Exerciţiile militare la care participă Armata României

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" se concentrează din nou pe exerciţiile militare la care participă armata României cu două aplicaţii chiar în această săptămână desfăşurate cu aliaţii americani sub egida NATO. În Poligonul Smârdan astăzi este "Ziua Distinşilor Vizitatori" pentru exerciţiul "Justice Sword" la care participă militarii români din Brigada 282 Focşani şi un detaşament american din Batalionul 5 al Regimentului 7 Cavalerie din Forţele Terestre ale Statelor Unite, în premieră în România cu tancuri Abrams, maşini de luptă Bradley şi tunuri autopropulsate Palladin. Într-un colţ opus al ţării, în judeţul Arad, s-a desfăşurat aplicaţia "Dragon Crossing", exerciţiu la care au participat peste 250 de militari din Forţele Terestre cu 85 de mijloace tehnice de luptă aparţinând Brigăzii 18 Infanterie Banat şi Brigăzii 10 Geniu "Dunărea de Jos" sprijiniţi de două aeronave MiG-21 LanceR şi IAR-330 Puma ale forţelor aeriene. Alături de militarii români la exerciţiu au participat şi 150 de militari americani cu 37 de mijloace tehnice de luptă aparţinând Regimentului 2 Cavalerie din Forţele Terestre ale Statelor Unite. Vom avea în emisiune un interviu realizat de colegul meu Ioan Suciu cu comandantul Forţelor Terestre americane din Europa. Avem şi o corespondenţă din Poligonul Smârdan de la Maria Măndiţă. Invitatul ediţei este generalul maior în rezervă Mihaiu Mărgărit, fost şef al Direcţiei de Informaţii Militare. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să fiţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta "Euroatlantica". Vorbim despre Parteneriatul strategic româno-american şi exerciţiile militare bilaterale.
Bună-seara, domnule general Mihaiu Mărgărit, bun venit la Radio România Actualităţi.
Mihaiu Mărgărit: Bună-seara, bine v-am găsit.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, am avut un an cu foarte multe exerciţii militare atât bilaterale dar şi sub egida NATO. A fost anul cu cele mai multe aplicaţii din ultima decadă, chiar şi Alianţa a depăşit cota obişnuită de exerciţii cu cele mai ample aplicaţii după 2002 în acest an, totul pentru a demonstra voinţa Alianţei şi determinarea NATO de a reacţiona oricând în sprijinul statelor membre. Care este importanţa acestor exerciţii?
Mihaiu Mărgărit: De la bun început trebuie spus că aceste exerciţii nu sunt exerciţii de conjunctură. În opinia mea şi din datele pe care le cunosc ele au fost planificate, cel puţin ultimele exerciţii la care dumneavoastră face referire şi le aveţi în vedere, începând cu summitul din Ţara Galilor. Acolo au fost trasate obiective principale pentru consolidarea, cum e şi firesc, a unei alianţe care se află în transformare în concordanţă şi în acord cu dinamica geopoliticii regionale.
Radu Dobriţoiu: Există de altfel, domnule general, un calendar al acestor exerciţii care este respectat de Alianţa Nord-Atlantică demonstrând astfel transparenţa pentru toată lumea, chiar şi pentru cei care nu sunt în Alianţă sau doar pentru statele partenere, un calendar pus la punct care este respectat de la începtul anului până la sfârşitul anului, în principal mergându-se pe operaţiunea "Atlantic Resolve" care este foarte importantă şi aşa cum aţi amintit a fost determinată de deciziile care au fost luate la summitul NATO din Ţara Galilor.
