"Euroatlantica" - Securitatea naţională
Euroatlantica- Ediția din 25 noiembrie 2021.
Articol de Cristian Dumitraşcu, 26 Noiembrie 2021, 07:09
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (25 noiembrie, ora 21:05) - Emisiunea ,,Euroatlantica'' - Realizator: Cristian Dumitraşcu - Bună seara și bine v-am găsit la ,,Euroatlantica'' aici la Radio România Actualități! Cristian Dumitrașcu sunt şi vă propun o temă pe care am stabilit-o împreună cu producătorul emisiunii, cu Nicu Popescu: Securitate națională.
Securitatea națională nu are termene, și asta pentru că suntem nu doar o armată și o țară care primește securitate, dar mai ales suntem furnizori de securitate. Am legat această temă a emisiunii de faptul că în curând va fi Ziua națională și această Zi națională este unul dintre termenele despre care vrem să vorbim și despre faptul că în misiune, militarii nu au termene, nu au momente de repaus, au doar o misiune de îndeplinit. Invitatul din această seară în direct este comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite, generalul maior Dorin Ioniță. Domnule general, bună seara și bine ați venit!
Dorin Ioniță: Bună seara și mulțumesc pentru invitație!
Realizator: Vă mulțumesc că v-ați rupt din timp la o oră aşa de târzie să veniți la Radio România Actualități, pentru că aici este o emisiune foarte ascultată, este o temă pe care lumea vrea să o audă dezvoltată și să afle despre Armata Română. Iată astăzi despre misiuni despre care nu se prea vorbește. Sigur, noi la ,,Jurnal Militar'' avem în fiecare săptămână corespondențe din teatrele de operații. Este motivul, este unul dintre motivele pentru care sunteți aici pentru că comandamentul pe care dumneavoastră îl comandați coordonează aceste misiuni internaționale, dar nu numai. Drept pentru care aș vrea să facem o introducere a misiunilor importante pe care le are Comandamentul Forțelor Întrunite, după care să trecem la un subiect de actualitate. Am venit de curând de la Hotelul Marriot, acolo unde a avut loc o importantă întâlnire - Reuniunea B 9 în formatul miniştrilor apărării, dar până una alta, aș vrea să intrăm în subiectul pe care ni l-am propus: Comandamentul Forțelor Întrunite. Dorin Ioniță: Într-adevăr, un pilon principal al misiunii Comandamentului Forțelor Întrunite îl reprezintă gestionarea misiunilor în afara teritoriului Statului Român. Abordăm angajamentul național pe acest palier din punct de vedere al spațiului, pentru că avem misiuni în aproape toate continentele, al mediului, pentru că ne manifestăm în mediul aerian, maritim și terestru, al organizațiilor, pentru că avem participare în Organizația Națiunilor Unite, NATO și UE. Din punct de vedere al structurilor, pentru că avem participare în comandamente, dar și în mari unități operative multinaționale și nu în ultimul rând din punct de vedere al calibrului participării, pentru că suntem prezenți cu structuri constituite, dar și cu elemente de participare individuală. Suntem prezenți, în primul rând în Balcanii de Vest aici unde avem un aport în ceea ce înseamnă dezideratul stabilizării Balcanilor de Vest cu o contribuție constantă, atât pe dimensiunea Uniunii Europene, cât și a NATO. Vorbim de Misiunea EUFOR şi KFOR, aproximativ 90 de militari. Participarea în cadrul prezenței înaintate consolidate și trebuie să amintim faptul că Polonia, Detașamentul de Apărare Antiaeriană de data aceasta rotația a 10-a în Polonia are o prezență foarte apreciată de către partenerii noștrii. Irakul este o misiune de continuitate pentru că avem militari, urmează să introducem în această lună, în luna decembrie, militarii noștri, atât pe pe dimensiunea NATO, cât și a coaliţiei. În mediul maritim suntem gestionarii și avem comando operațional asupra Fregatei Maria, am avut asupra Fregatei Maria în misiunea Sea Guardian.
