Evoluţii la graniţa de Est a Europei

Radu Dobriţoiu: Ucraina continuă să reprezinte motiv de îngrijorare pentru NATO, respectiv securitatea acestei ţări est-europene de unde Rusia a anexat Crimeea, dar şi alte teritorii din zona de Est, Doneţk, Lugansk. În timp ce pe teritoriul României se defăşoară exerciţii militare de amploare în Poligonul Smârdan, dar şi la Baza Aeriană Câmpia Turzii, noi semnale au fost lansate astăzi de la Kremlin. "Euroatlantica" se suprapune din nou pe actualitate şi voi dezbate în această seară ultimele evoluţii, cu accent pe cele mai noi informaţii. Putin suţine că Rusia nu are planuri să creeze un imperiu, mesaj tansmis prin intermediul satelitului de propagandă Sputnik. Declaraţia a fost făcută astăzi, în sesiunea anuală de întrebări şi răspunsuri cu cetăţenii. Nu se întâmpla la Radio Erevan, ci la Moscova şi întrebările nu erau de la ascultători, ci de la cetăţenii Federaţiei Ruse. Între timp, comandantul forţelor aeriene americane din Europa, generalul-locotenent american Derryl Robertson, a declarat astăzi, la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii, că acţiunile preşedintelui rus, Vladimir Putin, provocă îngrijorare şi că pentru Statele Unite asigurarea securităţii Europei reprezintă o prioritate. Tot astăzi, au fost transmise noi ameninţări de la Statul Major General al Rusiei, cu accent pe mesajul că aeroporturile militare modernizate din Lituania, Polonia, România şi Bulgaria vor fi primele ţinte în cazul unui conflict. Şi, o ştire de acun 15 minute: Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, s-a declarat astăzi îngrijorat de intensificarea violenţelor în Estul separatist al Ucrainei şi de mişcările de trupe şi echipamente militare în această regiune, situaţie pe care a calificat-o ca fiind de natură să submineze acordul de pace de la Minsk - transmite agenţia Reuters. Invitatul ediţiei de astăzi este colonelul Ion Petrescu, doctor în ştiinţe militare, expert în geostrategie şi chestiuni militare. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlatica".

ASCULTĂ EMISIUNEA EUROATLANTICA DIN 16 APRILIE

Domnule colonel, foarte multe evenimente s-au întâmplat chiar astăzi, când noi programasem această ediţie "Euroatlantica", având ca temă Ucraina ca motiv de îngrijorare pentru Alianţa Nord Atlantică şi pentru flancul de Est al NATO.

Ion Petrescu: Am onoarea să vă salut, distins luptător pe frontul radiofonic, pentru o exprimare a adevărului obiectiv, despre o situţie care în Europa Răsăriteană ridică semne de întrebare, generează tensiuni şi, în acelaşi timp, din partea opiniei publice se semnalează tot mai multe preocupari pentru aflarea realităţii. Realitatea este că Federaţia Rusă, un stat important, care nu este un stat agresor, este un stat care contează în ecuaţia geopolitică mondială, în primul rând europeană, care are la ora actuală o conduere imprevizibilă.

Radu Dobriţoiu: Nu este agresor încă pentru flancul de sud al NATO, dar pentru Ucraina s-a şi întâmplat deja...

Ion Petrescu: Correct. Dar eu aş vrea să limpezim apele. Rusia este un stat care are o voce, poporul rus este o naţiune care are un rol în cultura omenirii...

Radu Dobriţoiu: O naţiune care vedem că-i pune şi întrebări domnului preşedinte Putin astăzi...

Ion Petrescu: Însă, din nefericire, din nefericire pentru pacea, pentru evoluţia constructivă a dialogului dintre Vestul şi Estul Europei, conducerea actuală de la Moscova este una care are două tipuri de discursuri: Un discurs public şi, dacă ne-am lua după el, înseamnă că la ora la care vorbim acuma sunt numai porumbei ai păcii pe cerul relativ întunecat al Donbasului, care în ucraineană se scrie cu un "s", în rusă cu doi "s", ca în al doilea război mondial, pentru că acolo se acţionează foarte mult pe trupe speciale acoperite. Şi vă dau un fapt de ultimă oră, poate-l ştiţi, poate nu, preşedintele Federaţiei Ruse a decorat trei unităţi, una din Mongolia rusă, una situată la nord de Vladivostok şi una în apropiere de Moscova, trei unităţi care practic oficial nu au făcut nimic, dar este clar că au trimis militari în concediu, în Donbas, ca să apere cauza separatismului.

