Euroatlantica - Ediția din 8 iulie 2021

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (8 iulie, ora 21:05) - Realizator: Cristian Dumitrașcu - Bună seara și bine v-am regăsit. Cristian Dumitrașcu sunt. 21:05 aici la România Actualități. ”Euroatlantica”, o producție de fiecare seară de joi. Am pregătit împreună cu producătorul emisiunii, Nicu Popescu, un subiect foarte interesant, acum la sfârșitul unor perioade de exerciții majore în România, în contextul desfășurării în acvatoriul vestic al Mării Negre a exercițiului Sea Breeze 21. Am programat această temă: securitate la Marea Neagră, Sea Breeze 21. Forțele Navale Române au participat între 28 iunie și mai participă până pe 10 iulie la exercițiul acesta multinațional Sea Breeze 21, organizat de forțele navale ale Statelor Unite ale Americii și de cele ale Ucrainei, în apele internaționale ale Mării Negre și în raioane de instrucție terestră din zona Odesa. Corveta contraamiralul Horia Măcelariu 265 a plecat din portul Mangalia și a luat capcompas portul Odesa din Ucraina, unde a acostat alături de alte nave militare străine participante la Sea Breeze 21. Avem mai multe informații despre acest exercițiu, dar mai mult decât atât avem doi invitați în direct și este o premieră, pentru că după o așa lungă perioadă de pandemie, mă bucur să vă spun că avem, iată, primii invitați în studio la emisiunea ”Euroatlantica” și să sperăm că se va lua, să sperăm că lucrurile vor intra în normal. Am onoarea să prezint doi amirali de Marină. Este cu noi chiar șeful Statului Major al Forțelor Navale din România, contraamiralul Mihai Panait. Domnule contraamiral, bună seara și bine ați venit!

Mihai Panait: Bună seara, bine v-am găsit. Mulțumesc pentru invitație.

Realizator: Şi celălalt amiral despre care vă spuneam, contraamiral, amiral de flotilă Marian Săvulescu, fost coleg de fregată - o să vorbim noi despre asta - cu domnul amiral Panait. Sunteți șef de stat major la comandamentul forțelor întrunite. Bună seara, domnule Săvulescu!

Marian Săvulescu: Bună seara, Cristian Dumitrașcu, bună seara, domnule amiral, mă bucur că ne revedem acum în direct după ceva ani.

Realizator: Nu vă spun ce reacție a fost în regia de emisie: ei, ce bine că iată avem invitați după atâta vreme, pentru că lucrurile s-au desfășurat până acum, după cum știți, prin telefon, prin toate aplicațiile de internet, dar este bine că suntem aici, pentru că am avut o discuție prealabilă cu dumneavoastră și am aflat că domnul amiral Panait chiar a fost la Odesa, despre care vorbim despre Sea Breeze. Ați fost acolo, ați ajuns greu, cu escală la Istanbul, a fost greu de ajuns, pentru că echipa toată a plecat pe mare, cu navele militare și aș vrea înainte de toate să le spunem ascultătorilor ce înseamnă un astfel de exercițiu pentru securitatea României la mare, sigur, pe partea de forțe navale, pentru că temele sunt multiple, temele mai ales cele de fake-news, în care oamenii aruncă în derizoriu intenționat și spun ”se joacă și ei, au fost o grămadă de exerciții pe care le știm cu toții în România în anul ăsta și sunt așa... cumva... eh, s-au dus și ei și se joacă pe mare. Cum e, domnule amiral Panait?

Mihai Panait: Da. Sea Breeze pot spune că face parte din planul de măsuri de consolidare a securității pe flancul estic al NATO și al Uniunii Europene, prin dezvoltarea unor exerciții comune cu statele partenere, având ca obiective principale consolidarea cooperării militare și a interoperabilității între forțele navale participante. Sea Breeze, alături de celelalte exerciții care se desfășoară în Marea Neagră - și îi doresc să aduc aici în atenție exercițiul Breeze, Breeze este un exercițiu condus, planificat, coordonat de către forțele navale ale Bulgariei și va începe imediat după Sea Breeze, unde vom avea de asemenea o participare consistentă, cu unități navale. Sea Shield este un exercițiu condus de către forțele navale ale României și este cel mai mare exercițiu de luptă antisubmarin dezvoltat, planificat, condus de către forțele navale române în anul acesta de instrucție, în 2021, dacă vă aduceți aminte, în aprilie am desfășurat acest exercițiu cu rezultate remarcabile și alte câteva exerciții, Poseidon sau

