Evoluţia situaţiei din Orientul Apropiat

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (13 aprilie, ora 21:05) - Emisiunea "Euroatlantica" - Realizator: Radu Dobroţoiu - Bun găsit. Situaţia din Orientul Mijlociu devine din ce în ce mai tensionată în urma atacurilor recente de pe teritoriul Siriei, evoluţii ce impun tema ediţiei de astăzi a emisiunii "Euroatlantica". După ce forţele aeriene ale regimului de la Damasc au atacat oraşul sirian Khan Shaykhun, SUA au lovit cu rachete Tomahawk baza aeriană de unde au decolat aeronavele de luptă ale lui Bashar al-Assad. Rusia, principalul susţinător al regimului de la Damasc, îşi sprijină necondiţionat aliatul şi ameninţă cu un conflict deschis pe teritoriul Siriei cu toate puerile care i se opun lui Bashar al-Assad, evoluţie ce se suprapune peste o situaţie complexă complicată de multitudinea intereselor geopolitice care se ciocnesc în zona siriană, din ce în ce mai frământată, cu un război ce pare să nu se mai termine. Un Iran din ce în ce mai intruziv în zonă, Turcia care doreşte să se impună ca principal actor regional, Israelul - îngrijorat de evoluţia din Siria, Libanul şi Iordania - afectate de criza umanitară generată de refugiaţii sirieni; totul, alături de un Irak divizat între etnii şi confesiuni musulmane şi legat de Siria prin califatul proclamat de gruparea Stat Islamic. În Egipt, pe de altă parte, creştinii au fost ţinta atacurilor teroriste ale jihadiştilor. recentele atacuri din Siria au pus pe jar comunitatea internaţională şi au provocat cea mai mare falie în relaţiile dintre Washington şi Moscova, după alegerea preşedintelui Donald Trump. Secretarul de stat al SUA, Rex Tillerson, a ajuns la Moscova, unde s-a întâlnit cu ministrul de externe, Serghei Lavrov, şi cu preşedintele Vladimir Putin, în încercarea de a detensiona relaţiile dintre cele două puteri globale. Invitatul ediţiei este generalul locotenent în retragere Alexandru Grumaz, analist militar. Vom avea corepondenţe din SUA, Rusia şi Israel. Bună seara, domnule general, bine aţi revenit la Euroatlantica.

Alexandru Grumaz: Bună seara şi mulţumesc frumos de invitaţie, domnul Dobriţoiu.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, încep analiza temei cu o depeşă transmisă de BBC. Preşedintele american, Donald Trump, a declarat că relaţiile SUA cu Rusia ar putea fi la cel mai de jos nivel din toate timpurile, după ce Moscova a refuzat să îşi retragă sprijinul pentru guvernul sirian, în urma aparentului atac chimic care a avut loc săptămâna trecută în Siria. Nu se lasă nici Rusia, dar nici SUA, domnule general.

Alexandru Grumaz: Da, este adevărat. Asistăm, la ora actuală, la o remodelare geopolitică. Acum, am revenit la practica alianţelor bilaterale, trilaterale sau pe interese comune şi vezi aici reuniunea celor şapte ţări mediteraneene în Franţa. La Moscova, Rex Tillerson a vrut să clarifice punctele de vedere ale Kremlinului faţă de dosarele importante existente la ora actuală. Rusia, la rândul ei, vrea să-şi refacă imperiul de influenţă, vrea să joace acelaşi lucru la aceeaşi masă cu SUA. Turcia foloseşte diaspora pentru a obţine victorii interne şi a redeveni o putere regională în Orientul Mijlociu, Iranul vrea să fie recunoscut ca putere regională şi vrea, în principal, o bază navală, la fel ca şi ruşii, în Siria. Lovitura dată de americani este, de fapt, un mesaj foarte clar pentru regimul Assad şi pentru cei care îl sprijină - Rusia şi Iran, că americanii au ieşit din expectativă. De altfel, mesajul a fost reluat public la ONU de Nikki Haley, fostul guvernator de Georgia, care la ora actuală este ambasadorul SUA la ONU. El spunea aşa: "Acele zile de expectativă au luat sfârşit". De asemenea, a făcut vâlvă declaraţia ambasadorului, care a spus că o soluţie paşnică pentru războiul civil din Siria nu este posibilă atât timp cât Bashar al-Assad este la putere în Siria.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Alexandru Grumaz, totuşi, avem o nouă modificare de poziţie a administraţiei Trump. La început continua cu aceeaşi poziţie exprimată de administraţia Obama în privinţa lui Bashar al-Assad, de eliminare a lui Bashar al-Assad. Ne amintim că, la un moment dat, s-a emis şi punctul de vedere că nu mai este ameninţarea principală sau înlăturarea lui Bashar al-Assad nu mai este o prioritate pentru SUA. Iată, vedem acum, din nou, Donald Trump revine în forţă şi spune că este un măcelar Bashar al-Assad, vom vedea şi din corespondenţele de astăzi, şi trebuie înlăturat.