De asemenea, în anul 2021 am participat în Marea Neagră cu o fregată, trei participări, dar și cu un dragor maritim la Gruparea Permanentă Navală NATO. Este o misiune la care noi am participat și participăm în 2021 cu militari în șase țări, Congo, Mali, Sudanul de Sud, India, Pakistan și Kosovo, cu misiunea de observare, monitorizare, instruire. Uniunea Europeană, unde abordăm misiuni cu personal de stat major de instruire și consiliere în Republica Centrafricană, Mali, Somalia, Georgia, avem misiunea NATO de răspuns la criză și în mare acestea sunt angajamentele noastre într-un total aproximativ de 600 de militari în prezent dislocaţi în afara teritoriului statului român. Bineînțeles că participarea în această formă aduce, așa după cum știm, o plusvaloare, dincolo de imagine, este un..., validează un proces național, un proces pe care Comandamentul Forțelor Întrunite îl justifică prin ceea ce înseamnă evaluarea forțelor, dislocarea forțelor și militarilor prin monitorizarea activității acestora, rezolvarea tuturor problemelor, dar şi redislocare, repatriere și refacerea de după misiune. În anul 2021 nu trebuie să uităm faptul că a fost anul dedicat încheierii misiunii Resolute Support în Afganistan, o realizare și o încheiere a misiunii pe care noi o apreciem ca foarte, foarte bună. De remarcat faptul că pe timpul procesului de retragere am reușit cu mijloacele aeronautice să facem un pod aerian foarte consistent. Nu vreau să uit misiunea Forțelor Aeriene în cadrul operației Allied Solace, operație NATO. Avem o participare cu o aeronavă C-27J Spartan...
Realizator: Şi pe care tot dvs o coordonaţi cu Comandamentul...
Dorin Ioniţă: Tot noi. Avem rolul de comandă, avem misiunea de o comandă operațională a tuturor mijloacelor și forțelor pe care vi le-am enumerat puțin mai devreme.
Realizator: Sigur, mai sunt misiunile internaționale, multinaționale care se desfășoară pe teritoriul României dar despre ele probabil că o să vă întreb un pic mai târziu. Spuneați mai devreme despre Polonia, despre a Zecea Rotație, asta înseamnă vreo cinci ani aproximativ, nu?
Dorin Ioniţă: Da.
Realizator: Cinci ani de misiune în Polonia pe flancul estic întărit al NATO. La București, spuneam mai devreme și aș vrea să ascultăm o intervenție, probabil prima intervenție a ministrului Vasile Dîncu din această ipostază de ministru al apărării. S-a întâlnit cu ministrul polonez la București. A fost o declarație de presă acum, un pic înainte de a veni la emisiune, este vorba despre o inițiativă a României și a Poloniei în anul 2015, București 9, B 9, o platformă pentru aprofundarea dialogului și cooperării între aliații de pe flancul estic al NATO. A fost important că s-au întâlnit jointul ăsta despre care tot vorbim, iată, la nivel de țări în cadrul Alianțe.
Ascultăm un fragment din declarația ministrului român al apărării de astăzi, Vasile Dâncu; ne întoarcem după.
Vasile Dâncu: Consultările acestui forum au o importanță aparte în contextul dezvoltărilor de securitate din ultima perioadă, având în vedere dislocările masive de trupe ale Federației Ruse la Marea Neagră, în apropierea graniței cu Ucraina. Reuniunea este relevantă de asemenea în contextul evoluțiilor recente de la granița Poloniei, Lituaniei şi Letoniei cu Belarus, unde regimul de la Minsk instrumentează valul de imigranți împotriva statelor NATO. Doresc să folosesc acest prilej pentru a exprima solidaritatea noastră cu Polonia, țară cu care avem un parteneriat strategic solid şi care se confruntă cu o amenințare hibrid fără precedent în aceste zile. Pe acest fond, întâlnirea noastră a dorit să transmită un mesaj clar de unitate și solidaritate a Statelor NATO de pe flancul estic aliat, în linie cu valorile comune pe care le împărtășim în cadrul Alianței Nord-Atlantice.
