfârşit o asemenea operaţiune, se reduce drastic, pentru că acest lucru ridică atenţia şi a populaţiei din Belarus şi a partenerilor internaţionali, şi automat, chiar dacă ar fi existat, la un moment dat, o asemenea planificare, sau un asemenea scenariu, el se aplică în mai mică măsură. Deci există şi această componentă de descurajare pe care o reprezintă, faptul că se dau publicităţii toate aceste scenarii care ar putea să schimbe echilibrul de forţe de pe flancul estic al Alianţei.

Radu Dobriţoiu: Un mesaj de avertizare pentru NATO - aşa prezintă Moscova exerciţiul Zapad 2017. Rusia susţine că au participat la aplicaţie mai puţin de 13.000 de militari, iar scenariile manevrelor au fost pur defensive. Alexandr Beleavschi transmite de la Moscova.

Corespondenţă din Moscova - Reporter: Alexandr Beleavschi - Moscova şi Minskul au anunţat înheierea, ieri, a exerciţiilor strategice comune Zapad 2017, desfăşurate timp de o săptămână pe mai multe poligoane din Belarus şi vestul Rusiei, în apropiere de graniţele NATO, inclusiv în enclava Kaliningrad. Experţii militari ruşi subliniază că în actualul context politic Zapad 2017 reprezintă un semnal prin care Moscova avertizează SUA şi NATO împotriva creşterii presiunilor militare la graniţele sale de vest. Acest specific al manevrelor impune analizarea lor în contextul celorlalte exerciţii militare desfăşurate în paralel pe teritoriul Rusiei, a lansării test a unei rachete balistice intercontinentale, dar şi exerciţiilor ruso-chineze din Extremul Orient. Moscova, la rândul său, a respins în termeni categorici acuzaţiile occidentale privind caracterul agresiv al manevrelor, angrenarea unor efective mult mai mare decât cele anunţate, ca şi criticile privind lipsa de transparenţă, invocând invitarea la fazele culminante a aproape 100 de observatori militari straini, inclusiv din ţările NATO. Potrivit cifrelor oficiale comunicate în conformitate cu aşa-numitul Document de la Viena, la manevre au luat parte 12.700 de militari, cca 70 de avioane şi elicoptere, aproape 680 de unităţi de tehnică de luptă, 200 de piese de artilerie şi 10 nave din flota rusă a Mării Baltice. Scenariul oficial a inclus respingerea şi nimicirea unor grupuri extremiste înarmate care, ajutate cu armament şi logistică din afară, au pătruns pe teritoriul Uniunii Rusia-Belarus pentru a comite acte de diversiune şi teroriste şi a desatabiliza situaţia internă. Specificul antiterorist al manevrelor trebuie înţeles însă în sensul şi la scara operaţiunilor din Siria, Ministerul rus al Apărării subliniind că în pregătirea manevrelor s-a valorificat experienţa conflictului sirian şi a altor războaie locale. Au avut loc şi exerciţii de decontaminare a teritoriului, fără a se preciza însă dacă scenariul a inclus şi un atac nuclear.

Preşedinţii Vladimir Putin şi Aleksander Lukanşenko au asistat la exerciţii separate, în zile diferite, ceea ce ar reflecta anumite fricţiuni între cei doi. Liderul rus nu a comentat exerciţiile, în timp ce Aleksander Lukaşenko a reafirmat poziţia Moscovei şi Minskului că acestea au avut un caracter pur defensiv şi nu au fost îndreptate împotriva altor ţări. De asemenea, el a garantat că în cel mult o săptămână forţele ruse şi belaruse participante vor reveni la bazele lor din cele două ţări, respingând speculaţiile că trupele ruseşti ar putea rămâne în Belarus, deci la graniţa cu NATO, şi după terminarea manevrelor.

Ministerul rus al Apărării a anuntat că aviaţia, navele şi unităţile din Paza de Coastă au început să revină de ieri la bazele din Rusia.

*

Radu Dobriţoiu: Iată, am avut doar doi observatori din partea NATO, domnule Chifu, şi asta doar cu ocazia zilei distinşilor vizitatori în cadrul acestui exerciţiu. Dvs aţi şi precizat, Rusia de această dată a dorit să aibă o vizibilitate mai redusă a manevrelor militare. Ce înseamnă asta? Este posibil să fi existat, cu ocazia acestui amplu exerciţiu şi alte antrenamente despre care să nu fi aflat până acum?