Alexandru Grumaz: Haideţi să lămurim două lucruri: în campania electorală, Donald Trump a declarat privitor la politica externă a SUA şi, cu permisiunea dumneavoastră, am să citez: Noi trebuie să fim o naţie impredictibilă şi exact aşa a procedat. De asemenea, lansarea atacului cu rachete de croazieră, prin această lansare, preşedintele a lăsta fără replică pe cei care îl criticau, ca un candidat manciurian care face jocurile lui Putin. A părăsit izolaţionismul şi naţionalismul şi să-i zicem "America first" şi a realizat "America great again". Acest lucru s-a întâmplat după ce fost administraţie nu a trecut la promisiunile pe care le-a făcut, adică acelea de a lovi guvernul de la Damasc în cazul în care foloseşte gaze toxice. Şi aici, este clar, Trump a speculat, de altfel, această slăbiciune a lui Obama, nu doar în campanie, acesta fiind lucrul pe care toţi îl susţinem, nu doar cei care sunt americani, republicani sau democraţi, că Obama a retras SUA de pe arena globală şi că, prin politica sa nonintervenţionistă, a lăsat un imens spaţiu gol de care au profitat toţi actorii români, în special ruşi.

Radu Dobriţoiu: Bashar al-Assad este un măcelar - declară preşedintele american, Donald Trump. Şeful executivului de la Washington a transmis un mesaj clar: Conducerea lui al-Assad se apropie de sfârşit. Pentru Euroatlantica transmite din SUA Doina Saiciuc.

Reporter: La o săptămână după ce l-a primit la Casa Albă pe preşedintele Egiptului, al-Sisi, preşedintele american, Donald Trump, s-a văzut în situaţia de a condamna atacurile teroriste împotriva creştinilor din Egipt de la 9 aprilie. Cei doi lideri se angajaseră, în Biroul Oval, să lupte împotriva grupurilor teroriste. Pe de altă parte, administraţia Trump reafirmă că prioritatea SUA în Siria este înfrângerea grupului terorist Stat Islamic, dar este din ce în ce mai vocală în legătură cu dezastrul civil din Siria. Assad este un măcelar - a acuzat ieri preşedintele Trump.

Donald Trump: Toată lumea a văzut de atâtea ori, în ultimele trei, patru zile, copii nou-născuţi murind, taţi purtându-şi copiii morţi în braţe. Assad este un măcelar. Este timplu să punem capăt acestui război civil, să-i înfrângem pe terorişti şi să îngăduim refugiaţilor să se întoarcă acasă.

Reporter: Loviturile aeriene americane de la 7 aprilie împotriva aeroportului din nordul Siriei, de unde a fost lansat atacul cu arme chimice de către regimul Assad împotriva propriei populaţii, a trimis un mesaj clar că, acum, America este direct angajată în răspunsul faţă de crimele în masă comise de Assad. Preşedintele Trump a înţeles că problema Bashar al-Assad este direct legată de prioritatea sa: înfrângerea teroriştilor ISIS, drept care a transmis mesajul fără echivoc: "Conducerea lui Assad se apropie de sfârşit". Preşedintele american contează acum pe NATO şi pe noua sa divizie pentru "intelligence" pentru a lupta împotriva teroriştilor.

Donald Trump: Fiecare generaţie a făcut eforturi pentru a adapta NATO la a face faţă provocărilor timpului său. În vizita mea la NATO din această primăvară vom lucra împreună pentru a face acelaşi lucru: a adapta Alianţa.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Alexandru Grumaz, într-un editorial semnat recent, profesorul universitar Ştefan Popescu scria despre faptul că SUA, prin acest atac cu archete Tomawak, au lovit, de fapt, mai multe ţinte, bineînţeles cu ghilimelele de rigoare.