Mihaiu Mărgărit: Da, şi ştiţi bine că summitul din Ţara Galilor a pus problema poziţiei pe care trebuie s-o aibă NATO vizavi de politica externă a Rusiei efectiv promovată de către liderul Putin, Vladimir Putin, care de la an la an îndeosebi în al doilea lui mandat şi, iată, şi în al treilea mandat devine din ce în ce mai agresiv. Tot ceea ce s-a planificat la summitul din Ţara Galilor trebuie avut în vedere că nu a fost o reacţie la o ofensivă de răspuns. În toate acţiunile şi toate măsurile luate, poziţia NATO a fost o poziţie defensivă şi constructivă şi n-a încercat să răspundă la politica lui Putin în aceeaşi măsură pentru că, în opinia mea, dacă ar fi trebuit să răspundă la acelaşi nivel, poate că astăzi eram îmbrăcaţi în kaki şi cu raniţă în spate. Adică NATO a fost foarte ponderat, a fost foarte echilibrat şi a încercat la început să folosească căile diplomatice, pentru a putea să potolească şi să pondereze politica lui Putin. E adevărat că, mă scuzaţi puţin, că apogeul politicii lui a fost atins o dată cu anexarea Crimeii. Eu, atunci când vorbesc despre politica regională, vorbesc despre perioada post-Crimeea.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, nimic nu este întâmplător şi putem face trimitere inclusiv la summitul NATO de la Lisabona, atunci când bine ne amintim, că noua doctrină militară a Rusiei statua că NATO reprezintă unul dintre inamici, unul dintre duşmanii Federaţiei Ruse şi de atunci, din acea perioadă, cred că totul a început să devină treptat din ce în ce mai accentuat şi trecându-se de la această stare de diplomaţie militară şi de la declaraţii, inclusiv până la manevre militare şi ceea ce s-a întâmplat în Crimeea.
Mihaiu Mărgărit: Da, aveţi perfectă dreptate, dar trebuie să luăm în vedere că doctrina militară a Rusiei, pe parcurs, de la summitul de la Lisabona, să ştiţi că ea a căpătat o serie întreagă de rectificări şi s-a ajuns la noua doctrină militară NATO, adoptată în decembrie 2014, este noua doctrină militară, unde, acolo, cu subiect şi predicat, NATO şi Uniunea Europeană sunt nominalizate explicit ca adversari. Şi mai e încă ceva: Putin, în calitatea pe care o are, în doctrina lui se prevede că el are dreptul sa dea ordin, să folosească primul arma nucleară, la aprecierea că securitatea statului, deci nu ca lovitură de răspuns, ci numai la aprecierea lui personală, că statul, securitatea statului rus, este ameninţată. Deci de aici începe adevărata poziţie foarte agresivă, de aici s-au alimentat şi toată camarila lui, oficialii ruşi au început deja să spună, să acuze NATO, nu numai ca o alianţă, dar să facă acuzaţii chiar concrete la adresa României, pornind de la acest mare pretext cu baza americană de la Deveselu.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, am creat contextul de imagine pentru a lămuri şi mai bine de ce atâtea exerciţii militare atât la nivelul Alianţei, cât şi la nivelul Armatei României, dar şi pe teritoriul României, vorbind, de această dată, din ce în ce mai des, după summitul NATO din Ţara Galilor, despre un flanc estic, de care se vorbea din ce în ce mai puţin în ultimii cinci ani, se vorbea mai mult despre flancul sudic şi flancul nordic, flancul estic, iată, s-a întărit cu două bastioane importante, vorbim despre Polonia, vorbim de România şi vorbim de aceste aplicaţii foarte clare, cu scenarii care pur şi simplu pun în cadrul exerciţiului posibile atacuri dinspre Răsărit şi reacţii alături de partenerii americani pentru a apăra graniţele ţării, domnul general.
Mihaiu Mărgărit: Este corect ce spuneţi dumneavoastră, dar iar vin cu un punct de vedere personal. Vedeţi, NATO s-a extins, dar, practic, s-a extins sub aspect teritorial, geografic, dar dispozitivul strategic al NATO nu a căpătat o transformare la noua configuraţie a zonei de responsabilitate şi a spaţiului de responsabilitate.
Radu Dobriţoiu: La nivelul comenzii strategice?
Mihaiu Mărgărit: La nivelul comenzii strategice şi a dislocărilor de unităţi în funcţie de noile ameninţări.