Iulian Chifu: Nu. Aceste manevre în general sunt cunoscute. Nu trebuie să vă imaginaţi că nivelul tehnic la această oră face ca manevre ce includ un număr mare de trupe sunt imposibil să nu fie observate din satelit măcar şi tot, lucrurile acestea sunt dezvoltate. Nu. Chiar dacă ele nu sunt anuntate public, chiar dacă subtextul şi substratul acestor dezvoltări nu apar, ele pot fi identificate. Cu certitudine au fost decriptate nu numai cele care s-au desfăşurat efectiv în Belarus, ci şi cele în interiorul teritoriului Federaţiei Ruse şi pe tot flancul estic, în diferitele zone. Ceea ce este de subliniat este însă că, pe baza reciprocităţii, NATO a solicitat Federaţiei Ruse participarea unui număr de observatori pe parcursul întregului exerciţiu. Lucrul acesta nu a fost acceptat de către Federaţia Rusă, deşi s-a făcut mare caz de invitarea tuturor ataşaţilor militari şi observatorilor din întreaga lume la acest exerciţiu. A existat chiar o diferenţă majoră între preşedintele Belarus, care este formal gazda acestor exerciţii, şi partea rusă, preşedintele Lukaşenko propunând din start acest lucru. Deci deschidere şi invitarea tuturor, dar, într-adevăr, şi aici şi observaţia secretarului general NATO, Stoltenberg, asupra faptului că nu sunt respectate aceste reguli ale jocului şi a reciprocităţii privind participarea la aceste exerciţii a observatorilor externi. ?i la nivelul scenariilor, evident că lucrurile sunt mai pu?in cunoscute ?i există o formulă virtuală prezentată - în mare parte, Sa?a Beleavschi a subliniat acest lucru - însă, există ?i elemente care ?in de legendarea unor nume de ?ări, a unor state. Până la urmă, dacă vă uita?i cu aten?ie, harta făcută de către Federa?ia Rusă a participării vorbe?te, cumva, de o grani?ă interbelică, care ar presupune că o parte din Belarus, partea care apar?inea Poloniei, ar fi fost sub atac ?i că acolo, nu-i a?a, trupele poloneze ?i baltice ....

Radu Dobriţoiu: Ar fi avut interesul extrem de corect, da. Se pornea de la...

Iulian Chifu: Ar fi fost cele care au intrat în acest exerci?iu...

Radu Dobriţoiu: O revan?ă istorică ?i, iată, în zona respectivă, Polonia intervine pentru a-?i recupera provinciile istorice care i-au apar?inut.

Iulian Chifu: Exact despre asta a fost vorba în exerci?iul de subtext ?i evident că Federa?ia Rusă nu făcea altceva decât să-?i apere partenerul de alian?ă militară ?i evident că răsturna posibilitatea for?elor acestora numite teroriste de a intra ?i de a face modificări de frontieră. Până una-alta, este un exerci?iu, chiar acceptând varianta aceasta oficială ?i a componentei de apărare, în care vorbim despre un stat revizionist revan?ard, care prin for?ă a modificat frontierele în Europa, încălcând toate acordurile interna?ionale din Europa de la Helsinki, Carta de la Paris pentru o nouă Europă, Helsinki 2...

Radu Dobriţoiu: Adică ce li s-a întâmplat ucrainienilor ....

Iulian Chifu: Exact, inclusiv acordurile din cadrul CSI, care men?ionau respectarea frontierelor. Toate acestea plus nu mai vorbim de Budapesta, Memorandumul Budapesta în cazul Ucrainei, şi au ocupat cele două teritorii Abhazia, Osetia de Nord, din Georgia, de facto, a anexat de jure Crimeea ?i Sevastopol. Tocmai au organizat alegeri locale duminică.

Radu Dobriţoiu: Rusia se temea, de fapt, ca Polonia să nu facă ceea ce a făcut Rusia la rândul ei...

Iulian Chifu: Păi, despre asta e vorba, cum să faci un asemenea scenariu, când tu e?ti în partea revizionistă ?i nu există niciun gest pe care îl constat, ba tocmai din contra...

Radu Dobriţoiu: Ar fi ca oile mâncate de lup, ceva de genul acesta, ca în fabulă. Polonia începe astăzi cel mai mare exerci?iu na?ional din acest an, la care vor participa în premieră ?i trupe din Garda Na?ională. La aplica?ia "Dragon 2017" sunt utilizate sute de blindate, for?e aeriene ?i 17 mii de militari polonezi, dar ?i trupe din Statele Unite, Germania, Italia, Bulgaria, România ?i Ucraina. Cristina Grecu are mai multe informa?ii despre acest exerci?iu militar.