Alexandru Grumaz: E posibil, nu ştiu la ce s-a referit... "mai multe ţine"... Este pur şi simplu un mesaj. James Mattis a explicat, într-o conferinţă de presă pe care a susţinut-o la Pentagon, că SUA nu va sta pasivă atât timp cât Bashar al-Assad va omor oameni inocenţi folosind arme chimice. Mattis a dat şi câteva date despre folosirea rachetelor de croazieră. Lovitura din Siria a distrus locaţii de muniţii şi depozite de carburant, dar şi 20% din avioanele operaţionale aflate pe aeroport. Forţele aeriene guvernamentale siriene au pierdut abilitatea de a realimenta cu combustibil şi muniţie avioanele pe aerodromul din Shayrat. Deci, nu au fost lucruri spectaculoase. Într-adevăr, alt mesaj care a fost dat a fost acela de a fi introdus America din nou în chestiunile Orientului Mijlociu.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, au au apărut şi glume pe tema aceasta, 59 de rachete Tomahawk din anii '70 au reuşit să nu fie doborâte de sistemele S-300 şi S-400 ale Rusiei, plantate în Siria, bineînţeles, şi s-a dat vina pe rachetele acestea, că sunt prea încete şi că zboară la altitudine prea joasă. De aceea nu au putut să le lovească.

Alexandru Grumaz: Aceste rachete au o rază de acţiune de 1200 la 2500 de km, o viteză de 880 km/h şi o lungime de 5,5 metri, ele costând 1,5 milioane bucata. Şi această loviură a fost aproape 100 de milioane de dolari. Ele au fost trase de pe două nave care au trecut şi prin porturile româneşti - USS Porter şi USS Ross. Ce se întâmplă? Sistemul S-300 sau Grumble, cum este codificat de NATO SA-10.

Radu Dobriţoiu: Au şi S-400 în Siria.

Alexandru Grumaz: Au şi S-400, dar au şi S-300 varianta modernizată FM, care este destinată combaterii de rachete balistice cu rază scurtă, rachete de croazieră şi cam toate tipurile de ameninţări aeriene, inclusiv avioanele de supraveghere. Deci, radarul acesta nu poate descoperi ţinte sub 70 de metri.

Radu Dobriţoiu:Radu Dobriţoiu: De kilometri.

Alexandru Grumaz: Nu, deci... distanţa este de 200 la S-300, de 400...

Radu Dobriţoiu: 200 de km.

Alexandru Grumaz: ... la S-300 VM şi S-400.

Radu Dobriţoiu: Acesta e diametrul indicat de...

Alexandru Grumaz: Da, da. Deci, chestiunea este următoarea: dacă nu ai un /.../ care să-ţi coordoneze lovirea acestor rachete, nu poţi să loveşti rachetele de croazieră Tomahawk.

Radu Dobriţoiu: Pentru că linia orizontului împiedică dacă aceste rachete zboară la altitudine joasă să fie detectate.

Alexandru Grumaz: Sigur că da.

Radu Dobriţoiu: Sunt principiile fizicii aici. Totuşi, o ultimă întrebare: de ce 59? Eu mi-am pus întrebarea: să-i încurce pe ruşi la numărătoare?

Alexandru Grumaz: Asta este o problemă la care nu ştiu să vă răspund. Puteau să fie şi 61... nu puteau să fie cu fracţie, deci puteau să fie un număr întreg, dar cu fracţie nu.

Radu Dobriţoiu: Adică de ce n-au fost 60 sau 50, adică... 59... Probabil că ruşii tot reluau numărătoarea de la capăt, că nu le ieşeau 60. Lor le-au ieşit 23, am înţeles.

Alexandru Grumaz: Eu zic că, pe lângă faptul că lovitura şi-a atins scopul pentru care a fost, ea şi-a atins un scop de imagine, de a aduce SUA din nou în prim-plan. Problema mare care este, la ora actuală, şi la care trebuie să fim foarte atenţi, mai ales noi care am... tu ai fost în teatrele de operaţii, eu am fost şi mă consider încă militar, trebuie să ne uităm la ce se întâmplă în pensinsula coreeană.

Radu Dobriţoiu: În acelaşi timp, avem, în paralel, o întreagă flotă deplasată de SUA...

Alexandru Grumaz: Haideţi să vă spun aşa ca să înţeleagă ascultătorii dumneavoastră ce înseamnă portavionul Carl Vinson. Este un grup de luptă, America are 11 grupuri de luptă din acestea. În general, sunt între 10 şi 12 nave în acest grup de luptă şi ai crucişătoare Tincoderoga-class şi sunt două: Bunker Hill şi Lake Champlain. Două distrugătoare clasa Kidd, trei fregate clasa Perry, nave de aprovizionare şi un submarin. Gândiţi-vă că asta e o flotă. Pentru o ţară ca a noastră asta e o flotă, că e mai mare decât a noastră.

