Euroatlantica - Ediția din 9 iulie 2020

RADIO ROM NIA ACTUALITĂŢI (9 iulie, ora 21:05) - "Euroatlantica" - Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor şi domnilor, bună seara! La microfon, Nicu Popescu. După cum ştiţi - şi noi am mai discutat la "Euroatlantica" - legislaţia română prevede ca preşedintele nou ales al ţării, într-un termen de şase luni de la scrutin, să prezinte şi să solicite parlamentului aprobarea pentru noua Strategie Naţională de Apărarea României, pe perioada mandatului său. Aşa s-a întâmplat şi acum. Pe 27 mai, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a analizat noua strategie pentru perioada 2020 - 2024, un document esenţial pentru siguranţa cetăţenilor şi securitatea naţională în ansamblu, după cum aprecia preşedintele Klaus Iohannis, la sfârşitul şedinţei CSAT de atunci. Strategia a fost elaborată în condiţiile în care întreaga lume se confruntă cu pandemia de COVID-19, care a afectat toate statele şi a declanşat o criză economică ce va afecta serios relaţiile dintre actorii globali şi va spori volatilitatea şi impredictibilitatea mediului internaţional, afectând şi securitatea internaţională. Şi dacă am amintit de pandemia de COVID-19, trebuie să remarcăm faptul că de atunci, la nivel global, numărul celor confirmaţi ca fiind infectaţi cu SARS-CoV-2 s-a dublat. În acest context, a fost elaborată strategia amintită, iar în ultima zi a primei sesiuni ordinare a parlamentului din acest an, pe 30 iunie, documentul a fost supus votului plenului reunit al legislativului şi aprobat. Pentru actuala ediţie a emisiunii noastre, am rugat-o pe colega Alina Stănuţă să realizeze o sinteză a modului în care s-a desfăşurat şedinţa parlamentului, sub cupola Palatului din Dealul Arsenalului sau Spirii, cum doriţi. Alina Stănuţă:

