Evoluţia situaţiei din Irak

Realizator: Radu Dobriţoiu - Ediţie dedicată situaţiei din Irak dominată în ultima lună de o ofensivă de amploare a fundamentaliştilor islamici care şi-au impus controlul în mai multe regiuni inclusiv oraşul Mosul, al doilea ca mărime după Bagdad. Secretarul american pentru apărare, Chuck Hagel a atras astăzi atenţia că gruparea radicală Statul islamic din Irak şi Levant reprezintă o ameninţare atât pentru Europa, cât şi pentru Statele Unite. Fundamentaliştii au capturat şi un depozit cu materiale nucleare folosite în scopuri ştiinţifice de la Universitatea din Mosul. Invitat în studioul 31 Radio România Actualităţi, generalul-locotenent în rezervă, Alexandru Grumaz, profesor la Universitatea Naţională de Apărare, doctor în ştiinţe inginereşti militare, fost consul general al României la Shanghai, absolvent al Universităţii Naţionale de Apărare din Statele Unite. Bună seara domnule general, bine aţi revenit la Radio România Actualităţi, la "Euroatlantica".

Alexandru Grumaz: Bună seara, domnule Radu Dobriţoiu.

Radu Dobriţoiu: Cum aminteam în preambulul emisiunii, un război în desfăşurare de aproximativ o lună, cu preoponderenţă foarte mobil în zona de nord a Irakului. Mai multe oraşe sau localităţi de mai mică sau mai mare însemnătate, inclusiv oraşul Mosul au ajuns sub stăpânirea acestor fundamentalişti islamici care după un adevărat blitzkrieg au reuşit să ocupe, să dezarmeze militari irakieni, să-i execute. O evoluţie tristă şi descurajatoare pentru ceea ce înseamnă o perspectivă şi dorinţa Statelor Unite şi a coaliţiei din Irak ne aducem aminte, condusă de Statele Unite, de instaurare a unui regim democratic în Irak. Iată, acum, se trece într-o extremă negativă cu mult mai rău decât pe vremea lui Saddam Hussein în regiunile de care amintesc, unde se impune acum şaria.

Alexandru Grumaz: Domnule Radu, haideţi să vedem ce avem în Orientul Mijlociu. Războiul civil din Siria continuă.

Radu Dobriţoiu: Şi are, e strâns legat de ceea ce se întâmplă acum în Irak.

Alexandru Grumaz: Exact.

Radu Dobriţoiu: Pentru că sunt fundamentalişti care vin din zona respectivă.

Alexandru Grumaz: Convorbirile de pace dintre Israel şi palestinieni sunt în colaps.

Radu Dobriţoiu: Avem o plină criză acum, este adevărat, cu Hamas-ul şi cu Fâşia Gaza.

Alexandru Grumaz: Egiptul este în proces de eliminare a grupării Fraţii musulmani.

Radu Dobriţoiu: Sigur, ceea ce stârneşte într-o oarecare măsură reacţia fundamentaliştilor.

Alexadnru Grumaz: Discuţiile SUA-Iran sunt marcate de incertitudine.

Radu Dobriţoiu: Sigur. Pe de o parte, Iranul acum tot insistă să aibă un parteneriat militar pentru problema Irakului cu Statele Unite, în schimb Statele Unite rerfuză să coopereze pe palierul acesta strict militar.

Alexandru Grumaz: Recent, ayatollahul a declarat că are nevoie de încă 10.000 de centrifuge.

Radu Dobriţoiu: Este vorba de cercetările în domeniul nuclear.

Alexandru Grumaz: Exact. Statele Unite fac eforturi deosebite de a ţine Irakul în construcţia actuală. Părerea mea personală - şi am să încep puţin invers acest comentariu de astăzi cu concluzia - este că Irakul pe care îl ştiam este o amintire. Şi am să vă justific de ce. Noii jucători sunt cei care vor stabili regulile în zonă şi aceştia sunt şiiţii, suniţii.