EPMCM Dive, Riverine sau Suumer Storm, conduse sau planificate în cooperare cu partenerii din Alianța Nord Atlantică. Contribuim în felul acesta la asigurarea securității pe această regiune deosebit de importantă și încercăm prin ritmul pe care îl impunem să creștem nivelul de pregătire al echipajelor și să consolidăm relația în cadrul angajamentelor euroatlantice ale forțelor navale române, ale Armatei României./gpodea

Realizator: Pentru că aţi spus chiar acum, angajamentele euroatlantice, nu întâmplător v-am invitat pe amândoi, foști colegi, cum am spus, de pe fregată, pe dumneavoastră şi pe domnul Săvulescu. După modelul NATO, iată că lucrurile se întâmplă foarte interesant printr-o predare de responsabilitate, atunci când se merge în misiune NATO, către Comandamentul Forțelor Întrunite şi aș vrea, domnule Săvulescu, să ne spuneți, pentru ascultători, cum este şi de ce este mai eficient așa.

Marian Săvulescu: Marea Neagră, teatrul de operații, aici avem responsabilități, vorbim de Comandamentul Forţelor Întrunite, privind coordonarea, conducerea forțelor puse la dispoziție de statul roman. În câteva cuvinte, vorbinm despre generator, Statul Major al Forțelor Navale, care pregătește unitățile navale sau forțe de nivel de grupă, vorbim de specialiștii în distrugeri, EDO-iştii, şi după ce parcurgem procesul de pregătire, certificare și evaluare, avem un proces de transfer de autoritate de la generator către cel care conduce lupta. Revin la întrebarea anterioare și aceste exerciții menţionate de domnul amiral, anterior, nu sunt de ieri, de astăzi. Factorul declanşator a fost 1994, semnarea Parteneriatul pentru Pace, și cu începuturi timide, gen "Cooperative Partner" în Marea Neagră în țările din partea vestică, de la nord la sud, Ucraina, România și Bulgaria. Aceste exerciții s-au dezvoltat de-a lungul anilor. Așa a apărut "Sea Breeze", aşa a apărut "Breeze", aşa a apărut, ulterior, "Poseidon" și "Sea Shield", exerciții pe care le avem pe radar din 1997.

Realizator: Aș vrea să vă rog să fiți de acord să ascultăm o primă corespondență. Este vorba despre căpitan comandorul Gabriel Lungu, comandantul Corvetei 265 "Contraamiral Horia Măcelariu". Are o istorisire așa, foarte tehnică despre ce se întâmplă acolo. Dumneavoastră cu siguranță vei înțelege mai bine decât noi. Îl ascultăm pe domnul Lungu și revenim.

*

Gabriel Lungu: Pe timpul exerciţiului am executat respingerea ambarcațiunilor rapide de suprafaţă la fiecare intrare/ieşire în/din Portul Militar Odessa, reprovizionare pe mare, punând accent pe transferul de materiale ușoare, remorcajul unei nave avariate cu defecţiuni la sistemul de propulsie şi, nu în ultimul rând, respingerea aviaţiei inamice şi căutarea, descoperirea, identificarea, urmărirea şi atacul submarinului.

*

Realizator: Euroatlantica, Radio România Actualități. În studio, contraamiralul Mihai Panait și contraamiralul de flotilă Marian Săvulescu. L-am ascultat pe domnul Lungu de la Odessa, de pe mare. Într-un astfel de scenariu nu prea îți vine să fii acolo, atacuri ale aviaţiei inamice, motor care nu merge. Dumneavoastră, ca foşti comandanţi de fregată amândoi, trebuie să luați decizii, trebuia să luați, și acum din funcțiile pe care le aveți, decizii importante și rapide și asta este o chestiune care se exersează în "Sea Breeze", nu?