Radu Dobriţoiu: Asta cu porumbeii sună precum odinioară cuvântul pace în gura lui Stalin.

Ion Petrescu: Da, comparaţia este foarte benefică şi vă felicit pentru ea, pentru că pe data de 9 mai Moscova va...dincolo de parada pe care o va transmite şi va fi o paradă impresionantă, pentru că din ordinul comandantului Forţelor Armate Ruse, care este preşedintele Vladimir Putin, tehnica de luptă va fi de ultimă oră. Va fi o demonstraţie de forţă, prin care Rusia vrea să arate că nu are doar unităţi bine antrenate, ci şi tehnică de luptă pe măsura provocărilor viitorului. Însă vreau să vă reamintesc un lucru, ca să înţeleagă opimia publică, cei care ascultă şi sunt foarte mulţi ascultătorii emisiunii "Euroatlantica", realizată de dvs cu sprijinul colegului Nicu Popescu, că între discursul oficial al lui Putin de genul "Nu vrem să devenim imperiu, vrem pace, dorim în Donbas să fie lucrurile rezolvate pe cale paşnică" şi realitatea este o mare distanţă. Să ne amintim că a negat prezenţa forţelor speciale ruse, respectiv "omuleţii verzi" în Crimeea. Şi, ulterior, televiziunea rusă a transmis un film în caere Vladimir Putin este cel care recunoaşte cum a decis el reunificarea Crimeei cu Federaţia Rusă. Deci avem de-a face cu un Putin oficial paşnic şi cu un Putin care preferă acţiunile ascunse, doar pentru a fugi de înfrângere. Putin fuge de o înfrângere oficială.

Radu Dobriţoiu: Până la 9 mai, când va fi această paradă grandioasă în Piaţa Roşie din Moscova, sunt anticipate o serie de acţiuni îngrijorătoare şi îi rog pe ascultători să rămână alături de "Euroatloantica" la RRA, pentru că vom veni cu o informaţie despre ce se poate întâmpla până la această paradă de anvergură, de amploare, programată de armata Rusiei şi de comandantul său suprem, Vladimir Vladimirovici Putin. Aminteam la începutul emisiunii că astăzi, la Câmpia Turzii, comandantul Forţelor Aeriene Americane din Europa, generalul-locotenent american Derryl Robertson, a declarat că exerciţiul de acolo din România este un răspuns pe care aliaţii din NATO îl dau Rusiei.

Derryl Robertson: Cred că ţările aflate la graniţa cu Rusia înţeleg cel mai bine ameninţările la care sunt supuse. Teama lor este una diferită faţă de cea a ţărilor aflate mai departe de această zonă.

Radu Dobriţoiu: Pentru ascultători, informaţii de acolo, din timpul aplicaţiei. Este vorba de o cooperare între Forţele Aeriene Române, MIG 21 Lancer şi elicopterele româneşti IAR 330 Puma, pe de o parte, dar şi aeromave A 10, specializate în lupta antitanc şi chiar astfel de exerciţii se simulează riposta şi atacul unor blindate grele într-un război imaginar, potrivit acestui scenariu. Sun foarte apropiate domnule colonel Ion Petrescu aceste exerciţii de o situaţie ipotetică, pe care probabil şi Vladimir Vladimirovici Putin şi-o imaginează din când în când.