Radu Dobriţoiu: Şi kurzii.

Alexandru Grumaz: Şi kurzii. La fel ca în Siria, ţara s-a împărţit în trei. Şi în Siria ţara este împărţită în trei. O parte a administraţiei centrale la Damasc, o parte condusă de statul islamic şi o parte condusă de armata de eliberare liberă siriană.

Radu Dobriţoiu: Nimic întâmplător, pentru că în istorie, în istoria contemporană, ne amintim că Irakul şi cu Siria la un moment dat au format un singur stat.

Alexandru Grumaz: Aşa este. Cele trei zone nu sunt capabile să se extindă pe seama celorlalte în Irak, dar pot apăra ceea ce deţin la ora actuală, atât statul islamic cât şi kurzii cu forţele peshmegara, cât şi şiiţii în sud. Reunirea Irakului, deci refacerea lui este un efort aproape imposibil de realizat la ora actuală.

Radu Dobriţoiu: Mi-aduc aminte şi primele guverne şi bineînţeles tot ce a continuat cu profesorul Nuri al Maliki. Ne aducem aminte, era aşa, erau cei doi bărbaţi din fruntea Irakului, Massoud Barzani şi clanul Barzani, nu?

Alexandru Grumaz: Da. Cel care conduce Kurdistanul.

Radu Dobriţoiu: Regiunea autonomă kurdă şi Nuri al Maliki. Din toată această schemă tot timpul au fost eliminaţi suniţii, pentru că Nuri al Maliki, să le spunem ascultătorilor, este un şiit şi a încercat cât se poate de mult să îşi impună şiiţii şi să impună interesele Iranului în zona de sud şi sud-est a Irakului.

Alexandru Grumaz: De fapt avem câteva axe în Irak la ora actuală. Este axa sunită, axa şiită, axa internaţională şi axa kurdă.

Radu Dobriţoiu: Mai există ceva creştini care trec prin perioade dificile acum...

Alexandru Grumaz: Într-adevăr aşa este. Axa sunită, datorită şeicilor, este aliată cu statul islamic. Şeicii au declarat că, deocamdată, ei au o problemă cu al Maliki.

Radu Dobriţoiu: Şeicii triburilor sunite.

Alexandru Grumaz: Sunite, da. În momentul în care vor rezolva această problemă va fi foarte uşor să se întoarcă împotriva statului islamic. Mă îndoiesc că lucrurile vor fi atât de uşor, iar Irakul...

Radu Dobriţoiu: Sau că vor mai putea fi întoarse după ce...

Alexandru Grumaz: Irakul se îndreaptă totuşi către un război civil de lungă durată, la fel ca şi în Siria. Cei care au câştigat până în momentul de faţă sunt kurzii. Kurzii au câştigat şi datorită faptului că deţin 1/3 din rezervele de petrol ale Irakului. Au încheiat deja un contract pe 50 de ani cu turcii, de livrare de petrol...

Radu Dobriţoiu: Mai au şi contracte cu China.

Alexandru Grumaz: Au contracte cu China, au contracte cu Israelul...

Radu Dobriţoiu: Şi culmea şi cu sârbii, cu toate că sârbii nu au avut trupe în Irak, iată au ştiu să beneficieze de reconstrucţia Irakului.

Alexandru Grumaz: Deci eu cred că la ora actuală, Irakul se va împărţi şi va deveni un stat...

Radu Dobriţoiu: Dar nu se va federaliza, se va împărţi în mai multe state...

Alexandru Grumaz: Nu, nu se va federaliza.