Reporter: În ultima zi a exerci?iului "Zapad 2017", din apropiere de frontiera sa, Polonia a anun?at cel mai mare exerci?iu militar de pe teritoriul ei, transmite de la Var?ovia postul public de radio. Numit "Dragon 2017", exerci?iul va avea loc pe uscat, pe mare ?i în aer ?i la el vor participa ?i trupe NATO. Polonia spune că vor fi antrena?i 17 mii de solda?i ?i 3500 de echipamente militare. Scopul exerci?iului este de a coordona activitatea militarilor polonezi cu a celor din NATO, a precizat, la Radio Polonia, adjunctul ministrului apărării, Michał Dworczyk. Manevrele vor fi defensive, iar trupele se vor antrena pentru a răspunde la amenin?ări, atât conven?ionale, cât ?i hibride, mai spun oficiali militari polonezi. Până la acest anun?, mai mul?i oficiali ?i anali?ti au exprimat temeri vizavi de exerci?iile militare ruso-beloruse, de la grani?a cu Polonia ?i Lituania. Presa poloneză a preluat declara?ia ?efului Comitetului militar al NATO, Petr Pavel, că aceste manevre ar putea fi văzute ca o pregătire serioasă pentru marele război. Deputatul Tomasz Siemoniak, fost ministru al apărării declara pentru "Rzeczpospolita": 'Paradoxal, este bine că astfel de exerci?ii se află în apropierea grani?elor noastre, pentru că ne reaminte?te faptul că Rusia este încă o problemă'. Cât despre Belarus, el spune că este un stat care nu a putut să se deschidă spre Vest, este nedemocratic ?i puternic asociat cu Rusia, chiar ?i în sensul militar. ?efa guvernului polonez, Beata Szydło, aflată în vizită în Bulgaria, a exprimat ?i ea ieri temeri privind aceste exerci?ii militare. În timp ce doamna Dalia Grybauskaite, pre?edinte al Lituaniei, a făcut din această temă punct central al discursului pe care l-a sus?inut la Adunarea Generală ONU. Ea a acuzat Kremlinul că face scenarii agresive împotriva vecinilor, antrenându-?i trupele să atace Vestul.

Radu Dobriţoiu: Domnule Chifu, se pare că, pe de altă parte, prin acest exerciţiu, Rusia a reuşit să stârnească într-un fel Alianţa, să o provoace.

Iulian Chifu: În mică măsură, pentru că lucrurile acestea erau cunoscute de către toată lumea şi de către Alianţă, dar executarea unor exerciţii pe scenarii care sunt fundamental şi pe fond ofensive evident că afectează bunele relaţii şi cooperarea, dacă mai putem vorbi de aceste teme, în contextul pe care îl cunoaştem al încălcării acordurilor bilaterale, prin utilizarea forţei şi anexarea Crimeii, agresiunea militară rusă din estul Ucrainei. Suntem în acest context, dar e foarte important de remarcat faptul că acele exerciţii din Polonia nu s-au desfăşurat în mod întâmplător...

Radu Dobriţoiu: Acum au început, astăzi au început.

Iulian Chifu: ... în ultima zi a lui "Zapad"...

Radu Dobriţoiu: Am înţeles, da.

Iulian Chifu: ... şi ele au fost destinate tocmai pentru a preîntâmpina sau, dacă vreţi, a descuraja posibilitatea ca acest exerciţiu să fie utilizat de către Federaţia Rusă pentru ca a posteriori, în ultima zi, această mobilizare de forţă să fie chiar utilizată pe teren. /.../ şi din nou a fost o formulă de descurajare credibilă. /.../ pregătite şi /.../

Radu Dobriţoiu: Alianţa are nevoie de propriile exerciţii Zapad şi trebuie să îşi testeze capacităţile militare la scară mare, susţin experţii americani. Trebuie demonstrată capacitatea NATO de a desfăşura rapid forţe. Din Statele Unite transmite Doina Saiciuc.