Reporter: Plenul reunit al parlamentului a adoptat cu majoritate de voturi raportul comun al Comisiilor de apărare privind Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020 - 2024. Documentul a fost aprobat anterior în CSAT, în luna mai. Preşedintele Klaus Iohannis declara atunci că proiectul elaborat pentru perioada 2020 - 2024 are la bază conceptul unei Românii normale, al unei ţări care prin instituţii democratice puternice îşi protejează şi îşi apără toţi cetăenii. Şeful statului preciza că partenertiatele cu Statele Unite, Uniunea Europeană şi NATO sunt pilonii principali ai noii strategii. Pe de altă parte, strategia a fost elaborată în contextul unei pandemii, care a declanşat o criză economică profundă, iar în aceste condiţii, relaţiile de putere dintrea ctorii globali sunt perturbate, fapt care sporerşte volatilitatea şi impredictibilitatea mediului de securitate international. Parteneriatul Strategic cu SUA, dar şi apartenenţa la NATO şi Uniunea Europeană, aşadar, sunt reafirmaţi în document ca piloni ai politicii externe şi de securitate, iar preşedintele României spunea că Strategia Naţională de Apărare pentru următorii patru ani implică o nouă abordare, determinată de deteriorarea relaţiilor dintre Alianţa Nord-Atlantică şi Federaţia Rusă, de proliferarea terorismului, de ameninţările hibride şi de cele cibernetice. Aşadar, actuala Strategie Naţională de Apărare a Ţării este structurată în cinci capitole, astfel: Capitolul I: România, membru activ NATO şi al Uniunii Europene, stat rezilient, pol de stabilitate regională; Capitolul al II-lea: Interese şi obiective naţionale de securitate, în timp ce Capitolul al III-lea se referă la evealuarea medului internaţional de securitate. Capitoul IV vizează ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi, în timp ce Capitolul V vizează direcţiile de acţiune şi principalele modalităţi pentru asigurarea securităţii naţionale a României. În cadrul primului capitol, este prezentată viziunea pentru o Românie modernă, ale cărei fundamente pentru politica externă şi de securitate sunt reprezentate de apartenenţa stării noastre la Uniunea Europeană şi la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, precum şi Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii. Totodată, este subliniată necesitatea consolidării rezilienţei statale în faţa ameninţărilor şi a evoluţiilor mediului de securitate internaţional, astfel încât să fie asigurate securitatea şi prosperitatea cetăţenilor români. Cel de-al doilea capitol abordează valorile, interesele şi obiectivele naţionale, elementele principale in definirea Strategiei Naţionale de Apărare. Obiectivele naţionale de securitate, ca repere ale acţiunii practice de realizare a intereselor naţionale de securitate, sunt dezvoltate din perspectivă internă şi externă./aionescu/Cel de al treilea capitol prezintă tendinţele majore cu potenţial de afectare şi influenţare a mediului de securitate internaţional, caracterizat şi în prezent, printr-un grad crescut de dinamism şi impredictibilitate. În acest context, România are oportunitatea de a-şi consolida postura strategică la nivel euroatlantic şi rolul de vector de stabilitate şi furnizor de securitate regională. Al patrulea capitol detaliază ameninţărie, riscurile şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale. În cadrul ameninţărilor sunt menţionate criza economică provocată de pandemia de SARS-CoV-2, consolidarea potenţialului militar în vecinătatea României, volatilitatea stării de securitate regionale, acţiuni ostile de influenţă în spaţiul public, atacurile cibernetice, distorsiuni pe pieţele energetice, interferenţe şi preluări străine ostile ale unor opratori economici de interes naţional. În rândul riscurilor sunt cuprinse tentaţia iliberală, evoluţia eurasiatică a Republicii Moldova, stagnarea extinderii Uniunii Europene în Balcanii de Vest sau fenomenul terorist. Vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale sunt legate de capacitatea instituţiilor statale de a evalua şi diminua impactul riscurilor şi ameninţărilor. Acţiunile de deturnare a actului de decizie sau persistenţa unor lacune legislative în domeniul securităţii naţionale şi contracarării agresiunilor informaţionale. Ultimul capitol al strategiei de apărare, abordează direcţiile de acţiune şi principalele modalităţi de asigurare a securităţii naţionale pe opt dimensiuni: diplomatică, apărare, ordine publică, informaţii, contra-informaţii şi securitate, dimensiune economică şi energetică, diplomatică de management al situaţiilor de criză şi protecţie civilă, securitatea mediului înconjurător, precum şi dimensiunea educaţională de sănătate socială şi demografică. În timpul dezbaterilor din plenul Parlamentului, consilierul prezidenţial în cadrul departamentului securităţii naţionale, Ion Oprişor, a arătat că, după adoptarea acestui document, va fi elaborat planul de implementare a strategiei. El vorbea şi despre necesitatea adaptării cadrului legislativ din domeniul securităţii.