Realizator: Euroatlantica ascultaţi la Radio România Actualități. Invitat este generalul maior Dorin Ioniță, comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite. Iată, domnule general, că se schimbă ministrul, dar linia rămâne aceeași, adică ceea ce a declarat Vasile Dâncu acum este tot în această linie de solidaritate în cadrul Alianței, mai ales că noi nu suntem departe de granița de est a NATO. O avem și noi pe partea asta pe aici, dar nu este deloc simplu ceea ce se întâmplă acolo și cumva cred că sunteți în alertă. Suntem cu toții în alertă.
Dorin Ioniță: Suntem într-o alertă, dar mai întâi trebuie să subliniem faptul că avem o continuitate fără doar și poate, dat fiind faptul că România are angajamente asumate și obligațiile ce-i revin ca stat membru NATO și al Uniunii Europene nu ne pot duce la derapaje care să nu ne ajute să ne îndeplinim misiunile. Este clar că vorbim de un război hibrid. Este o formă a războiului hibrid. Noi pentru această situație într-adevăr suntem într-o stare de permanență monitorizare a situației de securitate din proximitate, și nu numai, și avem mijloace și capabilități care să poată contracara și să poată dezvolta descurajarea și apărarea României.
Realizator: Avem pregătite niște înregistrări, și vreau să vă mulțumesc pentru suportul pe care ni l-aţi acordat zilele trecute. În Jurnal Militar, sâmbătă dimineață, avem o rubrică care până acum se numea 'Misiuni în teatrele de operații', pe care tot dvs le coordonaţi cu Comandantul Forțelor Întrunite; de săptămâna trecută, de sâmbătă, această rubrică a devenit 'Misiuni internaționale', pentru că în afară de teatrele de operații există aceste misiuni internaționale, despre care dvs ați spus mai devreme, și am zăbovit un pic asupra zonei Africii, acolo unde sunt și spuneți mai devreme că sunt observatorii ONU, UE; sigur, sunt mai multe zone, noi ne-am oprit asupra zonei din Africa, și cred că e important să le spunem oamenilor de acasă că sunt și aceste misiuni, chiar dacă sunt oarecum izolate, nu-i o misiune de anvergură, cum este în Afganistan, cum a fost în Afganistan, cum a fost în Irak mai demult./cpodea/ Dar oamenii ăştia sunt foarte bine pregătiţi și colaborează cu armatele de acolo, interacționează cu populația din zonă. Nu e deloc simplu, este, poată în unle elocuri, chiar la fel de periculos ca în Afganistan. Presupun că dumneavoastră ați fost şi acolo, și acolo.
Dorin Ioniţă: Într-adevăr, sunt beneficiarul unei astfel de experiențe, am fost în anul 2003-2004 în Republica Democrată Congo. Cine afirmă că Africa nu este un spațiu cu multe exacerbări ale tensiunilor regionale și nu numai se înșeală. Este un spațiu foarte periculos, situația de securitate, cum spuneam, este volatilă, cu schimbări dese, iar misiunile individuale sunt foarte periculoase, mai ales sub egida ONU, deoarece acolo nu ai o protecție a forței imediată, rămâi cu o legitimație, cu echipamentele de comunicații și ești aruncat într-un mediu cât se poate de ostil. Este o misiune foarte grea, sunt misiuni de patrulare cu distanțe foarte, foarte mari, și 30 de km, poate și mai mult, iar toți militarii noștri au făcut față acestor provocări. Nu mai vorbim de pericolele de privind sănătatea. Pe fondul acestor situații adăugăm și și COVID, malaria. În concluzie, este o misiune foarte, foarte importantă, foarte periculoasă și militarii noștri s-au evidențiat permanent în astfel de medii.
Realizator: Vă rog să ămi permiteţi să vorbesc un pic despre ofițerii cu care am stat de vorbă și pe care o să-i ascultăm și noi într-o scurtă intervenție: locotenent-comandorul George Bogdan Ţarălungă este senior national reprezentant în India și Pakistan, colonelul Dan Ruja este, de asemenea, reprezentantul român în Sudanul de Sud, militar evident, unde România are şapte funcții, locotenent-colonelul Olimpiu Golea este SNR în Republica Centrafricană și locotenent-colonelul Cătălin Bulancea este în Somalia și locotenent-colonelul sau locotenent-comandorul, cred, Adrian Cârstea în Congo. Vă propun să ascultăm un prim fragment din discuția pe care am avut-o în acea videoconferință. Primul interlocutor este locotenent colonelul Cătălin Bulancea din Somalia.