Radu Dobriţoiu: Tocmai de aceea şi noile comandamente de la Bucureşti şi din Polonia, care vin să pună în operă ceea ce înseamnă un comandament strategic înaintat la nivel de divizie sau chiar de corp de armată, dacă ne referim la Polonia, acum avem un exerciţiu de anvergură la nivelul Alianţei, cu un comandament pe care îl regăsim în Olanda, la Brunssum şi nu la Comandamentul aliat de la Napoli, cum eram obişnuiţi, tocmai pentru a pune în funcţiune şi a exemplifica şi a da examenul de capacitate pentru acest comandament integrat de la Brunssum. Vor urma, probabil, comandamentele de la Bucureşti şi comandamentele din Polonia, în cadrul unor exerciţii similare de anvergură, dar până atunci iată că România este implicată în astfel de exerciţii chiar pe teritoriul naţional.
Mihaiu Mărgărit: Putem spune la un moment dat că falia estică, să nu îi zicem altfel, falia estică a dispozitivului strategic NATO începe să se consolideze sub aspect militar, operaţiune care poate că ar fi trebuit să se facă mai devreme. Dar Crimeea, ceea ce s-a întâmplat în Crimeea a atras atenţia decidenţilor politici din NATO că trebuie să treacă efectiv la consolidarea acestei poziţii. Şi aţi vorbit de Polonia; Polonia a fost cea mai vocală. Dacă vă amintiţi, Polonia a fost cea mai vocală în această problemă, unde a zis că trebuie neapărat, pentru că ea şi din punct de vedere istoric se simţea ameninţată direct de către Rusia, şi mai ales prin declaraţiile făcute de anumiţi oficial ruşi.

Radu Dobriţoiu: În zona localităţii Mândruloc, judeţul Arad, avem exerciţiul româno-american "Dragon Crossing", aplicaţie multinaţională ce are scopul de a demonstra interoperabilitatea dintre cele două armate şi dezvoltarea capacităţii de planificare, conducere şi executare a operaţiilor de trecere a cursurilor de apă. Colegul meu Ioan Suciu a fost prezent la exerciţiu, de unde a transmis următorul reportaj.
*
Reporter: Militarii români din Brigada 18 Infanterie "Banat" şi soldaţii americani din Regimentul 2 Cavalerie al US Army Forces au acţionat împreună în defileul râului Mureş. În zona localităţii Mândruloc din judeţul Arad au forţat trecerea cursului de apă. Militarii români au construit în mai puţin de 15 minute un pod plutitor peste râul Mureş, care a fost traversat de blindatele Striker americane şi de tehnica de luptă a armatei române. Totul sub protecţia piloţilor din Forţele Aeriene, care au survolat zona cu două aparate MIG 21 Lancer. Exerciţiul româno-american Dragon Crossing Romania 2015 la Arad a avut ca scop demonstrarea interoperabilităţii dintre cele două armate aliate NATO, spune ministrul apărării, Mircea Duşa.
Mircea Duşa: Este o formă de răspuns a NATO la ceea ce se întâmplă pe flancul estic al NATO şi al UE. Credem că pregătirea în comun este foarte utilă pentru a asigura capacitatea operaţională a forţelor NATO, dar şi a armatei române.
Reporter: Comandantul US Army in Europe, generalul american Ben Hodges, prezent la exerciţiul româno-american "Dragon Crossing Romania 2015" de la Arad, a apeciat în mod deosebit profesionalismul armatei române şi a afirmat că ceea ce s-a întâmplat la aplicaţia de la Mândruloc este un exemplu de alianţă puternică cu NATO şi America.
Ben Hodges: NATO este cea mai de succes alianţă din istoria lumii. Ceea ce aţi văzut astăzi cu România este un exemplu de alianţă puternică cu armata SUA şi cu America. Vreau să spun că suntem capabili să lucrăm împreună. Avem ingineri români care au făcut un pod grozav, cel mai bun pod pe care l-am văzut, de o capacitate specială. Forţele aeriene române care au protejat podul pentru a trece militarii americani cu blindatele Striker în paralel cu tehnica românească. Acest lucru arată profesionalismul armatei române, de la soldat la ofiţer. Rusia poate muta în timp record echipament militar în zonele de conflict.