Ion Oprişor: Conform prevederilor Constituţiei României şi în termenul stabilit de lege, la 6 luni de la preluarea noului mandat de preşedinte, pentru a funcţiona în condiţii optime sistemul naţional de securitate trebuie să aibă la bază o abordare integrată şi un proces continuu de consultare instituţională. Consolidarea rezilienţei naţionale reprezintă un imperativ pentru a răspunde noilor tipuri de ameninţări, inclusiv cele derivate din dezvoltarea tehnologică. În cadrul acestui efort naţional complex, un rol central îl va avea colaborarea public-privat, cetăţean-comunitate şi civil-militar. De asemenea, comunicarea strategică este o necesitate şi trebuie să reprezinte o prioritate pentru instituţiile statului, inclusiv din perspectiva promovării obiectivelor de securitate naţională prevăzute de către această strategie. După adoptarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 va fi elaborat planul de implementare a acestuia, iar pe baza lui şi pe baza strategiei, instituţiile publice cu responsabilităţi în securitatea naţională sunt chemate să îşi dezvolte strategii sectoriale şi să pună în aplicare măsuri în domeniile proprii de responsabilitate desemnte contracarării şi combaterii riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor şi, bineînţeles, îndeplinirii obiectivelor strategiei. Din perspectiva operaţionalizării Strategiei Naţionale de Apărare pentru perioada 2020-2024, o condiţie complementară tuturor celorlalte valori şi principii care au stat la baza elaborării acestui document programatic o reprezintă asigurarea unui cadru legislativ coerent şi aplicat, menit a contribui la consolidarea culturii de securitate şi modernizarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. De aceea, pentru perioada 2020-2024 se impune adaptarea cadrului legislativ în domeniul securităţii pentru a oferi instituţiilor publice responsabile, instrumentele necesare raportării prompte şi flexibilitatea de a gestiona provocările la adresa securităţii naţionale. Domnul Klaus Iohannis, preşedintele României a trimis Parlamentului pentru aprobare Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024. Noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării are la bază consensul şi efortul naţional comun al instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale care au contribuit la procesul laborios de analiză, premergător elaborării strategiei. Strategia Naţională de Apărare pentru perioada 2020-2024 este, astfel, expresia unui angajament naţional care poate fi realizat deplin doar prin implicarea noastră, a tuturor, a cetăţeanului, a societăţii în ansamblul său şi a instituţiilor statului. Triada stat-societate-cetăţea trebuie să funcţioneze în parametri oprimi pentru a răspunde aspiraţiilor românilor. Noua strategie de apărare are o dublă valenţă - cea de expresie a efortului naţional comun şi cea de reper central pentru direcţionarea activităţii instituţiilor publice pentru realizarea obiectivelor naţionale prioritare de asigurare a securităţii României şi a cetăţenilor săi./rjurubita/aionescu/Continuitatea, predictibilitatea și transparența decizională rămân condiții esențiale pentru o conducere strategică eficientă a României, precum și pentru consolidarea profilului țării noastre de actor credibil și relevant în cadrul organizațiilor internaționale și în relație cu partenerii și aliații noștri externi. Aceste repere ale acțiunii noastre strategice se regăsesc și în conținutul noii strategii naționale de apărare. Pilonii politicii noastre externe și de securitate rămân aceiași: parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la Alianţa Nord-Atlantică și la Uniunea Europeană. Adaptabilitatea, flexibilitatea și reziliența au devenit astăzi cerințe imperative pentru orice țară și pentru România. La provocarea de securitate generată de tendințele de reconfigurare a balanței de putere și manifestările asertive ale unor actori care persistă în continuare s-au adăugat pandemia Covid și efectele pe care le comportă în plan economic și în relațiile de putere dintre actorii globali. Trebuie să fim deplin conștienți le potențialul acestor evoluții, de a accentua volatilitatea și impredictibilitatea mediului de securitate internațional. În plan practic trebuie să facem ceea ce este necesar pentru ca România să devină un stat rezilient, puternic, care dispune de mecanisme de reacție rapidă și eficientă la provocările mediului de securitate actual. Toate aceste aspecte se regăsesc în noua Strategie Națională de Apărare a Ţării. De asemenea, această strategie operează cu conceptul de securitate extinsă, care a fost introdus şi definit în strategia anterioară. Pe lângă apărarea armată cu dubla sa calitate de apărare națională și de apărare colectivă, noua strategie abordează multe alte domenii relevante pentru securitatea națională, precum politica externă, ordinea publică, activitatea de informații, managementul crizelor, educația, cultura, sănătatea, economia, demografia, mediul, securitatea energetică și cea cibernetică, securitatea infrastructurilor critice. Acest concept multidimensional al securității are la bază relația securitate-prosperitate, stat de drept, democrație, identitate și echilibrul dintre stat și individ ca beneficiari ai securității naționale. Prin Strategia Națională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 se creează cadrul necesar pentru efortul conjugat al instituțiilor naționale responsabile de implementarea politicilor de apărare și securitate. De asemenea s-a avut în vedere nevoia unei componente de analiză strategică multidisciplinară, sens în care prin strategie s-a prevăzut constituirea unui grup de reflecție strategică care să evalueze dinamica mediului internațional şi să ofere expertiză integrată. Obiectivele naționale de securitate sunt definite pornind de la situația reală a României și având în vedere așteptările cetățenilor și ale societății noastre. Evaluarea gradului de implementare a strategiei se va realiza anual sau ori de câte ori situaţia o impune și se va fundamenta pe informațiile colectate în cadrul unui proces de monitorizare, având ca scop elaborarea unei analize cuprinzătoare, raport de evaluare privind modul de implementare a strategiei naționale de apărare a țării, precum și emiterea unor recomandări privind realizarea acțiunilor ulterioare.