Mihai Panait: Este adevărat, sunt un pachet de exerciții care se dezvoltă, de regulă, în majoritatea exercițiilor multinaționale pe care le desfășurăm, la care participăm, de la formații, manevre și evoluții cu formațiile de nave, la exercițiile de comunicații, exerciții de transfer materiale sau de transfer personal de la o navă la cealaltă, exerciții de căutare antisubmarin, exerciții de respingere a atacului aviației inamice, exerciții de care a adus aminte și comandantul Corvetei "Horia Măcelariu", căpitanul comandor Gabriel Lungu și foarte multe alte exerciții care sunt într-un așa-zis "battle rhythm", un scenariu intens de desfășurare pe timp de zi și pe timp de noapte, astfel încât să menținem nivelul de pregătire al echipajelor la un standard ridicat, spunem noi, la nivelul interoperabilității cu partenerii din Alianța Nord-Atlantică și suntem mândri că am ajuns la acest nivel și performăm cu navele noastre și în exerciții, și în misiuni, și operații la nivelul partenerilor din Alianța Nord-Atlantică. Vi s-a întâmplat, pe când erați comandanți de navă, să vă întâlniți cu forțe ostile Alianței, domnule Săvulescu?/geftene

Marian Săvulescu: În Marea Neagră nu avem nevoie să ne imaginăm OPFOR așa cum spuneaţi mai devreme. El este prezent. Nave aa ale Federației Ruse monitorizează orice navă militară străină la momentul în care intră la nord de Bosfor și de asemenea este parte, să zic așa, făcând urmărirea grupărilor navale pe timpul exercițiilor.

Realizator: Îmi aduc aminte, domnule Panait, aţi avut acea misiune în Africa...

Mihai Panait: Operaţia EU NAVFOR Atalanta de luptă împotriva pirateriei, 2012.

Realizator: Inamic periculos şi acolo.

Mihai Panait: Şi întotdeauna avem, întotdeauna trebuie să fim pregătiți pentru vreme rea, pentru mare rea și să să reușim să contracarăm toate amenințările și toate riscurile. Este important, spuneați că am performa la bordul navelor și încercăm acum de pe pozițiile pe care suntem să transmitem toată experiența noastră și să îmbunătățim prin lecțiile identificate sau lecțiile învățate procesul de planificare, de pregătire și de execuție cu o permanentă evaluare a tuturor echipajelor navelor, astfel încât pe timpul misiunii să să plecăm foarte bine pregătiți şi să ne întoarcem acasă cu navele și cu echipajele în siguranţă.

Realizator: Parcă l-am auzit pe domnul pe amiral Iacoblev, cu care am vorbit ieri la Constanța, o să îl auziți un pic mai târziu, exact asta spunea: lecțiile învățate sunt importante și experiența anterioară este importantă. O să ne spună mai târziu despre pregătirea exercițiului, dar până atunci vă propun să îl ascultăm pe comandorul Adrian Gobjilă, comandantul Fregatei Regina Maria, care, la fel, a transmis de acolo și exact ce spunea domnul Săvulescu mai devreme, nu avem nevoie să ne..., cum ați spus? Nu avem nevoie să ne întâlnim că ei sunt acolo. Asta a spus și domnul Gobjilă. Îl ascultăm.

Adrian Gobjilă: Sea Breeze 2021 organizat de Ucraina în parteneriat cu Statele Unite ale Americii este unul dintre exercițiile la care Regina Maria participă în cadrul grupării SNMG – 2, Gruparea navală permanentă a NATO nr. 2. Navele noastre au participat la diferite tipuri de operații, inclusiv război amfibiu, război la sol, scufundări, interdicție maritimă, apărare antiaeriană, luptă antisubmarin și operațiuni de căutare și salvare pe mare. Acest exercițiu, Sea Breeze 2021, este semnificativ din mai multe puncte de vedere. În primul rând este probabil cea mai mare participare din istorie exercițiul, aproximativ 5.000 de militari NATO și țări partenere, în jur de 30 de nave și 40 de aeronave, avioane și elicoptere. România participă la acest exercițiu cu două nave, un elicopter şi aproximativ 300 de militari. De asemenea, are o însemnătate deosebită. pentru că deschiderea s-a suprapus cu Ziua Forțelor Navale Ucrainiene, precum și cu Ziua Statelor Unite. Reacția Federației Ruse a fost semnificativă. cu un număr crescut de nave care au monitorizat acest exercițiu.

Realizator: Euroatlantica, Radio România Actualități. În studio amiralul Mihai Panait, șeful Forțelor Navale, și contraamiralul de flotilă Marian Săvulescu, de la Comandamentul Forțelor Întrunite. Spunea domnul Gobjilă că monitorizează. E o chestiune normală, gravă, cum cum o interpretăm?

Mihai Panait: Din punctul meu de vedere, exercițiul Sea Breeze nu reprezintă o reacție la acțiunile Federației Ruse în Marea Neagră.

Realizator: Ei au o reacţie la exerciţiul nostru.