Reporter: Ce se poate spune despre NATO din acest punct de vedere?
Ben Hodges: Este ceea ce aţi văzut astăzi. Acest escadron de blindate Striker a venit din Vilseck, Germania, de la peste 1.800 de km, prin Cehia, Slovacia, Ungaria, România. Este important ca liderii politici să aibă opţiunea ca forţele NATO să se mişte rapid, înainte de declanşarea unei crize, pentru a preveni criza înainte să erupă.
Reporter: Cât de uşor este să traversezi aceste state cu echipament militar?
Ben Hodges: Ministerele fiecărei naţiuni trebuie să ştie cum să permită trecerea rapidă a trupelor NATO cu clarificări diplomatice. Mă gândesc că este nevoie ceva de genul Military Schengen Zone, pentru ca NATO să îşi mişte trupele în interiorul statelor aliate.
*
Radu Dobriţoiu: Ioan Suciu, din linia întâi a exerciţiului "Dragon Crossing". Dle general, iată că distanţele nu mai constituie o piedică foarte mare pentru a deplasa trupe.
Mihaiu Mărgărit: Da, dar acest exerciţiu demonstrează nu numai că nu sunt atât de mari, dar vedeţi, eu sesizez aici şi o componentă imagologică.
Radu Dobriţoiu: De fapt, toate exerciţiile, şi mediatizarea, fac parte dintr-un adevărat război informaţional.
Mihaiu Mărgărit: Mai ales în anul ăsta... Exact. De ce? Într-adevăr, aici este un răspuns la o agresiune imagologică făcută în media de către Rusia.
Radu Dobriţoiu: Parcă mult mai bine condusă de Rusia, dle general.
Mihaiu Mărgărit: Da, pentru că au băgat bani serioşi în treaba asta. Această agresiune fără precedent aproape în mass media, ei au băgat nişte bani la toate posturile şi au înfiinţat centrale ale posturilor de radio şi televiziune la graniţa de vest a Rusiei, adică în apropierea noastră. Şi vedem că îşi găsesc ecoul în statele vestice, comentând, Radio Rusia şi eu ştiu cum se mai numesc ele, că nu vreau să le fac...

Radu Dobriţoiu: Şi Sputnik, care e o platformă multimedia extrem de activă.
Mihaiu Mărgărit: Au băgat, prima investiţie, 280 de milioane de dolari acolo, pentru a o putea dezvolta.
Radu Dobriţoiu: Un comunicat transmis astăzi, pe reţelele social media, de şeful Statului Major General, generalul-locotenent Nicolae Ciucă, menţionează că militarii români aparţinând plutonului de decontaminare radiologică, bacteriologică şi chimică din Batalionul 202 Apărare CBRN, general Gheorghe Teleman, a executat decontaminarea tehnicii, echipamentelor şi terenului în cadrul exerciţiului Trident Juncture. Exerciţiul, organizat de Alianţa Nord-Atlantică în perioada 3 octombrie - 6 noiembrie, se desfăşoară în Italia, Norvegia, Portugalia şi Spania şi are ca scop evaluarea şi certificarea structurilor participante la forţa de răspuns a NATO pentru anul 2016. Pentru a dovedi deschiderea, transparenţa, NATO a primit ieri mai mulţi observatori militari ruşi, care au avut ocazia să urmărească o parte a exerciţiului. Dle general Mărgărit, acesta este cel mai amplu exerciţiu al Alianţei din ultimii 13 ani. NATO s-a pus în mişcare şi demonstrează capacitatea de cooperare şi la nivel de mari unităţi pe zone extinse.