Reporter: Şi reprezentantul grupurilor parlamentare ale PNL, deputatul Victor Paul Dobre, vorbea despre necesitatea îmbunătățirii cadrului legislativ pentru instituțiile responsabile.

Victor Paul Dobre: În conformitate cu prevederile legale, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ne propune strategia națională pe următorii cinci ani în domeniul apărării, ordinii publice, siguranței statului. De la bun început aș vrea să subliniez faptul că grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal vor vota această strategie, întrucât ea se bazează pe cele trei axe principale ale politicii de securitate externe de apărare a statului român, care a fost în ultimele trei decenii. Partidul Național Liberal, imediat, la începutul anilor '90, a militat și militează pentru Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, pentru asumarea obligațiilor noastre de stat membru al Tratatului Atlanticului de Nord atât din punct de vedere strategic al României, cât și participarea la misiunile NATO în lume și apartenența la Uniunea Europeană. Acestea sunt cheile de boltă ale securității naționale și strategia menține această direcție și chiar folosește concepte noi cu care suntem de acord. Ceea ce însă vreau să subliniez - și a făcut obiectul discuției în comisiile de apărare reunite cu domnul consilier prezidențial - necesitatea îmbunătățirii cadrului legislativ. La începutul anilor '90 a fost un pachet de legi, începând chiar cu legea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, domnul consilier prezidențial sublinia faptul că orice modificare legislativă trebuie să înceapă de la capăt cu această lege îmbunătățită, ca și legile siguranței naționale, ca și legile Ministerului Apărării, Ministerul de Interne, peste tot trebuie îmbunătățit./aburtica/aionescu/Au fost legi care au fost benefice pentru țară, pentru funcționare ei, pentru parcursul de integrare, pentru rolul pe care azi îl are România, un rol important și respectat. În același timp suntem în al treilea deceniu de acum al mileniului trei și trebuie să ne adaptăm noilor situații, tuturor acestor riscuri cu care ne confruntăm și ceea ce trăim în aceste luni de zile, pandemia, un tip de criză pe care nici măcar nu o aveau evoluată nu numai România, ci toate țările lumii. Lumea evoluează, schimbările sunt continue, riscurile sunt continue, vulnerabilitățile apar. Strategia noastră este în direcția corectă politică a României la care a achiesat întregul spectru politic în slujba cetăţenilor acestei țări şi sunt convins într-o perspectivă solidă în continuare pentru țara noastră.

Reporter: Documentul a primit și voturile parlamentarilor PSD care au făcut, însă, unele observații legate de procedură. Astfel, senatoarea PSD Gabriela Crețu a cridicat faptul că parlamentul nu a amendat strategia, mai ales că instituțiile publice responsabile de implementarea acesteia sunt sub control parlamentar, în timp ce senatorului Titus Corlățean spunea că era necesară o dezbatere și în comisiile de politică externă pe aspecte cuprinse în capitolul patru privind amenințările.

Titus Corlățean: Stimaţi colegi, pe fond de această dată din partea grupurilor parlamentare PSD chestiunile legată de securitate națională și necesitatea unui nou ciclu, dacă doriți, a strategiei naționale de apărare a țării pentru perioadă în speță 2020-2024, sunt chestiuni fundamentale, nu sunt supuse negocierii, grupurile parlamentare ale PSD vor susține adoptarea strategiei naționale.