Radu Dobriţoiu: Deci, iată, sunt două acţiuni foarte clare ale administraţiei de la Washington. În paralel, avem Siria, dar şi Coreea de Nord. Să ne întoarcem, însă, la subiectul Euroatlantica de astăzi, la Orientul Mijlociu. Un atac cu arme chimice planificat de regimul lui Bashar al-Assad, potrivit unui oficial american, citat de corespondentul nostru în Israel, Dragoş Ciocîrlan. Se analizează în continuare informaţiile provenite dintr-un volum mare de interceptări, pentru a stabili cu date veridice desfăşurarea atacului pentru care responsabil este regimul de la Damasc. Nu există, insă, informaţii că Rusia ar fi avut ştiinţă de acest atac cu arme chimice. Din ierusalim transmite pentru Euroatlantica Dragoş Ciocîrlan.

Reporter: Un înalt responsabil american, citat de presa internaţională în această după-amiază, a afirmat că SUA au interceptat comunicaţii despre planificarea militară siriană a atacului cu gaz sarin din provincia Idlib. Sunt comunicaţii între experţi militari şi din chimie sirieni înaintea atacului de săptămâna trecută. Acum sunt examinate interceptările care au urmat atacului din nord-vestul Siriei. Oficialul american citat de CNN afirmă că nu există dubii că preşedintele Bashar al-Assad este responsabil pentru atac. Americanii au un volum mare de comunicaţii interceptate în Siria şi Irak, dar ia timp ca materialul să fie procesat, analizat, ulterior, confruntat cu materialul intelligence din teren. Nu au fost identificate până în prezent informaţii care să confirme că ruşii ar fi comunicat în legătură cu acest atac. Este posibil ca Siria să-şi fi reactivat o unitate asociată cu armele chimice, care exista înaintea acordului din 2013, potrivit căruia guvernul sirian s-a angajat să renunţe la arsenalul chimic. Cu toate că Rusia are o expertiză chimică în Siria, nu se poate vorbi de o complicitate între ruşi şi regimul sirian în acest caz - a declarat oficialul american, citat şi de presa israeliană. Se analizează, în continuare, informaţiile dintr-un volum mare de interceptări. Prezenţa armelor chimice în Siria reprezintă o ameninţare şi pentru Statul Israel. În trecut, Israelul a reacţionat foarte dur la apariţia unor arme de distrugere în masă în ţările vecine. Din acest motiv sunt lovite toate convoaiele care transportă armament la miliţiile şiite libaneze, armament care ar putea înclina balanţa strategică.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, iniţial, după ce am cântărit toate informaţiile despre acest atac din localitatea Khan Shaykhun, am acceptat şi ideea că forţele aeriene ale lui Bashar al-Assad ar fi lovit, de fapt, un depozit de armamente, cu muniţii, cu arme chimice.

Alexandru Grumaz: Exclus, exclus! Eu am să vă spun ce spunea McMaster, după atac, care este consilierul preşedintelui Donald Trump. Cred că ceea ce trebuie să facem este să întrebăm Rusia cum se poate ca tu să ai consilieri ruşi pe aeroportul sirian şi să nu ştii că sirienii se pregătesc de un astfel de atac? De fapt, oficiali americani au declasaficat un document şi spun că susţin că Rusia are cunoştinţă despre atacul chimic al sirienilor. Care sunt evidenţele? Un oficial american a declarat că o dronă operată de ruşi a zburat deasupra spitalului unde erau transportate victimele atacului. Ore după acest eveniment, avioane ruseşti au bombardat spitalul pentru a şterge urmele a ceea ce s-a întâmplat. Americanii au declarat că nu s-a făcut o evaluare finală asupra acestei situaţii. Deci, iacătă, avem ... Mai este acolo, în Siria, un comandament central care coordonează forţele ruseşti şi pe cele iraniene, care au dat o declaraţie săptămâna trecută în care au afirmat că SUA au trecut linia roşie. Ceea ce a făcuta armata americană se numeşte agresiune, este o trecere peste linia roşie - se scrie în declaraţia dată.

Radu Dobriţoiu: Cu toate că din informaţiile pe care le-am acumulat şi eu şi din sursele la care am avut acces, Moscova a fost anunţată de atacul cu rachete Tomahawk cu două luni înainte.