Radu Dobriţoiu:... pentru că noi ştim dorinţa de independenţă a Kurdistanului care vine de la Saladin, de la cruciaţi, pentru că Saladin era un kurd. Dorinţa de teritorialitate şi de statalitate pentru Kurdistan, culmea, ştim foarte bine că în doctrina militară a Turciei este inclusă această dorinţă de independenţă a turcilor şi, la un moment dat, se ştia foarte clar că pasul doi după independenţa kurzilor, este intervenţia militară turcă în nordul Irakului. Ne amintim şi de faptul că...

Alexandru Grumaz: Turcii vor digera foarte greu acest aspect al înfiinţării...

Radu Dobriţoiu: Independenţei Kurdistanului.

Alexandru Grumaz: Dar este o soluţie mult mai bună la ora actuală decât a avea un conflict permanent la graniţa lor. De altfel, turcii au reacţionat la ceea ce s-a întâmplat odată cu preluarea consulatului de către statul islamic...

Radu Dobriţoiu: La Mosul, ne aducem aminte. Este vorba de personalul diplomatic, de forţele speciale militare turceşti care asigurau în acea perioadă paza şi protecţia ambasadei şi, de asemenea, aproximativ 30, 40 de şoferi de camioane turci, peste 80 de cetăţeni turci capturaţi atunci.

Alexandru Grumaz: Cert este că la ora actuală avem un stat islamic în Orientul Mijlociu. N-am mai avut din 1922, când a fost abolit califatul...

Radu Dobriţoiu: Stat islamic sunit. Şi a fost declarat, pentru că acest Baghdadi care conduce...

Alexandru Grumaz: Califul Ibrahim. Îşi spune califul Ibrahim.

Radu Dobriţoiu: Calif, să explicăm pentru ascultători, reprezintă liderul suprem atât statal, cât şi religios, atât politic, cât şi mai ales religios, adică un califat ar include tot ceea ce înseamnă răsuflare musulmană.

Alexandru Grumaz: Exact. Şi, datorită metodelor pe care acesta le foloseşte în ocuparea teritoriilor, a stabilirii taxelor pentru teritoriile ocupate şi a modului în care se comportă faţă de cei pe care îi ocupă , l-a pus într-un conflict nu numai cu puterea administrativă de la Bagdad, dar l-a pus într-un conflict şi cu kurzii, l-a pus într-un conflict inclusiv cu al Qaeda lui al Zarqawi.

Radu Dobriţoiu: Al Qaeda care e mai moderată, dacă putem spune, chiar decât această organizaţie extremistă.

Alexandru Grumaz: Exact. Şi vreau să vă spun o chestie. Haideţi să ne întoarcem puţin. Vă aduceţi aminte de luptele din Mali, unde trupele franceze au reuşit să...

Radu Dobriţoiu: Trupele speciale franceze...

Alexandru Grumaz: Acolo s-au găsit nişte scrisori în care un document semnat de Abu Musab Abdel Wadoud, nume de război Abdelmalek Droukdel, scria despre lecţiile, făcea o prezentare a ceea ce au greşit ei în momentul în care au ocupat. Cum au introdus legea sharia...

Radu Dobriţoiu: Este vorba de zona de nord a Republicii Mali.

Alexandru Grumaz: Exact. Cum s-au comportat faţă de populaţie, cum au distrus şi asta spunea el că astea au fost greşeli pe care le-au făcut.

Radu Dobriţoiu: Adică acţionează într-un mod aproape ştiinţific, urmând anumite lecţii şi învăţăminte.

Alexandru Grumaz: Statul islamic este ceva diferit de o grupare teroristă, şi asta trebuie să fim foarte atenţi.

Radu Dobriţoiu: Este o organizare.

Alexandru Grumaz: Pentru că poate să ducă operaţiuni militare convenţionale, deci ei pot să ducă. La ora actuală singura problemă pe care o au este că se extind şi în sud şi în Siria.

Radu Dobriţoiu: Şi s-au extins prea repede...

Alexandru Grumaz: Prea repede şi nu or să poată să ţină sub control...