*
Cătălin Bulancea: În Somalia, nivelul de securitate este foarte ridicat acum, pentru că au loc atacuri permanente din partea grupării Al-Shabaab, care este răspândită aproape în toată ţara. Ar fi gruparea rivală a lor, este o celulă a ISIS-ului, dar este foarte mică şi neimportantă. Şi cele mai multe atacuri sunt aici, în zona Mongadishului, asupra, bineînţeles, populației civile, asupra organelor guvernamentale somaleze. Fiecare misiune are specificul ei şi este diferență.
Realizator: Este diferenţă. Cum o percepeți dumneavoastră, vă simțiți mai în siguranță aici decât în Afganistan?
Cătălin Bulancea: Deocamdată da.
Realizator: Haideţi să îl ascultăm pe domnul Golea.
Olimpiu Golea: Da, în Republica Centrafricană, în Bangui, unde suntem noi dislocaţi, nu există grad de comparaţie cu Afganistanul. Nu există atacuri cu IED-uri. Sigur că da, există tot timpul informaţii despre grupuri armate care vor să atace, care vor să pună presiune pe instituțiile statului, dar în acest moment nu există grad de comparație cu ce era în Afganistan.
Realizator: Domnul Ruja vrea să intervină.
Dan Ruja: Complet de acord cu Olimpiu, am fost colegi în Afganistan. Aici nu există înregistrate în ultimii ani atacuri asupra bazelor ONU. S-a întâmplat o singură dată, în 2013, chiar eram aici, când a început ultimul conflict major dintre cele două grupări, între cei doi, Salva Kiir şi Machar și la momentul respectiv guvernul cumva a interpretat că ONU ajută dușmanii statului sudanez, în sensul că ONU l-a adăpostit o perioadă pe Machar, până când acesta a fost scos din țară. Aceasta a fost decizia reprezentantului special al secretarului general al ONU atunci și a fost conform mandatului misiunii și asta a dus ca pentru o perioadă scurtă bazele ONU să fie asediate.
Realizator: Euroatlantica, Radio România Actualități, în studio generalul maior Dorin Ioniță, comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite. Dle general, acești oameni pe care i-ați /auzit/, îi cunoașteți, îi evaluați. Mi s-a apărut că sunt strong, cum zic americanii, profesioniști. Aș vrea totuși în foarte puțin timp, dacă sunteți de acord, să ne explicați, să explicați oamenilor care ascultă la radio de ce suntem noi acolo. Sigur, suntem în cadrul trupelor ONU, este onorant că facem asta.
Dorin Ioniță: Aș remarca, sigur, aș remarca în primul rând optimismul colegilor noștri, că sunt destul de încrezători în ceea ce înseamnă situația de securitate și poziția dânșilor acolo, lucrurile - nu vreau să îi contrazic - lucrurile nu sunt ușoare, dar probabil că - și nu probabil - sigur au vrut să nu își expună riscurile, poate și pe fondul situație fiecăruia, depinde fiecare ce comandament, unde activează. Organizația Națiunilor Unite, dacă trebuie să facem o ierarhie, ar fi prima în topul celor trei. De acolo pleacă rezoluțiile de securitate ONU și România întotdeauna a fost un membru activ, serios, cu o participare consistentă. Să nu uităm că am fost sub egida ONU în Mali, cu Detașamentul de elicoptere, anul trecut, două rotații. ONU rămâne într-adevăr o prioritate pentru România, rămâne un vector pentru ceea ce înseamnă abordarea politico-militară și a diplomației românești...
Realizator: ... reprezentarea României.
Dorin Ioniță: ... reprezentare României.
Realizator: Spuneați că ați observat cumva așa și că nu vreți să-i contraziceți, că sunt optimiști. Mai avem un insert foarte scurt, în care primul interlocutor este locotenent colonelul sau comandorul Adrian Cârstea, din Congo. Aici o să vedeți că lucrurile sunt cumva mai multe dezvăluite.