Mihaiu Mărgărit: Da, dar nu numai la nivel de mari unităţi. Eu sesizez aici, observaţi, cam toate statele au început să treacă la o activitate de integrare la nivelul structurilor tactice, mici - plutoane, încearcă să aducă companii, batalioane, conducere, dar să pună în contact şi să poată integra chiar la nivelul soldatului, la nivelul militarului profesionist. Şi de ce? Pentru că aici, de fapt, stă forţa combativă a unei structuri militare, dacă militarii se înţeleg între ei şi mai ales, vedeţi, armatele statelor nou intrate în NATO sunt puse alături de cei cu experienţă, pentru a uniformiza standardele. Pentru că, vrem sau nu vrem, aceste standarde NATO încă nu pot să spun că sunt suficient de aprofundate sau nu au intrat în reflexul de acţiune al militarului, ca individ, pe câmpul de luptă. Şi asta este foarte important. Vedeţi, generalul american a scos în evidenţă modul în care s-a constituit acel pod. Un om care nu are tangenţă cu activitatea militară zice: "Ce este un pod la nivel NATO?" Păi, podul ăla a fost construit...
Radu Dobriţoiu: Pe care să poată traversa blindate.
Mihaiu Mărgărit: Să poată traversa blindate. Dar podul ăla a fost construit cu participarea mai multor militari din mai multe ţări. Şi vine şi demonstrează acea teorie care s-a infiltrat şi s-a inoculat la un moment dat chiar şi la noi în ţară, că totuşi, vedeţi, NATO, până vine soldatul, nu ştiu de unde, din Germania sau din Spania, să apere România, s-ar putea noi să avem capacitatea de a lupta singuri. E adevărat, s-a vehiculat şi această idee, dar, practic, se încearcă să se dovedească că, o dată, populaţia traversează din Spania până ajunge în România şi de aceea este aspectul imagologic, ca populaţia din Ungaria, din Cehia, să vadă că pe acolo trec şi trupe americane, trec şi soldaţi americani şi, dacă ştiţi, şi la Arad, că aţi vorbit despre aplicaţia din Arad, militarii americani au ieşit şi s-au întreţinut cu populaţia civilă.
Radu Dobriţoiu: Şi la Braşov s-a întâmplat asta...
Mihaiu Mărgărit: Şi la Braşov la fel.
Radu Dobriţoiu: Şi la Sibiu...
Mihaiu Mărgărit: Exact.
Radu Dobriţoiu: Peste tot pe unde au trecut, au lăsat şi o imagine bună şi au fost foarte bine primiţi. Este şi un exerciţiu de imagine, dle general.
Mihaiu Mărgărit: Exact.
Radu Dobriţoiu: Adică nu sunt trupe de ocupaţie, sunt trupe aliate, ceea ce este foarte important.
Mihaiu Mărgărit: Foarte important.

Radu Dobriţoiu: În Poligonul Copălău din judeţul Botoşani se încheie astăzi un exerciţiu de două zile, executat de militarii din Batalionul 151 Infanterie Iaşi. Aplicaţia a avut ca obiectiv verificarea gradului de pregătire şi executarea comenzii şi controlului pentru deplasarea forţelor din Garnizoana Iaşi într-un poligon de instrucţie, în cadrul unui exerciţiu tactic, fiind executat şi un marş de 100 km cu blindate uşoare Humvee, camioane, transportoare, amfibii blindate. Iată, domnule general, şi exerciţii tactice cu unităţi experimentate în teatrele de operaţii din Afganistan şi Irak. Aşa cum aţi spus, la nivel tactic, pentru că vorbim de batalion, se execută astfel de aplicaţii.
Mihaiu Mărgărit: Tot de aspect demonstrativ şi această aplicaţie şi celelalte, vin şi se contrapun unei idei care se inoculase la noi la un moment dat, că, domnule, noi avem foarte mulţi militari care au experienţă în teatre de operaţii, dar nu au avut în considerare faptul că unele erau condiţiile acolo şi altele condiţii aici...
Radu Dobriţoiu: Unele erau misiunile de acolo...