Radu Dobriţoiu: ... ocolind anumite nuclee ori militare, unde era o importată prezenţă a noii armate irakiene, ori dominate de anumite triburi kurde sau şiite care nu sunt de acord cu suniţii. Aminteam în prezentarea emisiunii despre opt kg de materiale radioactiv care a ajuns în mâinile teroriştilor islamişti din nordul Irakului, semnale de alarmă din ce în ce mai multe, creştini, şiiţi şi militari masacraţi de fundamentaliştii din Statul islamic din Irakşi Levant. Dragoş Ciocârlan, corespondentul Radio România în Orientul Mijlociu, cu o sinteză pentru "Euroatlantica"

Reporter: Criza politică în Irak se agravează. Administraţia kurdă din nord a cerut miniştrilor de origine kurdă din guvernul central de la Bagdad să se retragă. Premierul al-Maliki consideră oraşul Erbil drept o bază a organizaţiei statului islamic din Irak şi Levant. Insurgenţii irakieni au pus mâna pe aproximativ opt kg de material nuclear, utilizat pentru cercetare la Universitatea din Mosul. Ambasadorul Irakului la Naţiunile Unite a informat organizaţia internaţională printr-o scrisoare în care atrage atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă acest material nuclear în mâinile teroriştilor. În opinia lui Mohammad Ali Hakim, acest material nuclear poate fi utilizat pentru producerea de arme de distrugere în masă. Nu este vorba de uraniu îmbogăţit, dar există preocuparea că materialul ar putea fi valorificat prin contrabandă în afara Irakului pentru scopuri militare. În Irak, descoperirea cadavrelor a 53 de bărbaţi legaţi cu mâinile la spate şi care au fost omorâţi prin împuşcare confirmă o escaladare a conflictului sectar din regiune. Analiştii atrag atenţia asupra faptului că între Siria şi Irak nu mai există o graniţă. ISIS îşi continuă ofensiva împotriva Bagdadului şi Damascului. Din Irak vin imagini şocante cu tineri creştini crucificaţi de jihadiştii ISIS. Oficial, Israelul consideră organizaţia teroristă Hamas similară prin caracteristicile sale, ideologie şi metode operaţionale cu alte organizaţii extremiste islamiste din Orientul Mijlociu şi din alte regiuni, cum ar fi Statul islamic din Irakşi Levant, Al Qaeda şi Hezbollah. Organizaţia teroristă Hamas aspiră similar la stabilitarea unui stat islamist prin încălcarea drepturilor omului, reprimarea femeilor şi a grupărilor minoritare, inclusiv a creştinilor.

Radu Dobriţoiu: Iată, evoluţii tragice acolo în regiune, domnule general.

Alexandru Grumaz: Da, aşa este. Vreau să vă spun o chestie, ca să înţelegem mai bine fenomenul care se întâmplă în Orientul Mijlociu acum. Richard Dearlove, fostul şef al MI6, spunea aşa: este o schimbare fundamentală în natura extremismului islamist de la primăvara arabă încoace. Actualul conflict este un conflict între musulmani şi este condus de o nouă generaţie de luptători jihadişti, cei care sunt formaţi, au rădăcinile în Al Qaeda tradiţională, dar care au altă viziune asupra modului în care conduc operaţiunile militare.

Radu Dobriţoiu: Şi sunt mult mai bine şcoliţi.

Alexandru Grumaz: Şi spunea aşa fostul şef al MI6: trebuie o schimbare de paradigmă de la 11 septembrie...

Radu Dobriţoiu: ... de abordare.

Alexandru Grumaz: ... de abordare la cauza care a generat mişcările actuale în Orientul Mijlociu. Arabia Saudită s-a situat printre ţările care au finanţat aceste mişcări, la fel ca şi Iranul. Paradoxul în Europa este nu faptul că se pregătesc terorişti acolo, ci că avem state slabe versus guvernare puternică. Aici este problema la ora actuală în Europa, iar faptul că există această presiune a terorismului din Orientul Mijlociu la o aruncătură de băţ, ca să folosesc o expresie populară, faţă de Europa este o mare problemă. Problema este a refugiaţilor, problema este a faptului că este o instabilitate şi primăvara arabă s-a transformat într-o toamnă jihadistă.

Radu Dobriţoiu: Instabilitate care afectează şi va afecta şi pe termen lung, cu siguranţă, şi pieţele bursiere şi tot ce înseamnă schimburi economice.

Alexandru Grumaz: Uitaţi-vă ce repede s-a reconstituit o altă axă. Este o axă care cuprinde Iranul, Rusia, SUA şi administraţia Assad. Assad atacă trupele SIL, Iranul luptă în Irak, Rusia livrează echipamente militare, Statele Unite încearcă să păstreze echilibrul şi a propus pentru a se stabiliza o schimbare de regim, un regim de uniune naţională. Ori al-Maliki tocmai asta nu vrea.

Radu Dobriţoiu: O să vorbim despre asta imediat, pentru că avem o lună de foc pentru armata irakiană, forţată să ducă primele lupte după retragerea forţelor de coaliţie conduse de Statele Unite: militarii irakieni ucişi de fundamentalişti, sute care au dezertat, lupte pierdute cu extremiştii. Corespondentul diplomatic, Radio România, Carmen Gavrilă.

Carmen Gavrilă: Experţii în terorism au avertizat în repetate rânduri că războiul civil din Siria poate destabiliza întreaga regiune şi poate da un suflu nou mişcărilor jihadiste, iar prima victimă, cu pierderi de proporţii, este Irakul. Victoriile militanţilor islamişti au surprins autorităţile irakiene, deşi terenul era pregătit de mult timp de fragmente din Al Qaeda în curs de reorganizare în toată regiunea. În Siria, mişcarea teroristă Statul islamic al Irakului şi Siriei este cea mai puternică în lupta cu regimul Assad, dar şi cu alte mişcări de opoziţie. Gruparea Statul islamic al Irakului şi Levantului este mai mult decât sora celei din Siria. Ambele provin din rândurile Al Qaeda. Rdicarea jihadiştilor vine pe fondul unei armate irakiene slabe care suferea deja de luni de zile în special în nordul ţării din cauza pierderilor, multe fiind dezertări în special în rândul soldaţilor de rit sunit. Cifrele arată că era vorba de câte 300 de soldaţi pe zi, răniţi, ucişi sau dezertori. Mişcarea Statul islamic al Irakului şi Levantului a reuşit să profite de nemulţumirea musulmanilor suniţi irakieni care se simt marginalizaţi de guvernul condus de un musulman şiit. Aşa cum era de aşteptat, mai eficienţi împotriva jihadiştilor sunt kurzii irakieni, care au forţe de luptă mai bine pregătite şi mai motivate, însă victoriile militanţilor irakieni împotriva armatei pot încuraja o revigoare a jihadismului în toată regiunea şi pun în grav pericol guvernul irakian, care nu reuşeşte de mulţi ani să-şi impună cu adevărat autoritatea în toată ţara. În plus, intenţia guvernului de la Bagdad de a înarma populaţia se poate întoarce împotriva autorităţilor, mai ales că Irakul este dominat puternic de adversitatea dintre musulmanii şiiţi şi cei suniţi. Arme în mâinile cetăţenilor obişnuiţi ar putea să ducă la ciocniri directe între şiiţi şi suniţi şi ar putea aduce forţe proaspete în rândul jihadiştilor suniţi.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, vorbeam cu dumneavoastră înainte de emisiune şi aminteam de un scenariu ce pare să fie din ce în ce mai real, şi anume posibilitatea ca Rusia să fie implicată în această dezvoltare din Irak care a plecat, cum aminteam, de pe teritoriul Siriei într-un fel pentru a distrage atenţia de la tot ceea ce se întâmplă în Ucraina, a fixa privirile occidentului către Irak şi către Siria.

Alexandru Grumaz: Înainte de a vă răspunde la întrebarea asta sau la comentariul pe care l-aţi făcut, aş vrea să vă spun că în Irak se pregăteşte o lovitură de stat, care depinde la ora actuală de noul guvern. Dacă se va instala un guvern de uniune naţională, această lovitură de stat va fi evitată şi lovitura de stat va fi coordonată de armată, pentru că armata, la ora actuală, are nevoie de un leadership. Or, el n-o are. Degringolada în care se află armata irakiană a produs mari greutăţi păstrării teritoriului intact al Irakului. Şi haideţi să ne întoarcem puţin. Aş vrea să vă uitaţi puţin la hartă.

Radu Dobriţoiu: Deci eu nu vreau să mă mai întorc acolo, că am stat trei ani şi jumătate.

Alexandru Grumaz: Deci ştiţi exact.

Radu Dobriţoiu: Dacă vreţi, duceţi-vă dumneavoastră!

Alexandru Grumaz: Deci ştiţi exact gustul nisipului de acolo.

Radu Dobriţoiu: Da, da, da.

Alexandru Grumaz: Deci haideţi să.. spuneaţi de ruşi. Ruşii au un involvement, un deget pus în toate.

Radu Dobriţoiu: Zonele fierbinţi…

Alexandru Grumaz: În toate crizele. În Siria au probleme cu Assad care vor să-l ţină la putere, în Irak au nevoie de terenurile petroliere.

Radu Dobriţoiu. Şi se vând acele Suhoi 25.

Alexandru Grumaz: Exact. Au probleme cu Teheranul. Vor să construiască acolo o relaţie cu ei.

Radu Dobriţoiu: Să exporte armament în Iran.

Alexandru Grumaz: Fac exerciţii navale cu China. Deci dacă ne uităm pe hartă, preşedintele Putin se întâlneşte cu preşedintele Argentinei, Braziliei şi Cubei.

Radu Dobriţoiu: Nu pentru a discuta despre fotbal.

Alexandru Grumaz: Nu. Probabil pentru a discuta baze, noi baze militare, pentru că Rusia vrea să-şi refacă sistemul de baze navale global. Dar vreau să vă spun o chestiune foarte interesantă. Eu am zis la un moment dat că un nou Sarajevo, la fel ca în 1914 se va întâmpla.

Radu Dobriţoiu: Aţi scris asta în "Adevărul".

Alexandru Grumaz: Am scris asta, da. Şi vă spun de ce. Există o linie roşie şi asta este graniţa dintre Iordania şi Irak. Dacă această linie va fi depăşită de statul islamic, consecinţele vor fi greu de presupus.

Radu Dobriţoiu: Iordania este foarte bine organizată şi...

Alexandru Grumaz: Şi nu uitaţi că regele Iordaniei a fost la Washington şi a discutat cu Biden problema... situaţia.

Radu Dobriţoiu. Nu uitaţi că şi România, pe linie miltiară, are o relaţie excelentă cu Iordania.

Alexandru Grumaz: Dacă statul islamic va trece graniţa, Israelul şi America vor interveni militar. Şi atunci, consecinţele acestei intervenţii nu le putem prevedea.

Radu Dobriţoiu: Amploarea lor şi ce se va întâmpla.

Alexandru Grumaz: Amploarea lor. Şi atunci am putea să spunem că avem deja... Şi mai e un lucru: cele două războaie se contopesc, din Siria şi Irak.

Radu Dobriţoiu: Am spus, au legătură. A plecat din Siria tot ceea ce se întâmplă...

Alexandru Grumaz: Se contopesc şi ne uităm la ce se întâmplă astăzi. Cine va opri aceste războaie? Foarte greu de oprit. Vom avea un Irak de sud care va fi vasal Teheranului.