Alexandru Grumaz: Da, sigur că da. Singurul lucru de care ruşii s-au agăţat a fost acel memorandum care permitea întâlnirile între aviaţia rusă şi aviaţia americană pentru evitarea unor coliziuni, lupte...

Radu Dobriţoiu: La care au renunţat să spunem...

Alexandru Grumaz: Au renunţat, după care au revenit după vizita lui Tillerson la...

Radu Dobriţoiu: Se pare că nu au revenit...

Alexandru Grumaz: Nu, nu, au revenit după vizita lui Tillerson. Deci, lucrurile astea au revenit pentru că începe ofensiva asupra Rakka şi la ofensiva aceea participă americanii, alături de kurzi.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, dar să fim sinceri, pentru că vorbim de o ţară care de ani de zile se află într-un conflict care a devenit stare de fapt pentru regiunea respectivă. Este, probabil de anticipat că o colaborare, o cooperare între SUA şi Rusia poate conduce la anihilarea ISIS în Siria.

Alexandru Grumaz: Da, dar Rusia nu are interesul să anihileze ISIS-ul. Rusia are interesul să-l susţină pe Bashar al-Assad, are interese militare în zona respectivă.

Radu Dobriţoiu: Economice.

Alexandru Grumaz: Economice. V-am spus, întâlnirea de astăzi dintre Lavrov şi Tillerson, care a durat o oră...

Radu Dobriţoiu: De ieri.

Alexandru Grumaz: De ieri... Scuze, de ieri, da... şi întâlnirea dintre Putin şi Tillerson, care a durat două ore, au încercat să clarifice fiecare priorităţile. Au ajuns să facă o comisie comună care să stabilească care sunt punctele slabe în această relaţie şi cum s-o ducă înapoi relaţia asta.

Radu Dobriţoiu: Aţi adus aminte de aceste întâlniri. Bineînţeles că aţi anticipat că urmează o corespondenţă de la Moscova. Euroatlantica continuă cu această corespondenţă. Un nivel extrem de scăzut de încredere între SUA şi Rusia, potrivit declaraţiilor făcute de secretarul de stat american, Rex Tillerson, după întâlnirile pe care le-a avut la Moscova cu Serghei Lavrov şi Vladimir Putin. În timpul discuţiilor nu s-a abordat, însă, posibilitatea unei cooperări militare împotriva grupării Stat Islamic. Să ascultăm corespondenţa transmisă de la Moscova de Alexandru Beleavschi.

Reporter: Convorbirile secretarului de stat american, Rex Tillerson, cu preşedintele Vladimir Putin şi ministrul de externe, Serghei Lavrov, nu puteau duce şi nu au dus la depăşirea divergenţelor, se pare, însă, nici la adâncirea lor. rex Tillerson a subliniat nivelul extrem de scăzut al încrederii dintre Moscova şi Washington, ceea ce - a spus el - este inadmisibil în cazul a două puteri nucleare, subliniind necesitatea de a stopa degradarea în continuare. Lavrov şi Tillerson au convenit înfiinţarea unui grup de lucru care va inventaria problemele bilaterale pentru a găsi soluţii posibile, apreciind, însă, că procesul va cere timp. Vladimir Putin nu a comentat public convorbirile, în timp ce Donald Trump le-a caracterizat drept foarte bune, cu menţiunea că rămâne de văzut care vor fi rezultatele. Lavrov şi Tillerson, la rândul lor, au vorbit prudent despre dorinţa şi posibilitatea de ameliorare a relaţiilor bilaterale. Ei nu au vorbit, însă, despre redresarea sau relansarea lor şi nu au menţionat posibilitatea unei cooperări militare împotriva ISIS în Siria. Într-un gest anticipat, preşedintele Putin a declarat că este gata să repună în aplicare acordul ruso-american privind prevenirea incidentelor militare aeriene în Siria, suspendat după atacul american cu rachete împotriva Siriei. Ambele părţi au rămas însă pe poziţiile lor în aprecierea acestui atac, cât şi a incidentului cu arme chimice care l-a provocat. Rex Tillerson a declarat că SUA dispun de dovezi clare că a fost un atac premeditat al aviaţiei siriene, Serghei Lavrov replicându-i că SUA nu au prezentat nicio dovadă în acest sens. Anterior, preşedintele Putin a condamnat atacul american ca agresiune. Şeful diplomaţiei ruse şi Ministerul rus al Apărării au avertizat direct SUA că Rusia consideră inacceptabilă repetarea unui asemenea atac. Cele două părţi au rămas în divergenţă şi în legătură cu soarta lui Bashar al-Assad. Rex Tillerson a reafirmat că acesta nu-şi are loc în viitorul Siriei, menţionând însă că procesul de plecare a acestuia de la putere va lua timp şi va trebui să aibă loc organizat. Înaintea vizitei, Kremlinul a respins categoric posibilitatea ca Rusia să renunţe la susţinerea lui Bashar al-Assad, ieri, Serghei Lavrov declarând că dacă Statul Islamic poate fi învins fără a răsturna regimul Assad, răsturnarea regimului poate duce la pierderea războiului împotriva ISIS. preşedintele Trump, între timp, şi-a schimbat astăzi pentru a treia oară poziţia în problema Assad, declarând că, deşi crede că acesta va pierde la un moment dat puterea, nu consideră plecarea lui condiţia soluţionării crizei siriene.