Mihai Panait: Este un exerciţiu... Federația Rusă obișnuiește să reacționeze la activitățile pe care NATO le planifică și le execută în Marea Neagră prin prezență navală și aeriană militară în proximitatea raioanelor de desfășurare și a navelor noastre, chiar dacă sunt anunțate din timp zonele în care desfășurăm exercițiile. Legislația internațională, dreptul mării, libertatea de navigație în apele internaționale este un drept sfânt din punctul nostru de vedere, al Forțelor Navale, al marinarilor, și sunt toate exercițiile planificate în conformitate cu legislația internațională, cu regulile de angajare și restricțiile internaționale și naționale ale țărilor participante. Amintea foarte bine comandantul fregatei, sunt mai mult de 30 de țări care participă cu nave și cu personal de Stat Major sau cu echipe...

Realizator: Este mult? 5.000 de militari?

Mihai Panait: Da, este prima dată când Sea Breeze aduce în exerciţiu un număr atât de mare de nave şi atât de mare de militari./schelaru

Marian Săvulescu: Domnule amiral, dacă îmi permiteţi aş vrea să intervin vizavi de cele 32 de țări zic așa oarecum exotice: Brazilia, Japonia, Senegal, Tunisia, până acum nu au fost în Marea Neagră, au reprezentanți, e o chestiune foarte interesantă. Noi care am plecat din copilărie în zona aceasta, să vedem acum în Marea Neagră țări de dincolo de meridiane, participanți cu structuri diferite în acest exerciţiu de importanță pentru noi, de altfel. /.../ două cuvinte /.../ îl cunosc din 2000, un copil foarte ambițios care a crescut bine și foarte bine. A intrat mai devreme domnul contraamiral de flotilă, domnul Iacoblev, da, noi suntem parte a acestei triade de astăzi, să zicem produsul unei unități cu renume în marina română, divizia 146 /.../ așa am plecat acolo, acolo era şi Gobjilă. Ulterior, ne-am dus pe alte drumuri, am ajuns secund la Regele Ferdinand, domnul amiral Iacoblev la Regina Maria, Gobjilă în echipajul |Fregatei Regele Ferdinand. Astăzi comandant la Regina Maria. Pentru mine este o chestiune de mândrie personală, pentru că acest copil a crescut sub ochii mei și ai celorlați doi colegi ai mei - și este un om de mare calitate.

Realizator: Dacă tot i-aţi amintit, vă invit să îl ascultăm și pe domnul Iacoblev, vă spuneam că am fost la Constanța și mi s-a părut important să vorbim cu comandantul flotei, da. Și nu e ușor să planifici așa ceva. 5.000 de militari, prima dată când vin, aţi spus, de dincolo de meridiane, e o chestiune care trebuia cumva marcată în această pregătire. Viorel Iacoblev. Valentin Iacoblev - trebuia să o comit. Valentin Iacoblev, contraamiral de flotilă - ascultăm.

Valentin Iacoblev: Întotdeauna, participarea la activități de instrucţie pe mare presupune o pregătire minuțioasă din partea echipajelor, cu privire la nave, la activități, exerciții, antrenamente, astfel încât echipajul navei să poată acționa în condiții corespunzătoare, în funcție de situațiile de instrucție sau după caz, de situațiile reale care pot apărea. Prin urmare, da, ne pregătim un astfel de exercițiu pentru fiecare tip de navă, începe undeva cu trei luni înainte, timp în care se verifică starea de funcționare a tehnicii, se verifică încă o dată și încă o dată, până când suntem mulțumiți. Bineînțeles, personalul se concentrează pe exercițiile normale și firești care se execută în cadrul postului de luptă, serviciului de luptă și cu nava, bineînțeles la sfârșit, deci sunt o serie întreagă de activități peste care nu trecem, nu vrem să trecem și nu vom trece niciodată.

Realizator: Dumneavoastră aveți experiența comandantului de fregată care a participat la multe exerciții și spuneați mai devreme că trebuie verificat încă o dată și încă o dată - asta vine și din experiența dumneavoastră nu?

Valentin Iacoblev: Da, de acord face parte din experiența pe care am dobândit-o în timp și consider că este modul normal și firesc de a proceda în continuare. Procesul de lecții învățate este un proces cu care lucrăm în mod normal, dar din punct de vedere al pregătirii navelor, sunt acele rutine, tehnice, operaționale pe care trebuie să le desfășurăm, astfel încât totul să fie funcțional.