Mihaiu Mărgărit: Unele erau misiunile de acolo, alte misiuni sunt aici. Şi atunci trebuie să demonstrăm că putem... că experienţa lor... ei se adaptează şi se adaptează uşor la condiţiile ţării noastre geografice, de climă şi de colaborare şi să lupte şi să desfăşoare acţiuni în mijlocul populaţiei care dă altă stare de spirit, altă participare, motivaţie.

Radu Dobriţoiu: În poligonul Smârdan din judeţul Galaţi astăzi a avut loc Ziua Distinşilor Vizitatori. Cei prezenţi au putut urmări o secvenţă din exerciţiul militar interarme cu trageri de luptă "Justice Sword". Este a şasea aplicaţie ca amploare desfăşurată în acest an în poligonul Smârdan, exerciţii în cadrul operaţiunii NATO "Atlantic Resolve". La exerciţiul din poligonul Smârdan, care a început pe 26 octombrie, participă peste 2.100 de militari cu 540 de mijloace tehnice, din care 1.800 de militari români din forţele terestre, cu 450 de mijloace tehnice şi 300 de militari americani cu 90 de mijloace tehnice. Pentru prima dată pe teritoriul României, militarii americani au venit cu tancuri Abrams, maşini de luptă Bradley şi tunuri autopropulsate Paladin. Maria Măndiţă a transmis pentru "Euroatlantica" din poligonul Smârdan:
*
Reporter: Scenariul exerciţiului militar desfăşurat astăzi în poligonul din Smârdan a constat în respingerea unui presupus inamic prin folosirea blindatelor, sprijinite de artilerie, dar şi de forţele aeriene române, folosindu-se în acest sens avioane MiG-21 LanceR, elicoptere IAR-330 Puma SOCAT şi un avion C-27J Spartan. Alături de militarii români au luptat şi 300 de militari americani, folosind în premieră pentru România tehnica americană de luptă, respectiv tancuri Abrams, maşini de luptă Bradley şi tunuri autopropulsate Paladin. La final, generalul maior Dumitru Scarlat, şeful Statului Major al Forţelor Terestre, a apreciat exerciţiul militar ca fiind unul reuşit, oferind o distincţie comandantului Batalionului 5 din Regimentul 7 Cavalerie al trupelor SUA dislocate în Europa, locotenent colonel Christopher Mahaffey.
General-maior Dumitru Scarlat: Exerciţiul acesta a demonstrat încă o dată faptul că partenerii noştri strategici sunt alături de noi. Apreciez efortul ostaşilor, şi ai noştri şi cei americani. Ştiu că înseamnă foarte multă muncă pregătirea acestor exerciţii şi ca semn de apreciere aş dori să-i ofer colegului nostru "coin"-ul şefului Statului Major al Forţelor Terestre. So, thank you verry much...
Locotenent-colonel Christopher Mahaffey: Thank you!
General-maior Dumitru Scarlat: ... for what you are doing here. I'm very glad with you here, I aprecciate you verry much. So, well done!
Locotenent-colonel Christopher Mahaffey: Thank you, sir!
Reporter: Exerciţiul militar din poligonul Smârdan se va încheia pe 6 noiembrie.
*
Radu Dobriţoiu: Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat în aceste zile la Washington că intensificarea Parteneriatului strategic cu SUA reprezintă o prioritate pentru politica externă a României, un parteneriat, domnule general Mihaiu Mărgărit, putem spune, esenţial pentru securitatea României.
Mihaiu Mărgărit: Da, parteneriatul este esenţial pentru securitatea României şi ceea ce se întâmplă astăzi putem spune că sunt... într-adevăr există toate aplicaţiile, măsurile care se iau se iau în cadrul NATO dar prioritar actorul este totuşi relaţia cu SUA şi parteneriatul are valoare şi în domeniul militar, asta trebuie să înţelegem.
Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final, ediţie dedicată parteneriatului strategic româno-american şi exerciţiilor militare bilaterale. Invitatul ediţiei a fost generalul Mihaiu Mărgărit. Radu Dobriţoiu vă mulţumeşte pentru că aţi fost alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica".