Euroatlantica - Ediția din 9 aprilie 2020

RADIO ROM NIA ACTUALITĂŢI (9 aprilie, ora 21:05) - Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor și domnilor, bună seara! La microfon Nicu Popescu. Pandemia cauzată de noul coronavirus SARS-CoV2 face ravagii în continuare. Din Asia s-a mutat. Centrul epidemiei este acum Europa, iar Statele Unite au cel mai mare număr de infectaţi. Datele culese de John Hopkins University până acum aproximativ o oră indicau la capitolul confirmați 1.447.412, din care peste 363.000 în Statele Unite, peste 152.000 în Spania, peste 143.000 în Italia, peste 114.000 în Germania, peste 83.000 în Franța, peste 82.000 în China, peste 66.000 în Irak și peste 61.000 de infectați în Regatul Unit. Total decedați 91.783, cei mai mulți în Italia - 18.279, Statele Unite - 15.774, 15.239 în Spania. Peste 10.000 mai sunt în Franța. În țara noastră, 5.202 infectați confirmați, 647 vindecați, externați şi, din păcate, în cursul serii acum câteva minute, aţi auzit şi la știri, s-a ajuns la 248 de decese. Dincolo de aceste cifre seci şi reci cred că merită amintite eforturile depuse de diverse instituții publice sau private, statale sau locale, medicale, de ordine publică și militare, economice etc, dar și solidaritatea manifestată de oameni și organizații pentru sprijinirea celor afectați de pandemie, ca persoane sau instituțional. Despre solidaritate vorbim în această seară. Invitații mei şi ai dumneavoastră sunt domnul profesor universitar Ştefan Popescu. Bună seara, domnule profesor!

Ştefan Popescu: Bună seara! Bun găsit, tuturor!

Realizator: Şi domnul colonel Constantin Spînu, şeful Direcţiei de informare și relații publice al Ministerului Apărării Naționale. Bună seara, domnule colonel!

Constantin Spînu: Bună seara! Am onoarea să vă salut!

Realizator: Domnule colonel, România, prin Ministerul Apărării, a solicitat unității multinaționale de transport strategic, care operează de la baza aeriana Papa din Ungaria, unitate din cadrul NATO, desfășurarea unei noi misiuni de urgență pentru transportul a aproximativ 45 de tone de echipamente de protecție medicală de la Seul, deci din Coreea de Sud, la București, misiunea s-a încheiat ieri dimineață, când a sosit la București aeronava, cu aproximativ 100 de mii de combinezoane de protecţie./schelaru/ Al treilea zbor solicitat acum, exploatat cu un avion C17, a fost sponsorizat, costurile au fost acoperite de Statele Unite. Noi am avut ieri dimineață și declarația ministrului apărării, domnul Ciucă, și a ambasadorului Statelor Unite la București. Cred că ar fi interesant, domnule colonel, să punctăm aceste elemente de sprijin în cadrul Alianței Nord-Atlantice, ele fiind anunțate de altfel și de secretarul general, acum o săptămână, la Conferința ministerială NATO. Vă rog, domnule colonel!

Constantin Spînu: Este adevărat. Aş vrea să punctez aici că folosirea acestei capabilităţi, respectiv /.../ multinaţională de transport strategic pentru misiuni de urgență, în contextul gestionării pandemiei de coronavirus a fost o premieră în cadrul acestei capabilităţi multinaţionale. România a fost primul stat care s-a gândit că poate să utilizeze aceste resurse naţionale. Noi suntem membri ai acestei /.../ şi avem alocate, ca toate statele membre ale unităţii multinaţionale /.../ un număr de ore pe care le putem planifica pentru misiuni naţionale. Nu cred că există o urgenţă mai mare decât cea de acum din acest context al pandemiei care afectează viaţa şi în România, deci nu există o urgenţă mai mare, iar MApN a alocat aceste resurse în totalitate pentru constituirea unui adevărat cap de pod între Seul şi Bucureşti. A fost cea de-a treia misiune, aceasta din urmă misiune, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, a fost finanţată de Statele Unite ale Americii şi este o dovadă că astfel de capabilităţi, la nivel aliat, la nivel NATO, în unitatea multinaţională de transport strategic sunt 10 membri NATO şi 2 membri parteneri. Iată un exemplu foarte clar de cum se pot folosi resursele în comun pentru nevoi şi crize de acest fel, astfel încât cu toţii să fim mai puternici şi mai bine pregătiţi. Vorbeam de solidaritate şi de unitate - până la urmă, valorile acestea sunt în ADN-ul Alianţei Nord-Atlantice, iar în această perioadă să ştiţi că sunt şi alte exemple de solidaritate şi de intrajutorare în cadrul Alianţei. Republica Cehă donează echipamente de protecţie Italiei şi Spaniei. Germania primeşte pacienţi din Italia şi Franţa. Medici din Albania, Polonia şi acum şi din România merg în Italia. Cel mai nou membru NATO, Macedonia de Nord foloseşte sistemul NATO de răspuns la /.../ activităţi de informare a cetăţenilor proprii. Deci, iată, sunt exemple concrete, zone concrete în care capabilităţile alianţei pot să răspundă cu succes urgenţelor de tip civil /lalexandrescu/, iar pandemia de coronaviurs este eminamente un astfel de context în care /.../ civilă este cea care generează nevoia de reacţie la nivel planetar.

Realizator: Civil, civil, domnule colonel, dar ați văzut, am citit cu toții că s-au întâmplat lucruri și cu militari, deci pandemia până la urmă nu ține cont că unul are uniformă și unul nu are, lovește în oameni, de fapt.

-: Absolut, iar Ministerul Apărării Naţionale şi-a asumat la modul cel mai serios rolul de instituţie de sprijin pentru acest tip de reacţie. Am fost încă de la început, încă de dinaintea decretarii stării de urgenţă am fost implicaţi în procesul de decizie şi de reacţie la nivel naţional. Am sprijinit cu toate forţele noastre atunci când a fost nevoie, pentru că acest sistem este integrat, deciziile se iau integrat la nivel naţional, şi mai ales după decretarea stării de urgenţă când ne-au revenit misiuni foarte clare - le ştiţi deja, pentru că noi comunicăm constant modul în care acţionăm, sunt acele misiuni de sprijin pentru sistemul medical naţional, şi am vorbit despre transporturile aeriene, dar să ştiţi /.../ şi cu aeronavele proprii, din Turcia sau din Germania, de acolo de unde statul român a reuşit să achiziţioneze aparatură medicală şi de protecţie. Am instalat două spitale multirol care sunt, cel de "Ana Aslan" este pregătit să-şi pregătească pacienţii, cel de la Constanţa este aproape de finalizare, şi ele, aceste două capabilităţi, vor putea să preia pacienţii când se va ajunge la un stadiu al efectelor pandemiei în care va fi nevoie şi de ele. Suntem prezenţi în misiuni alături de forţele Ministerului Afacerilor Interne, misiuni de menţinere a ordinii publice. Foarte important, suntem prezenţi şi la frontiere, unde suplimentăm forţele de triaj medical, dar şi de aplicare a măsurilor de pază la frontiere - este o gamă largă de misiuni.

Realizator: Domnule profesor, l-am stârnit eu un pic pe domnul colonel şi ne-a spus foarte multe lucruri interesante, însă aș vrea să privim și din partea aceasta, a omului politic, a comentatorului politic, a analistului politic, și să scoatem în evidență elementele care duc la aceste lucruri foarte importante și de scos în evidență, legate de solidaritate.

Ştefan Popescu: Absolut, și cum bine a spus domnul colonel, intervenția personalului militar, asistența acestuia, preluarea managementului unor structuri civile, în cazul de față spitale, dar putem avea de-a face și cu alte elemente ale infrastructurii critice, în cazuri excepționale, în epidemia avem în cazul de față, dar dezastre naturale, atacuri teroriste, se observă foarte bine în toate țările europene, în democrații mature, precum Franța, Italia, personalul militar este mobilizat și este folosit ca sprijin pentru a da mai multă încredere cetățenilor. Noi am văzut înainte de această criză de fiecare dată când am mers la Paris sau la Roma cum personal al Ministerului Apărării Naționale asistă forțele de Poliție. Fără îndoială că această solidaritate în cadrul NATO este foarte importantă și completează aş spune într-un mod fericit Uniunea Europeană...

Realizator: Ei, aici vreau să vă întreb...

Ştefan Popescu: ... probabil niciodată nu s-a văzut nevoia acestei complementarității și reprezintă cel mai solid argument al celor, cum suntem și noi românii, care milităm pentru menținerea legăturilor transatlantice puternice. /cpodea/ Pentru că ați văzut foarte bine că Uniunea Europeană, care este un proces în construcție, are o serie de... o viteză de reacție mai mică. Acest lucru nu se datorează, nu, vinei nimănui, nu este din vina nimănui, dar este oglinda într-un fel, a procesului de integrare, a stadiului procesului de integrare în Uniunea Europeană, un proces care este /.../șantier, evoluează lent, deoarece nu este ușor de ajuns la o sinteza a intereselor a 27 de state membre. Reflexele și conștiința de corp comun au nevoie de timp pentru a se forma şi tocmai... Iar Uniunea Europeană nu are un sistem de răspuns rapid la crize, un sistem rapid de gestionare a crizelor. Şi iată că Organizația Tratatului Atlanticului de Nord asigură o complementaritate fericită pentru Uniunea Europeană și dă şi un exemplu politic important statelor membre. Vă rog!

Realizator: De altfel, domnule colonel, dacă ne aducem aminte, săptămâna trecută, exact acest lucru îl scotea în evidență secretarul general al NATO, cam tot pe la ora asta, când spunea că răspunsul la Covid-19 a fost punct principal pe agenda ministerialei și au decis ca generalul Wolters, care este șeful SACEUR să coordoneze sprijinul militar necesar pentru a combate criza, NATO fiind creat pentru combaterea crizelor și aceasta fiind o criză.

Constantin Spînu: Aveţi perfectă dreptate şi exemplele pot fi, care pot fi luate sunt foarte multe. Vorbeam de aeronave aliate care transportă materiale şi ajutoare. Dar Alianţa susţine şi eforturile autorităţilor naţionale, inclusiv în zona de suport logistic, cu spitale de campanie, transport de pacienţi, dzinfectarea unor zone publice şi protejarea graniţelor. Este un exemplu că aliaţii din NATO îşi demonstrează solidaritatea prin astfel de acţiuni şi cooperează în lupta cu pandemia Covid-19. De alftel, chiar duminica trecută noi am sărbătorit 16 ani de la aderarea cu drepturi depline.

Realizator: Da. A fost Ziua NATO.

Constantin Spînu: A fost Ziua NATO. Este prima zi din aprilie, declarată la nivel naţional ca Ziua NATO în România, pe care acum am sărbătorit-o într-un context de pandemie, într-un context de situaţie de urgenţă. A fost o ceremonie restrânsă la MApn, dar şi în unităţile Armatei României, cu participare extrem de redusă, cu respectarea măsurilor de distanţare socială, dar cu aceste valori în minte./lalexandrescu/ Eram foarte puţini la această ceremonie, dar nu eram deloc singuri. De altfel, la acest moment camarazii mei de arme sunt în teatrele de operaţii externe, unde îşi îndeplinesc misiunile şi, chiar dacă vorbim de solidaritate, cred că putem spune că şi ei au familii acasă şi ei sunt cu gândul la familiile lor şi este rolul nostru, al celor de aici, al conducerii MApN, dar şi la nivel local, sunt grupuri de sprijin familial constituite la nivelul unităţilor care au trupe dislocate în teatrele de operaţii, astfel încât să putem interveni prompt şi să rezolvăm pentru familiile rămase în ţară, acolo unde sunt probleme.

Realizator: Vă propun să ascultăm chiar un exemplu concret de solidaritate. Am rugat-o și a pregătit pentru emisiunea noastră o corespondență colega Elena Postelnicu, de la Roma, care este epicentrul în Europa. Are cele mai multe decese, din păcate, 18.279, cum spuneam, dintr-un total global de 91.783.

Reporter: În condițiile în care în Italia sunt peste 13.000 de cadre medicale, asistenți și alți operatori sanitari infectați cu COVID-19, iar 100 de doctori și 30 de infirmiere au murit și, la aproape 100.000 de pacienți pozitivi, 40% dintre ei internați în spitale, actualul personal medical disponibil cu greu reușește să facă față. Tocmai de aceea, nu numai China, Cuba, Rusia, Albania și Croaţia, ci și România a trimis ajutoare, inclusiv 11 doctori, specialiști în terapie intensivă și patru asistenți medicali. De cum au aterizat pe Aeroportul Milano-Linate, românii nu au avut prea mult timp la dispoziție să se acomodeze. Le-a fost prezentată situația și au trecut la treabă. De două zile lucrează împreună cu colegii lor italieni din spitalul din orașul Lecco, din nordul regiunii Lombardia. Asta vor face timp de două săptămâni. Este un gest care reînnoiește prietenia dintre Lombardia și România, a comentat la sosirea conaționalilor noștri vicepreședintele regiunii, Fabrizio Sala, și suntem conștienți de importanța și prețioasa contribuție pe care medicii și asistenții români o aduc în structurile noastre. Sala a amintit totuși şi de cei 10.000 de doctori și asistenţi români care deja lucrează în Italia, tuturor mulțumindu-le pentru eforturile depuse în combaterea acestui virus teribil. Mulțumiri au fost adresate și de subsecretarul pentru relații internaționale al Consiliului Regional Lombardia, Alan Christian Rizzi, și el prezent la aeroport pentru a întâmpina echipa de specialiști români, și care a comentat că acest ajutor este și mai mult apreciat în condițiile în care este oferit într-un moment de suferință și pentru România care, la fel ca Italia, trece printr-o criză fără precedent. O demonstrație de dragoste și solidaritate față de Italia de care cu siguranță ne vom aminti, a mai adăugat Rizzi. Gestul de solidaritate transmis de țara noastră a fost apreciat și de ministrul de externe, Luigi di Maio, care a mulțumit României, chiar în română, comentând pe pagina sa de Facebook că "istoria ne învață că solidaritatea între popoare are o valoare inestimabilă". Şi liderul formațiunii de extremă dreapta, Matteo Salvini, fost ministru de interne, cunoscut și pentru tendința sa anti migrație, a comentat în aceeași zi cu sosirea echipei de medici români, pe rețelele de socializare, că este un foarte frumos gest de solidaritate și prietenie transmis de România. Foarte multe mulțumiri au fost trimise pe Facebook și Twitter și de simpli cetățeni italieni, dar și români rezidenți în Peninsulă care, în cea de-a şaptea săptămână de epidemie și a patra de izolare la domiciliu, abia așteaptă ca această bătălie împotriva acestui virus să se încheie.

Realizator: Iată manifestarea practică a solidarității, dar sunt și apeluri la solidaritate, mai ales că economico- financiare și am rugat-o pe Ianna Ioniță să ne aducă la zi câteva elemente, inclusiv, spuneam, apeluri la solidaritate. Bună seara. Te ascultăm.

Reporter: Bună seara. Acolo unde Europa nu a intervenit, răspunsul a fost slab sau nu a existat niciun răspuns, atrage atenția președintele Parlamentului European, David Sassoli. Președinta Băncii Central-Europene, Christine Lagarde, a îndemnat statele europene într-un articol de opinie "să fie umăr la umăr pentru a răspunde crizei noului coronavirus cu măsuri bugetare". Organizația Internațională a Muncii estimează că 2,5 miliarde de persoane din întreaga lume vor suferi din cauza crizei. Aproximativ 81% din forţa de muncă a lumii va fi afectată. În acest context, premierul Italiei, Giuseppe Conte, a adresat azi un mesaj special Germaniei și a atras cu acest prilej atenția că Berlinul nu va avea niciun avantaj dacă Europa intră în recesiune, fiind acest apel adresat în condițiile în care, la această oră, miniștrii de finanțe din Uniunea Europeană discută asupra pachetului financiar și Germania și Olanda se opun propunerilor Italiei și Spaniei. Giuseppe Conte a subliniat că nu cere Germaniei şi Olandei să plătească datoriile Italiei. Însă o creștere economică rapidă ar fi bună pentru toată lumea. Altfel, vom spune: operația a reușit, pacientul Europa e mort - a încheiat Giuseppe Conte. Între timp, primari și guvernatori regionali italieni au cumpărat o pagină în "Frankfurt Allgemeine Zeitung" pentru a-i cere Germaniei să arate solidaritate în faţa pandemiei generată de coronavirus. Ei au mai amintit în context că toată lumea poate trece la un moment dat prin situații grele și au notat că au fost state, între care și Italia, care au acceptat să se reducă datoria Germaniei, după cel de-al doilea război mondial./csimion/schelaru

Realizator: Mulțumesc. Domnule profesor, iată deci și apeluri directe la nivelul Uniunii Europene.

Ştefan Popescu: Şi apeluri directe, dar cred că trebuie să depășim aceste declarații care acuză Uniunea Europeană. Uniunea Europeană are putere atâta câtă îi dau statele în primul rând și într-adevăr mecanismul de decizie este perfectibil. Există o problemă acum foarte mare pentru că tradiționalului clivajul între țările nordice, care erau net contributoare la bugetul european și cele sudice, care profitau mai mult, erau net beneficiare, acest clivaj a fost dublat și de faptul că țările din Nord - Olanda, Germania, Franța, de pildă - ministrul de externe francez Bruno Le Maire (ministrul economiei - n.red.) spunea că țara sa va cunoaște cea mai gravă recesiune după 1945, -6% scădere a produsului intern brut. Ei bine, și aceste state iată că au probleme economice, deci va fi mult mai dificil să se arate generoase, vor fi mult mai atente cu privire la accesarea fondurilor europene decât în trecut, iar acest lucru se traduce într-adevăr și printr-o competiție între statele europene, deoarece decidenții politici, cum bine știm, sunt supuși presiunilor propriului electorat, dar este important să se găsească o strategie comună de ieșire din criză, pentru că am văzut că s-a pus pe același plan în corespondența din Italia ajutorul venit din partea unor puteri extraeuropene. Eu nu le-aș pune pe același plan și aș face și o precizare: se uită să se vorbească de ajutorul masiv al Uniunii Europene acordat Chinei. 56 de tone de material sanitar și medical au fost trimise de Uniunea Europeană Chinei.

Realizator: La începutul anului.

Ştefan Popescu: La începutul anului, desigur. Deci acest lucru nu trebuie uitat, iar solidaritatea între țările europene, așa cum funcționează ea, cu sincopele care vin din trecut, pentru că suntem în șantier, șantierul construcției europene, care nu este finalizat, a depășit cu mult ajutorul venit din China, din Federația Rusă, un ajutor care dincolo de componenta legată de solidaritate, pe care nu o contestăm, dar a fost și instrumentat, ne aducem - am văzut cu toții șirurile de camioane de pe străzile Italiei /gpodea/ mediatizate excesiv. Fără îndoială, acum chestiunea reconstrucției europene trebuie să remedieze și aceste probleme de răspuns la criză, trebuie de asemenea să vedem cum ne refacem autonomia strategică pe anumite paliere - și nu mă gândesc numai la producerea de echipament sanitar şi medical -, de faptul că 70% din substanţele active necesare medicamentelor, fabricării medicamentelor în Europa vin din China, dar şi în privinţa repatrierii sau reechilibrării lanțurilor de aprovizionare, pentru că am văzut foarte bine că atunci când apare o problemă în China economia Uniunii Europene este foarte expusă.