Radu Dobriţoiu: Corect! Există posibilitatea, dacă nu apare această lovitură de stat de care aţi povestit dvs, pentru că un guvern de uniune naţională ar trebui să-i includă nu numai pe kurzi şi pe şiiţi, ci şi pe suniţi şi, de ce nu, chiar creştini şi ce populaţii mai există prin...

Alexandru Grumaz: Da, deci un guvern de uniune naţională.

Radu Dobriţoiu: Dar, cum aminteam, pe lângă luptele cu extremiştii din organizaţia Statului islamic din Irak şi Levant, Bagdadul a aprins în ultimele zile şi un conflict cu reprezentanţii kurzilor. Premierul Nouri al-Maliki este contestat atât de SUA, cât şi de irakienii suniţi. A venit rândul kurzilor. Cristina Dumitrescu, fost corespondent RRA în Irak:

Reporter: Confruntat de o lună de zile cu puternica ofensivă a militanţilor islamişti suniţi din gruparea statului islamic în Irak şi Levant, premierul irakian Nouri al Maliki şi-a pierdut calmul şi a lansat acuzaţii extrem de dure la adresa kurzilor din nordul ţării. La o săptămână după ce liderii kurzi au anunţat că ar pregăti un referendum privind independenţa Kurdistanului irakian, care actualmente are statut de regiune autonomă în cadrul Irakului, Nouri al Maliki i-a acuzat ieri pe etnicii kurzi că îi protejează pe jihadiştii ISIS, pe membrii fostului Partid Ba'ath al lui Saddam Hussein, reţeaua teroristă al Qaeda şi că Erbil, capitala regiunii autonome Kurdistan, ar fi devenit cartierul general pentru terorişti şi baza de unde sunt lansate operaţiuni teroriste. Longevivul premier irakian - să nu uităm că se află în această funcţie din 2006 - le-a reproşat kurzilor irakieni că ar încerca să exploateze situaţia complicată cu care se confruntă Irakul pentru a-şi dobândi cu orice preţ independenţa. Tot ieri, vicepreşedintele american Joe Biden l-a sunat pe preşedintele regiunii autonome kurde, Massoud Barzani, deşi cabinetul vicepreşedintelui SUA a refuzat să precizeze dacă Biden a sunat în urma declaraţiilor incendiare ale lui Nouri al Maliki la adresa kurzilor, ne putem imagina că Joe Biden este, desigur, preocupat de noua dispută intervenită între al Maliki şi kurzi, ştiut fiind că Washingtonul respinge ferm ideea organizării unui referendum privind indepedenţa Kurdistanului. Liderii de la Erbil nu au fost foarte impresionaţi de apelul telefonic iniţiat de Joe Biden, de vreme ce, pe un ton belicos, preşedinţia regiunii autonome Kurdistan l-a calificat chiar astăzi pe premierul Nouri al Maliki drept isteric şi l-a blamat pentru că şi-a pierdut echilibrul. Mai mult, kurzii irakieni solicită şefului guvernului de la Bagdad să-şi ceară scuze de la poporul irakian şi să demisioneze. Demisia însă nu este o variantă pe care Nouri al Maliki pare să o ia în calcul. Ba mai mult, în pofida presiunilor făcute din interior, dar şi din exterior, premierul irakian doreşte să obţină un nou mandat la conducerea executivului de la Bagdad. În ciuda faptului că alianţa şiită a premierului al Maliki a câştigat alegerile parlamentare din aprilie, legislativul de la Bagdad nu a reuşit până acum să îşi aleagă un preşedinte, apoi un preşedinte al Republicii Irak, care ar trebui, în cele din urmă, să desemneze un premier care să încerce să formeze noul guvern. Al Maliki avea, teortic, mari şanse de a fi desemnat să formeze din nou cabinetul de miniştri însă se înmulesc acuzaţiile cu privire la faptul că ar fi concentrat tot mai multă putere în mâinile sale şi i-a discriminat pe suniţi, determinându-i în acest fel pe islamişti să lanseze acţiunile armate cu o lună în urmă.