Ion Petrescu: Sunteţi extrem de diplomat, extrem de elegant, chiar surprinzător, pentru că, aşa cum ştiu, spre deosebire de alţi jurnalişti, dvs aţi îmbrăcat haina militară, în sensul că aţi fost corespondent de război în Afganistan, în Irak, v-am găsit acolo şi v-aţi convins ce înseamnă camaraderia americano-română, cât de mult înseamnă să ai la dispoziţie o tehnică de luptă modernă, cum este cazul aliatului american şi ce înseamnă să nu subestimezi niciodată adversarul. Trebuie spus că visul preşedintelui Federaţiei Ruse, care este concretizat şi de anexarea Crimeei şi de separarea, practic, a Donbasului de autorităţile de la Kiev, este de a reface, prin mijloacele acestui război ascuns, acestui război hibrid, URSS. Aşa cum am publicat recent într-un material, citând un consilier, un fost consilier al preşedintelui Putin, la recentele convorbiri la nivel înalt dintre şefii serviciilor secrete americane şi ruse delegaţia rusă a început dialogul cu trei condiţii.

Unu, nu vă atingeţi de Crimeea; Doi, nu înarmaţi Ucraina şi, trei, ţările baltice sunt ale noastre. Reamintim ascultătorilor că Letonia, Estonia şi Lituania sunt trei ţări membre ale NATO, membre ale UE...

Radu Dobriţoiu: Trei ţări micuţe pentru care inclusiv forţele aeriene române au garantat şi la un moment dat au asigurat poliţia aeriană...

Ion Petrescu: Timp de şase luni.

Radu Dobriţoiu: Da.

Ion Petrescu: Ş în acelaşi timp aceste ţări au dreptul la o opţiune liberă privind viitorul lor. Deci iată că sunt numeroase semnale care arată că între declaraţiile menţionate foarte bine de dvs. la începutul emisiunii, cele publice, apariţiile publice ale preşedintelui Federaţiei Ruse şi ce se întâmplă în realitate este o mare distanţă. Să nu uităm că pentru prima dată de când preşedintele Putin a venit la Moscova la putere în acest an au scăzut practic veniturile cetăţenilor ruşi ca urmare a sancţiunilor economice.

Radu Dobriţoiu: Cu toate acestea, domnul Vladimir Vladimirovici Putin a amintit astăzi că Rusia a trecut de vârful crizei economice şi îşi va reveni.

Ion Petrescu: Vladimir Putin a învăţat bine lecţia americană: promovează mentalitatea învingătorului, promovează afirmaţiile care dau încredere cetăţenilor ruşi că sunt de partea celor care vor vedea şi mâine lucruri mai bune pentru ţara lor. Din păcate, sancţiunile economice vor dezvălui în curând cetăţeanului de rând din Federaţia Rusă multe privaţiuni.

Radu Dobriţoiu: Vom vorbi în această emisiune, aşa cum aminteam mai devreme şi cred că ascultătorii vor fi interesanţi să rămână alături de Euroatlantica, despre data de 9 Mai. O ofensivă sprijinită de Rusia în Ucraina este iminentă şi ar putea avea loc înainte de 9 Mai. O să vorbim despre asta. Vom afla informaţii în corespondenţa din Statele Unite, dar până atunci rămânem în continuare alături de aceste tendinţe imperialiste susţinute de mijloace moderne de propagandă. La Moscova se vorbeşte din ce în ce mai des despre armament nuclear şi rachete de croazieră. Noi mesaje de ameninţare au sosit astăzi de la Statul Major General al Armatei Rusiei. Corespondentul nostru la Moscova, Alexandru Beleavschi, vorbeşte despre o criză nemaiîntâlnită nici în anii războiului rece.

Reporter: La cea de-a patra conferinţă internaţională pe probleme de securitate, desfăşurată astăzi la Moscova în organizarea Ministerului rus al Apărării, înalţi oficiali ruşi au acuzat Statele Unite şi NATO de escaladarea tensiunilor cu Moscova prin creşterea masivă a activităţilor militare la graniţele Rusiei pe flancul de est al Alianţei şi în Arctica. Un factor important de tensiune rămâne scutul global antirachetă al Statelor Unite şi NATO. Excluderea posibilităţii ca programul acestuia să fie revizuit în urma unei posibile rezolvări a dosarului nuclear iranian ar demonstra o dată în plus, afirmă aceştia, că sistemul este orientat împotriva forţelor nucleare ruse. În plus, a declarat şeful Statului Major, Valeri Gherasimov, el încalcă tratatul sovieto-american privind lichidarea rachetelor cu rază medie şi scurtă de acţiune întrucât lansatoarele universale verticale Mk 41 de la bazele din România şi Polonia ale sistemului Aegis Ashore pot fi utilizate şi pentru lansarea rachetelor de croazieră Tomahawk. Bazele din România şi Polonia împreună cu navele americane echipate cu sisteme Aegis, ce de asemenea pot fi utilizate pentru lansarea rachetelor de croazieră, pot acoperi întregul teritoriu european al Rusiei, care astfel va fi obligată să ia măsuri de răspuns, a avertizat şeful Statului Major rus, generalul Gherasimov: "În ultimă instanţă, statele nenucleare din Europa pe teritoriul cărora sunt amplasate mijloace antirachetă devin obiective pentru acţiuni de răspuns primordiale". Academicianul Alexei Arbatov, unul dintre cei mai reputaţi experţi ruşi în domeniul dezarmării, a subliniat pentru Radio România că aceste tensiuni se suprapun riscurilor de securitate provocate de criza ucraineană, care, în opinia sa, nu se va transforma într-un conflict îngheţat.