Nu voi intra în chestiunile de procedură ridicată, deși ele ar merita o reflecție într-un parlament așezat, care nu e dominat de starea de urgență, de alertă și de alte presiuni la care este supus în mod obiectiv sau subiectiv. Aș menționa aici un singur lucru, tare bine ar fi fost la repartiția acestui document important nu doar comisiile de aparare, ordine publica să fi sesizate, ci și comisiile de politică externă, cel puțin, pentru a putea să avem o contribuție de fond ceva mai largă și care ar fi putut, de exemplu, să ducă la evitarea unor greșeli care sunt în aceast document și unor exprimări pe care eu personal le înțeleg mai greu, preluate și raportul distanțelor comisii de apărare, ordine publică și citez cel mai mic exemplu, respectiv ce ne îngrijorează în cadrul amenințărilor: "consolidarea potențialului militar în vecinătatea României". Păi vă anunț că vecinatatea Romaniei înseamnă și Balcanii, înseamnă și state care sunt membre sau sunt aspirante la Alianţa Nord-Atlantică, înseamnă vecinătate și Ungaria, înseamnă și Polonia, înseamnă şi americani, nu doar ruşi, dacă ne preocupa și ne preocupă ameninţarea rusă în bazinul lărgit al Mării Negre haideți să o spunem mai direct și mai corect.

Era nevoie de o dezbatere mai serioasă, mai așezată, cu tot respectul pentru colegii care au expertiză în comisiile de apărare, dar am fi putut găsi formule și mai bune pe anumite subiecte în măsura în care ne e îngăduie nouă parlamentului să ne exprimăm pe așa ceva, pentru că noi am avut într-un ciclu anterior când un alt președinte zece ani de zile a condus cu mână forte această țară și atunci domnul consilier prezidențial, domnul general pe care eu îl respect pentru profesionalism, i-a fost consilier și care aceeași instituție prezidențială ne-a propusă în strategia de la cel moment de apărare a țării, securitate națională să introducem presa ca o amenințare și ca o valabilitate la adresa securității naţioale și grație efortului parlamentului și luărilor de poziție publice ale unor oameni politici, nu doar ale presei am putut să scoatem acea aberație.

Deci e nevoie, într-adevăr, de o dezbatere mai profundă, mai așezată în parlament, dar încă o dată, în esenţă partea principală trebuie susţinută și grupurile parlamentare PSD vor susține adoptarea acestei strategii.

Reporter: Singurii care s-au abținut de la votul strategiei naționale de apărare au fost cei de la USR. Deputatul Lucian Viziteu spunea în plenul reunit al parlamentului că deși documentul are și multe aspecte pozitive și lupta împotriva corupției trebuie să redevină o prioritate.