Radu Dobriţoiu: Cele două puteri care sunt actori principali în ceea ce se întâmplă în Siria, domnule general, SUA şi Rusia. iată că avem, tot în Orientul Mijlociu, în Egipt, o situaţie tensionată. Avem două atacuri teroriste revendicate de gruparea Stat Islamic, îndreptate mpotriva creştinilor ortodocşi. Este vorba de Biserica Coptă din Egipt.

Alexandru Grumaz: Egiptenii nu controlează Sinaiul n totalitate şi acolo e un fel de depozit, schimburi de armament din Libia, din toate statele, acolo se fac. Israelul a închis graniţa cu Egiptul. Egiptul deşi are mari probleme de securitate, generalul al-Sisi introducând stare de necesitate pe rei luni de zile...

Radu Dobriţoiu: Unde Rusia are interese.

Alexandru Grumaz: Da, şi Rusia are interese pentru că a avut relaţii foarte bune pe timpul preşedintelui Mubarak cu Egiptul. Egiptul, la ora actuală, se îndreaptă spre Occident, se îndreaptă spre America. Egiptul a cumpărat cele două nave Mistral de la...

Radu Dobriţoiu: Care erau pentru ruşi, de fapt.

Alexandru Grumaz: ... care erau pentru ruşi.. a cumpărat 24 de avioane Rafale de la francezi şi cumpără două submarine de la nemţi.

Radu Dobriţoiu: O situaţie extrem de dificilă în Orientul Mijlociu, dar, iată, cu accent pe Siria, domnule general.

Alexandru Grumaz: Da, într-adevăr, lucrurile sunt destul de complicate în zona respectivă, mai ales că Israelul şi-a încheiat, practic, cele trei cercuri de apărare antiaeriană. Israelul foloseşte pentru rachete balistice sistemul Arrow, pentru rachetele cu rază scurtă de acţiune foloseşte Iron Dome şi acum, aşa-numita "Praştie a lui David -David's Sling", este noul sistem introdus acum câteva zile şi care are în vedere rachetele cu rază intermediară, rachetele de croazieră, dronele şi tot ce face parte din acest sistem. Deci, Israelul şi-a luat măsuri de prevedere în ceea ce priveşte această situaţie. apropo de faptul că Israelul şi-a luat aceste măsuri şi sunt toate făcute încolaborare cu firme americane, vreau să vă spun că, acum câteva ore, în Afganistan a fost lansată cea mai mare bombă din istoria omenirii, este Mother of all bombs - mama tuturor bombelor, 21.000 de pounds are bomba asta, a fost lansată într-o zonă care nu putea fi atacată, zonă muntoasă, unde sunt toate cavernele prin care circulau trupele ISIS din Afganistan şi talibanii. Deci nu se ştie care sunt efectele în acest moment...

Radu Dobriţoiu: Dar o lovitură devastatoare.

Alexandru Grumaz: Da, este devastatoare această lovitură.

Radu Dobriţoiu: ISIS va rămâne în continuare o ameninţare, şi nu doar pentru Orientul Mijlociu şi pentru Siria, ci şi pentru Europa, domnule general. Şi toate pleacă de acolo, din Orientul Mijlociu.

Alexandru Grumaz: Da, franciza a fost exportată cu mare sârg în Europa. Pregătirea pe care au avut-o prin mijloacele mass-media, în general prin Internet, a făcut foarte mulţi prozeliţi, dar vedeţi dumneavoastră, inclusiv teroristul de la Londra a avut câteva drumuri în Arabia Saudită, unde a predat engleza. Radicalizarea lor se face ori în închisori, ori în acele spaţrii închise în care ei trăiesc, ori în plecări înspre Siria sau înspre alte state musulmane.