Radu Dobriţoiu: Aş dori să revenim la acest palier destul de alunecos, şi anume Rusia în relaţia aceasta cu Irakul via Siria.

Alexandru Grumaz: Da, deci avem o experienţă tristă la graniţa noastră cu Ucraina şi vreau să vă spun că această experienţă ne spune că principalul pericol nu mai sunt navele, nu mai sunt armatele, nu mai este aviaţia, este o combinaţie de teroare, propagandă şi strategii politice de subordonare. Şi aşa a apărut un nou jucător.

Radu Dobriţoiu: Război informatic şi informaţional, cum spuneam eu.

Alexandru Grumaz: Şi aşa a apărut un nou jucător global: GRU - care l-am găsit în Ucraina. Probabil o să-l găsim şi în alte crize la nivel global. Iacătă, ceea ce spunea primul-ministru al Belgiei în Raportul Harmel în anii '80, despre modul în care trebuie să răspundă NATO la un astfel de conflict, un răspuns flexibil, era vorba de prima lovitură de rachete nucleare, de nu ştiu ce, acum trebuie să găsim un astfel de Raport Harmel din nou, în care să găsim un răspuns flexibil la noi provocări, pentru că, convenţional, nu mai este absolut nimic.

Radu Dobriţoiu: Sunt alţi algoritmi în această ecuaţie şi noi trebuie să ne adaptăm şi să privim spre viitor, să anticipăm corect.

Alexandru Grumaz: Cele nouă brigăzi Spetsnaz au jucat un rol important în Ucraina. Să vedem, le găsim şi în Irak? Este foarte important să urmărim fenomenul de implicare al acestora în conflictele care au loc în Europa şi, gândiţi-vă la un lucru: Rusia, la ora actuală, încearcă să dezbine unitatea Europei şi această unitate a Europei înseamnă plecarea Germaniei.

Radu Dobriţoiu: Prin pârghiile Ucraina, Georgia şi Republica Moldova.

Alexandru Grumaz: Şi haideţi să ne întoarcem la ce s-a întâmplat în 1990, la discuţia de la Geneva, dintre URSS şi Germania, prin care au stabilit anumite puncte, anumite repere, în viitoarea evoluţie. Unul dintre ele, n-aş vrea decât atât să vă spun, în afară de compensaţiile economice pentru pierderile suferite, Germania se angajează să nu fie activă în chestiuni privind Ucraina şi statele baltice şi să nu le considere parte a sferei de influenţă a Germaniei.

Radu Dobriţoiu: Parcă ne aducem aminte din istorie de anumite prietenii, războaie...

Alexandru Grumaz: Nu ştiu dacă vă aduceţi aminte...

Radu Dobriţoiu:... între Rusia şi Germania, de Armată germană antrenată pe teritoriul Rusiei, după aceea...

Alexandru Grumaz: Vă spun sincer: norocul nostru a fost Parteneriatul strategic cu SUA şi Parteneriatul strategic cu Polonia. Dacă vom acţiona în această trilaterală Bucureşti-Varşovia-Washington va fi bine pentru România.

Radu Dobriţoiu: Vorbeam într-o ediţie trecută "Euroatlantica" împreună cu prietenul nostru, colonelul Ion Petrescu, despre un război rece în Orientul Mijlociu, aţi amintit dvs, între şiiţi şi suniţi. Iată între kurzi… totul este într-o plină evoluţie acolo. Foarte scurt, într-o frază, ce credeţi că ne aşteaptă în zona Irakului?

Alexandru Grumaz: Nimic bun. V-am spus: Irakul este un "dead end".

Radu Dobriţoiu: "Euroatlanica", la final. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Transcriere RADOR