Realizator: În acest context, nu-i așa, aţi ridicat mingea la fileu domnului colonel, cu elementele foarte clare pe linie de NATO, din care fac parte majoritatea statelor din Europa, membre şi ale Uniunii Europene. Nu este așa, domnule colonel?

Constantin Spînu: Aş putea să completez în primul rând în ceea ce priveşte dimensiunea militară a UE. Chiar de curând a fost desfăşurată pentru prima dată prin videoconferinţă reuniunea informală a miniştrilor apărării din statele membre ale UE, reuniunea s-a desfăşurat luni, ocazie cu care miniştrii apărării au prezentat eforturile întreprinse la nivelul fiecărei naţiuni pentru limitarea răspândirii coronavirusului, dar a fost propus în acest context şi crearea unei structuri în cadrul Statului Major al UE pentru o coordonare eficientă a eforturilor naţionale şi a facilitării schimbului de informaţii. Iată că şi la nivelul UE se pot potenţa şi valorifica formatele de cooperare, în special în cadrul /Politicii de securitate/ şi apărare comună. Şi dacă vorbim de NATO aş vrea să închei într-o notă optimistă intervenţia mea: aş readuce aminte că Alianţa a fost creată tocmai în scopul /.../ pentru toate naţiunile membre, pe întreg teritoriul aliat, a unui spaţiu al cooperării, al solidarităţii, al respectării statului de drept, dar şi al ajutorării fiecărui stat membru. Ştiţi că principiul care guvernează Alianţa este: toţi pentru unul şi unul pentru toţi. Cred că în momente ca acestea pe care le traversăm acum se poate vedea cum funcţionează această solidaritate şi, aşa cum vă spuneam prin metafora pe care o făceam, la Ziua NATO în România eram foarte puţini prezenţi la o ceremonie /..././schelaru

Realizator: Şi, pentru final, într-un minut, domnule profesor Popescu, iată, totuși, Uniunea Europeană merge înainte.

Ştefan Popescu: Uniunea Europeană merge înainte și deja se gândește la situația post-criză. Este foarte important să ne gândim acum să avem proiecte ambițioase, să ne redefinim modelele de dezvoltare industrială, pentru că este o chestiune de supraviețuire a Uniunii Europene și trebuie să învățăm lecția acestei crize; și, desigur, sperăm ca politica de coeziune europeană să nu fie sacrificată în numele unei competiții interne care nu duce la nimic bun. Aici sper ca România să poată fi beneficiară a repatrierii unor sau a reechilibării unor lanțuri de aprovizionare.

Realizator: Domnule profesor, sunteți un optimist, din câte vă ştiu.

Ştefan Popescu: Sunt pesimist, dar, mă rog, sper..., și, din ce am auzit și în spațiul public, autoritățile române doresc să prezinte oferta României pentru a putea produce echipament sanitar, biocide, măcar în domeniul activităților primare - nu mă refer la cele cu valoare adăugată înaltă, cu înalt grad de tehnologie care și acelea trebuie, bineînțeles, vizate pentru că autonomia strategică trebuie văzută într-un sens mult mai larg. Iată că nu se referă numai la chestiuni militare, se referă la industria farmaceutică, la industria auto, la industria echipamentelor electronice, la 5G, telecomunicații.

Realizator: Da, mulţumesc, domnule profesor Ștefan Popescu. Mulțumesc, domnule colonel Constantin Spînu. Vă mulțumesc, doamnelor și domnilor și dumneavoastră pentru atenția cu care, sper, ne-aţi urmărit.