Alexei Arbatov: Cel mai probabil vom asista fie la progrese în reglementarea paşnică a crizei, fie la reluarea ostilităţilor şi escaladarea crizei cu consecinţe imprevizibile. Aceasta se va întâmpla mai ales dacă occidentul va începe să intervină activ, prin furnizarea Ucrainei de arme letale, apoi trimiterea de consilieri militari, firme militare private, iar în final posibil şi trupe regulate. Putem ajunge în acest caz la o criză de proporţii neîntâlnite nici măcar în anii războiului rece. Este foarte periculos.

Reporter: Alexei Arbatov subliniază că ceea ce până nu de mult părea un scenariu de neconceput, o confruntare directă între Rusia şi Statele Unite şi NATO este acum un scenariu luat serios în discuţie de experţi şi politicieni.

Ca acest scenariu să nu se materializeze foarte multe, a spus el, depind de Statele Unite şi aliaţii lor europeni.

Alexei Arbatov: Trimiterea de arme letale în Ucraina va însemna trecerea "liniei roşii" după care Rusia opoate începe să acorde ajutor militar masiv insurgenţilor din Doneţk şi Lugansk. Apoi, în procesul escaladărilor ostilităţilor, Rusia ar putea recurge şi la o acţiune militară directă pentru a nu permite nimicirea forţelor insurgente şi a populaţiei civile, iar dacă va exista o escaladare a conflictului din Ucraina, în mod inevitabil, din păcate se va produce şi escaladarea conflictului transnistrean, cele două conflicte fiind strâns interconectate.

Radu Dobriţoiu: Despre acest mesaj şi despre criza nemaiântâlnită nici în anii războiului rece vom auzi şi în corespondenţa din Statele Unite. Vă asigur că nu s-au înţeles cei doi colegi, vom asculta în câteva minute şi reportajul transmis de Doina Saiciuc din Statele Unite. Până atunci, iată că Moscova se grăbeşte cu noi declaraţii, cu noi ameninţări în războiul informaţional, în care utilizează din ce în ce mai des satelitul de propagandă Sputnik, domnule colonel Ion Petrescu.

Ion Petrescu: Înainte de emisiune am avut o discuţie cu generalul Constantin Degeratu, fost consilier prezidenţial şi ex-şef al Statului Major General, cu generalul Mihai Mărgărit ex-şef al Direcţiei Informaţii Militare, amândoi fiind alături de cel care vă vorbeşte, cofondatori ai Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică şi subiectul dialogului nostru a fost declaraţia şefului Statului Major al Armatei Ruse, generalul Gherasimov. La o privire lucidă generalul rus şi-a făcut datoria. A primit un mandat şi a anunţat ceea ce intră în atribuţii. Pe de altă parte, eu cred că trebuie să ne referim la militarii ruşi ca militari care, la fel ca militarii din Comunitatea Euroatlantică, sunt conştienţi că una este decizia politică şi alta este trecerea la aplicarea unei anumite măsuri. Cred că la nivelul cerebral al Armatei Ruse nimeni nu îşi doreşte în mod concret şi nu are în vedere în următoarele luni, mai ales pe timpul verii, măsuri extreme. Dar aceste declaraţii au un scop pe care îl ştiţi bine din experienţa pe care o aveţi, un scop de descurajare, de atenţionare, de generare la nivelul opiniei publice din ţările membre ale NATO aflate în prima linie, adică la graniţa răsăriteană Alianţei Nord Atlantice - şi aici e vorba de ţările baltice de Polonia, de România - ca să creeze un factor de presiune, să apară lideri politici, să apară parlamentari

Radu Dobriţoiu: Să apară voci, să apară mesaje.