Corespondenţă din Washington - Reporter: Doina Saiciuc - Pentru că nu ar exista un consens al celor 29 de state membre NATO în legătură cu planul pentru apărarea Alianţei, expertul Ian Brzezinski, fost adjunct al asistentului secretarului apărării sub preşedintele George Walker Bush, spune că Alianţa are nevoie de propriile exerciţii Zapad: "În lumina volatilităţii relaţiilor actuale cu Rusia şi date fiind magnitudinea forţelor ruseşti şi avantajele geografice, pe care le au acele forţe în proximitatea potenţialelor puncte de conflict, comparativ cu cele ale forţelor de luptă ale Alianţei, a venit momentul cu urgenţă ca NATO să începe să-şi testeze pregătirea pentru desfăşurări militare de urgenţă şi la scară mare. Acesta a fost scopul principal al exerciţiilor Reforger din perioada Războiului Rece". Ian Brzezinski spune că este nevoie astăzi de exerciţii similare, dar unele care, de asemenea, să testeze, să consolideze, să exerseze şi să demonstreze capacitatea aliaţilor europeni de a desfăşura rapid forţe la frontul estic al NATO. Diplomatul american Alexander Vershbow, fost ambasador al SUA în Rusia între 2001 şi 2005 şi până anul trecut fost adjunct al secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice, spune că înainte chiar de a avea în mâini toate capacităţile, NATO trebuie să desfăşoare exerciţii de război la scară amplă, în multiple domenii, pe fronturi multiple, de exemplu în regiunea baltică şi în Marea Neagră, potrivit unui scenariu privind escaladarea unui conflict cu Rusia. Comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa, generalul Curtis Scaparrotti, a remarcat luni, în Tirana, că exerciţiile Zapad au fost unele obişnuite, deşi - a adăugat generalul american - au fost mai ample decât ne-au spus ruşii. Oficialii NATO au arătat că nu au văzut niciun indiciu că exerciţiile s-ar transforma în operaţiuni reale.

Radu Dobriţoiu: Domnule Iulian Chifu, ne apropiem de finalul emisiunii. Să conchidem: "Zapad 2017" se pare că nu a speriat NATO pe cât se aştepta.

Iulian Chifu: Nu s-a pus problema unei ameninţări, în schimb cred că au fost dezvăluite mari, mari deficienţe în cadrul Armatei ruse - două avioane prăbuşite, două drone prăbuşite, un elicopter care trage asupra unei parcări şi asupra mulţimii din greşeală, cu răniţi. Cred că suntem în situaţia în care trebuie să privim la justa valoare şi dimensiune aceste ameninţări, însă Federaţia Rusă, dotate cu arme şi convenţionale şi cu voinţă, mai ales, de a le utiliza, cu verticala puterii, este extrem de periculoasă şi poate face foarte, foarte mult rău.

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final. Am discutat despre exerciţiul militar de amploare "Zapad 2017", desfăşurat de Rusia şi Belarus la graniţele NATO. Invitatul ediţiei a fost Iulian Chifu, directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, fost consilier prezidenţial.

EUROATLANTICA: Ediția din 12 septembrie 2024
Euroatlantica 18 Septembrie 2024, 10:16

EUROATLANTICA: Ediția din 12 septembrie 2024

Invitați: Ștefan Popescu și Claudiu Degeratu.

EUROATLANTICA: Ediția din 12 septembrie 2024
Euroatlantica: Ediția din 5 septembrie 2024
Euroatlantica 09 Septembrie 2024, 16:28

Euroatlantica: Ediția din 5 septembrie 2024

Ucraina, noutăți în plan militar și politic.

Euroatlantica: Ediția din 5 septembrie 2024
Fonduri pentru Ucraina - renaşterea speranţei
Euroatlantica 26 Aprilie 2024, 11:10

Fonduri pentru Ucraina - renaşterea speranţei

Euroatlantica, ediția din 25 aprilie 2024.

Fonduri pentru Ucraina - renaşterea speranţei
Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022
Euroatlantica 29 Aprilie 2022, 21:44

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022

După războiul din Ucraina un nou îngheţ al relaţiilor Est - Vest?

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022
Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica 11 Martie 2022, 10:09

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina

Euroatlantica: Ucraina - Jurnal de război; Radio România Actualități. Invitații emisiunii au fost colegii mei Ilie Pintea și...

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica 11 Februarie 2022, 21:28

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022

Securitatea Europei, între baletul diplomatic și zâmbetele autocrate

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica 21 Ianuarie 2022, 10:20

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022

"Euroatlantica" - "Est-Vest, dialog sau confruntare"

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica 07 Ianuarie 2022, 11:53

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022