Lucian Viziteu: Observ din păcate că avem o nouă chestiune unde PNL și PSD împărtășesc aceiași poziție. Atât colegii de la PNL și cei de la PSD încearcă să ne convingă că ar cam trebui să încetăm cu lupta împotriva corupției. Noi de la USR nu suntem de acord. Da, această luptă nu a fost perfectă, au fost scăpări punctuale, au mai fost lipsuri legislative, au fost și sunt în continuare membri ai unor instituții ale statului cu legături în zone mai puțin legale./mnecula/aionescu/ Dar, cu toate acestea, ideile bune care au stat în spatele acestei lupte trebuie să continue. Strategia națională de apărare de astăzi are multe aspecte pozitive. Unele aş vrea le scot în evidență: încercarea de a centra discursul pe cetățean şi unul pe stat, o tranziție practic de la o viziune etatistă la una de dreapta modernă - chiar dacă în esență în text nu se vede așa cum ne-am dori, salutăm acest demers - conceptul de reziliență a statului, un concept bun care trebuie urmat asiduu de măsuri de implementare eficiente, identificarea clară a unor entități statale și non-statale ca amenințare la securitatea națională a României - și aici mă refer, printre alte, și la Federația Rusă și alt exemplu pozitiv în această strategie ar fi continuitatea strategică, spre exemplu, continuarea conceptului de securitate extinsă. Chiar și cu aceste puncte bune, considerăm că nu este în regulă să eliminăm din strategie în mod explicit lupta împotriva corupției, și să nu vă gândiți doar la câțiva politicieni certați cu legea, ci la consecințele mult mai grave ale acestui flagel. Corupția reprezintă una dintre vulnerabilitățile la adresa securității naționale și ea permite unor actori statali ostili sau chiar unor grupuri de interese mafiote să ajungă să controleze oameni în funcții majore din statul român sau chiar să acapareze instituții întregi. Am văzut cu toţii acum cinci ani: în Ucraina, Federaţia Rusă s-a folosit de corupția din această țară pentru a îngheța pur și simplu reacția Kievului la ocuparea Peninsulei Crimeea. Doar în ultimul an corupția a afectat statul român în sectoare ce ţin direct de securitatea și apărarea națională și voi aminti doar câteva: achizițiile de corvete, achizițiile de rachete balistice defensive, demiterea neconstituţională a procurorului-șef DNA și mai nou, iată, dosare penale și anchete parlamentare privind achiziția de materiale sanitare chiar în timpul unei pandemii. Corupția a fost și a rămas una dintre principalele vulnerabilități la adresa securității României și la adresa românilor. Corupția continuă să fie prezentă în viața de zi cu zi a românilor, dar mai ales continuă să fie prezentă la cele mai înalte nivele din statul român. Acest lucru nu este explicat săptămânal doar de USR, ci este confirmat de rapoartele Departamentului de Stat, de rapoartele Comisiei Europene, de rapoartele MCV, de rapoartele Greco, de declarațiile Comisiei de la Veneția, cât și de poziționările publice ale principalelor noștri parteneri euroatlantici. Unul dintre efectele acestei tendințe și asumat declarativ chiar de președintele României este reprezentată de poluarea din România. Anual mor în România peste 25 de români din cauza atribuibile direct poluării. Astfel, combaterea poluării, inclusiv degradarea resurselor naturale, printre care și tăierile ilegale de păduri, ar fi trebuit să se regăsească în această strategie, conform declarațiilor președintelui. Aș dori să mai atrag atenția spre altă chestiune, tot un exemplu de rezultat al corupției, şi anume numărul uriaș de diplome, multe chiar doctorate, obținute la diverse instituții, în subiecte legate chiar de securitatea națională, de ordine publică sau de siguranță publică. Din păcate am văzut cu toții că mulți dintre cei care au obținut aceste diplome sunt niște analfabeți, unii chiar hoţi, iar unii dintre ei au primit acasă acele dimplome, fără să treacă măcar să cunoască locul în care teoretic au urmat cursurile. Astfel de practici trebuie să înceteze, căci a avea în fruntea statului român, în poziții cheie, pe zone de apărare sau de siguranță publică astfel de analfabeţi cu diplome reprezintă în sine o vulnerabilitate uriaşă la adresa securității naționale a românilor. În plus, dragi colegi din PNL, vă reamintesc că în urmă cu fix un an președintele Iohannis propunea un referendum pe justiție. Mai mult, există o inițiativă cetățenească - "Fără penali în funcții publice", care vine să corecteze o problemă gravă a sistemului politic din România. Milioane de români care au ieșit la vot la referendum pentru justiție sau milionul de români care a semnat în stradă inițiativa "Fără penali în funcții publice" ne transmite exact acest mesaj: acela că ei consideră încă corupția o problemă majoră a României, și mai ales mesajul că lupta împotriva corupției trebuie să continue.

Reporter: Şi Ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ciucă, declara recent că noua Strategie Națională de Apărare a Ţării pentru 2020-2024 obligă toate instituțiile statului să desfășoară o activitate de planificare integrată, astfel încât toate domeniile să genereze reziliență la nivel național, iar în final să asigure siguranța cetățenilor. Documentul a primit 311 voturi "pentru", patru "împotrivă" și 38 de abțineri. Realizator: Aşa a fost pe 30, sub cupola Palatului Parlamentului. Mulțumesc Alinei Stănuță pentru acest amplu reportaj de la ședința Camerelor reunite ale legislativului, atunci când a fost adoptată strategia națională de apărare a României pentru perioada 2020-2024. Cu certitudine vom mai face referire la ea sau la efectele ei. Doamnelor şi domnilor, "Euroatlantica" la final. Vă mulţumim pentru atenţia cu care ne-aţi urmărit. Aveți grijă de dumneavoastră. Audiție plăcută în continuare la Radio România Actualități! Sunt Nicu Popescu. Să auzim numai de bine!/aburtica/aionescu