Ion Petrescu: Să apară voci care să spună "Opriţi-vă!". Şi trebuie să recunoaştem o spun ca simplu cetăţean că există voci şi în ţara noastră, izolate, e adevărat, dar care spun: "E bine să ne vedem doar de ale noastre, nu e bine să ne punem nici cu unii nici cu alţii", ca şi cum noi putem trăi izolaţi în această lume complexă.

Radu Dobriţoiu: Dar sunt şi anumite voci care nu sunt, să ne exprimăm diplomatic, cum aţi spus dvs., reacţii independente. Sunt voci alimentate şi susţinute de multe ori de aceşti specialişti în propagandă de la Răsărit.

Ion Petrescu: Da, trebuie să recunoaştem că Serviciile Secrete Ruse sunt la datorie, trebuie să recunoaştem că au o forţă de propagandă extrem de puternică şi că au evaluat din timp ca acest plan de refacere a Uniunii Sovietice, care este visul lui Putin, chiar dacă a spus că nu are tentinţe imperiale, a fost susţinut prin această platformă nouă mediatică Sputnik şi o să îmi pun ca simplu cetăţean întrebarea retorică, nu trebuie să-mi răspundeţi, "De ce autorităţile relevante de pe plaiurile mioritice nu iau măsuri similare, în condiţiile în care alte state membre ale NATO, şi am să dau un singur exemplu Germania, au gândit că este cazul, inclusiv prin înfiinţarea unei instituţii de cercetare ştiinţifică, să vadă ce se întâmplă cu acest fenomen nou?" Adică cu informarea unilaterală şi cu dezavuarea oricărei declaraţii, chiar dacă ea este neutră, este echilibrată.

Radu Dobriţoiu: Sigur că da şi UE se gândeşte la un punct de vedere în acest sens pentru a stopa, pentru a opri propaganda rusească dar până atunci Polonia deja are un centru înfiinţat, care lucrează nu numai pentru a stopa, dar şi pentru a contracara aceste valuri de atacuri în războiul informaţional condus de Federaţia Rusă. Sunt acolo experţi din domeniul PSIOPS este vorba de operaţiuni psihologice, din "Intelligence" şi de asemenea din relaţii publice.

Oare de ce nu există şi la noi, la Ministerul Apărării, ceva similar, domnule colonel?

Ion Petrescu: La nivelul Ministerului Apărării, la nivelul Forţelor Armate Române, în organigramele actuale există oameni foarte bine pregătiţi. Există oameni care merită o şansă.

Radu Dobriţoiu: Dar trebuie puşi la lucru.

Ion Petrescu: Dar trebuie o decizie politică la nivel guvernamental, în aşa fel încât ministerul să primească mandat să aplice măsuri specifice unei perioade dificile premergătoare unei situaţii posibile de criză. Pentru aceasta trebuie luată o decizie la nivel adecvat. Fără ea, eforturi personale sunt zadarnice.

Radu Dobriţoiu: Da, noi am spus la "Euroatlantica" şi o repetăm de aproximativ un an de zile, că suntem deja într-un război informaţional pe flancul de est al Alianţei.

Ion Petrescu: Îmi daţi voie să vă pun o întrebare incomodată la care o să-mi răspundeţi cu un surâs şi întrebarea sugerează o stare de fapt? "De ce o emisiune similară ca acea realizată de Radu Dobriţoiu nu există la Televiziunea Publică?"