Adrian Cârstea: Misiunile sunt doardiferite, misiunile ONU sunt individuale, înseamnă că nu prea îți poartă nimeni de grijă. Totul ține în primul rând de tine, în al doilea rând de echipă și mai departe, inclusiv situația asta de securitate ține de cât de bine este pregătită echipa, cât de bine planifici, cât de bine te informezi înainte de a pleca într-o patrulă. Standarde nu prea există. Asta văd eu ca fiind marea diferență. Este individuală, nimeni nu-ți poartă de grijă. În Congo există o clasificare a drumurilor. Pot fi verzi, galbene sau roșii. Pe drum roșu, obligatoriu te deplasezi numai cu escortă înarmată. Pe galben, te poți deplasa cu două mașini, fără escortă. Verde nu implică niciun fel de măsură, dar în zona asta nu prea sunt drumuri verzi și atunci totul ține de planificare. Şi atunci totul ţine de planificare. Te deplasezi pe roşu, soliciţi escortă şi pe urmă poţi să mergi. Pe galben te poţi deplasa cu două maşini. Asta face un observator militar: toată ziua patrulează în scopul de a aduna informaţii. Principalele informaţii care ne interesează pe noi sunt cele legate de situaţia de securitate.
Realizator: Dle general Ioniță, exact ce spuneați: nu-i chiar roz! Adică trasee, culori, nu se știe cum se termină.
Daniel Ioniţă: Într-adevăr, există o protecție a forței, dar nu imediată, într-un proces care durează zeci de minute; mult pentru siguranța individuală.
Realizator: Îi salutăm pe colegii din Africa, din toată Africa, și, iată, și din India și Pakistan. Mi-au spus că se vor întâlni de Ziua Națională și o să încheiem și cu mesajul ăsta de Ziua Națională, unde toți românii, mai ales că sunt departe, se bucură, însă nu aş vrea să încheiem emisiunea fără să ne spuneţi despre planurile dumneavoastră, ale Comandamentului Forțelor Întrunite pentru 2022. Important 2022...
Daniel Ioniţă: Nu sunt planurile exclusive ale Comandamentului...
Realizator: Ale Armatei, sigur.
Daniel Ioniţă: Ale Armatei României. Armata României, în 2022, față de ceea ce am enumerat iniţial vine cu plus de participare și remarcăm plutonul de manevră și tehnică în Balcani, în misiunea EUFOR, 30 de militari. De asemenea, o provocare rămâne Republica Mali cu misiunea Takuba, cu instruirea forței, force protection, și de asemenea o misiune a Uniunii Europene în Mozambic, unde avem în planificare o participare cu aproximativ zece militari dedicată instruirii. Ziua Națională, un moment în care noi, în ritmul nostru de raportări zilnice, lunare, periodice, ori de câte ori este nevoie, atunci intrăm în legătură prin video, teleconferințe, cu majoritatea colegilor noștri participanți la misiuni și ne informăm unii pe alții și despre situația de securitate, dar atunci conducerea Ministerului Apărării Naționale, a Statului Major al Apărării, noi, Comandamentul Forțelor Întrunite, le dorim realizări, le dorim misiune ușoară, le dorim să se întoarcă sănătoși acasă şi...
Realizator: Să vă vedeţi împreună aici, acasă, sănătoşi.
Daniel Ioniţă:... să ne vedem împreună aici, acasă, pentru că experiența dânșilor rămâne plus valoare pentru individ, dar mai ales pentru Armată, ca familie.
Realizator: Plus valoare, lecții învățate și prestigiu și progres, până la urmă, pentru că imaginea Armatei este una cu mult schimbată în ultimii 30 de ani, mai ales în ultimii 15, dacă e să mă întrebați. Aceasta a fost emisiunea "Euroatlantica" din această seară cu subiectul despre care v-am spus: Securitatea națională nu are termene. Iată că nu are termene și nici... Lucrurile se termină atunci când se termină misiunea. Domnule general maior Dorin Ioniță, vă mulțumesc mult, vă mai aştept la Radio şi la Euroatlantica, dar şi la Jurnal militar.
Daniel Ioniţă: Şi eu vă mulţumesc.
Realizator: Sunt Cristian Dumitraşcu. Vă salut regulamentar, ca de obicei.