Radu Dobriţoiu: Vă rog frumos, eu n-aş dori... este ultimul factor de comparaţie pentru Radio România, pentru Societatea Română de Radiodifuziune Televiziunea Română, cu tot respectul pentru această instituţie de elită, Televiziunea Română, dar în acest moment diferenţa este destul de mare. Până atunci, să vorbim despre ce aminteam în emisiune, o ofensivă sprijinită de Rusia în Ucraina este iminentă şi ar putea avea loc înainte de 9 mai, declară în Statele Unite generalul în retragere Wesley Clark. Au fost create centre de antrenamente pentru separatişti, maşina militară rusească pregăteşte noi planuri, o situaţie mai încordată decât în perioada războiului rece. Sunt mesajele pe care le-am primit din Statele Unite, de la Doina Saiciuc.

Reporter: Fostul comandat suprem al trupelor aliate din Europa, generalul în retragere Wesley Clark, a atras atenţia, recent, într-o conferinţă la Consiliul Atlantic din Washington, că o ofensivă sprijinită de ruşi în Ucraina este iminentă şi că ea ar putea avea loc înaintea Zilei Victoriei. Nu există nicio îndoială că Rusia a încălcat în mod repetat acordul de încetare a focului de la Minsk şi că Moscova continuă să furnizeze ajutor separatiştilor pro-ruşi din Ucraina, a acuzat în conferinţa de presă de la Pentagon purtătorul de cuvânt al Departamentului Apărării, colonelul Steven Warren. Ruşii au creat centre de antrenamente în estul Ucrainei pentru separatişti. Forţele ruseşti continuă să menţină sisteme balistice avansate în apropierea liniei de front în estul ţării, ceea ce, a declarat fără echivoc colonelul Warren, încalcă acordul de încetare a focului. La un eveniment găzduit de Centrul Eurasia Dinu Patriciu al Consiliului Atlantic, Andrei Ilarionov, fost consilier al preşedintelui Putin, expert acum la Institutul American Cato pentru Libertate Globală şi Prosperitate, a spus că preşedintele rus plănuieşte războiul împotriva Ucrainei de mai bine de un deceniu, din 1991, când Kievul a început să se orienteze către UE. În iune 2013, întreaga maşină militară rusească a început să lucreze în acest sens, iar la 5 iulie 2013 decizia de a lansa o mare campanie militară împotriva Ucrainei era deja luată. Acum, Putin joacă un joc mare menit să-i forţeze pe oponenţii săi să negocieze şi, dacă nu o fac, mizele pot fi ridicate pe teren, în Ucraina, Georgia, Moldova, în Belarus şi statele baltice, a mai spus Ilarionov. Înarmarea trupelor ucrainene nu este ceva care să oprească acţiunile Rusiei în Ucraina. Acesta nu este un răspuns serios şi reflectă subestimarea şi lipsă de înţelegere de către Occident a celor ce se întâmplă, a spus Ilarionov. Fostul consilier al preşedintelui Putin arată că, în vreme ce Ucraina poartă greul, ţinta principală a lui Putin este Occidentul, iar Ucraina se întâmplă să fie în drum. Situaţia prezentă este mai proastă decât cea din timpul războiului rece, pentru că America este reticentă în a acţiona, Europa este slabă militar şi alianţa occidentală este divizată.

Radu Dobriţoiu: O ştire pe care am primit-o cu 10 minute în urmă: NATO a reacţionat în această seară la declaraţiile făcute în cursul zilei de mai mulţi oficiali ruşi, reiterând că sistemul de apărare antirachetă al Alianţei nu este proiectat sau direcţionat împotriva Rusiei şi că Alianţa Nord-Atlantică îşi va apăra toate statele membre împotriva oricărei ameninţări, potrivit site-ului NATO. Domnule colonel.

Ion Petrescu: Este foarte clar că Federaţia Rusă caută pretexte noi pentru acţiunile viitoare. Putin nu se opreşte. Cât timp va fi la Moscova, va continua această politică duplicitată. Oficial vrea pace, neoficial vrea reinstaurarea Uniunii republicilor sovetice socialiste cu titulatura Uniunea Euroasiatica.

Radu Dobriţoiu: Ferească Dumnezeu! "Euroatlantica", la final, ediţie dedicată ultimelor evoluţii de la graniţa de est a Europei. Invitatul "Euroatlantica" a fost colonelul Ion Petrescu. Sunt Radu Dobriţoiu, Radu Dobriţoiuul "Euroatlantica" şi alături de producătorul emisiunii Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru atenţie.