Realizator: Euroatlantica - Radio România Actualități - ne apropiem de final, avem însă timp să tragem concluzii cu invitații amiralul Mihai Panait și contraamiralul de flotilă, Marian Săvulescu. Am vorbit despre Sea Breeze, va urma acum un alt exercițiu mai aproape de noi aici la bulgari. Diferențe între cele două exerciții, ce ar trebui să spunem despre Breeze, de la bulgari?

Mihai Panait: Breeze este un exercițiu planificat și condus de către forțele navale ale Bulgariei. Sea Breeze este un exercițiu bilateral ucraineano- Statele Unite ale Americii, este planificat, este un exercițiu bilateral - aceasta ar fi principala diferență. Şi Breeze este deschis participării țărilor marinelor PfP, așa cum este descris exercițiul Sea Shield, desfășurat de către forțele navale ale României și este primul mesaj pe care aş dori să îl aduc în atenție faptul că prin tot ceea ce facem în această zonă deosebit de importantă a Mării Negre, încercăm să ajutăm, să sprijinim forțele navale ucrainene pentru că sunt membrii NATO PfP, și noi am fost la rândul nostru timp de 10 ani în acest program, în acest parteneriat, avem experiență și putem să venim pe exercițiile noastre bilaterale și, prin participările la acest exercițiu, Sea Breeze, cu o experiență și o expertiză deosebită, astfel încât să îi ajutăm să facă pași înainte în acest proces. De asemenea Breeze este un exercițiu unde forțele navale române vor fi prezente, începând cu acest weekend, începând de duminică pleacă prima navă, navă purtătoare de rachete 190 către Portul Varna, acolo unde se va desfășura prima parte, prima fază a Exercițiului Breeze 2021, de desfășurarea ședințelor de planificare./lalexandrescu/ În acest exercițiu vom avea Fregata Regina Maria, care se află sub comandă SNMG-2, sub comanda Grupării de luptă împotriva navelor de suprafață, este o grupare de luptă permanentă a NATO, și, de asemenea, Dragorul Maritim 25, integrat de două zile în Gruparea de luptă împotriva minelor, de data aceasta, SNMCMG – 2. Deci, cum observații, ambele grupări NATO de luptă permanentă sunt în Marea Neagră în momentul acesta, în această perioadă și faptul că suntem prezenți cu două nave Sea Breeze, cu trei nave Breeze, cu peste 500 de marinari, cu peste 500 de militari, cu cele patru nave, suntem mândri și mulțumesc pe calea aceasta tuturor echipajelor navelor noastre care realizează performanță și contribuie la realizarea și menținerea echilibrului în Bazinul Mării Negre.

Realizator: Cred că este ultima întrebare, poate mai avem timp de două. Am în față doi oameni foarte importanți din punctul meu de vedere, pe care eu îi prețuiesc deopotrivă. Ați fost comandanții celei mai puternice nave militare românești în perioade diferite, guri de foc, nu povestim acum că nu avem timp. Tema principală de fake news este că..., precum am aflat, monitorizează rușii unde sunt ai noștri în Odesa. Aș aduce în amintirea noastră momentul 26 iunie, parcă, 1941, când, tot așa, oamenii ziceau "vine de la Răsărit" și noi le-am scufundat Moscova. Se mai pune problema ca în Al Doilea Război să fim singuri în fața unui eventual atac?

Marian Săvulescu: Răspunsul meu aici la prima acţiune...

Realizator: Este retorică, sigur.

Marian Săvulescu: ...este nu, pentru că, uitați-vă, domnul amiral amintea mai devreme de exercițiile din partea de vest ale Bazinului Mării Negre./schelaru/ Mesajul național, /.../Statul Major al Forțelor Navale și comandamentul forțelor întrunite, unitatea de comandă a NATO, suntem împreună. Apoi mai avem în zona respectivă și în afară țări partenere care sunt împreună în acest proces de instruire vizavi de răspunderea la amenințări.

Realizator: Deci este o temă falsă - asta am vrut să subliniez la sfârșit - se tot spune prin presa noastră iubită: ce să facem noi cu două fregate - Maria, Ferdinand și Mărășești de model românesc un pic mai vechi - ce să facem noi cu ele? Nu este vorba despre asta, e vorba că suntem împreună. Generalul Petrescu spunea la o întrebare similară în ”Actualitatea militară” mai acum câteva săptămâni același lucru. Ce facem?” Păi nu suntem singuri. Acesta a fost mesajul, nu?

Marian Săvulescu: Este adevărat. Datoria noastră este să ne pregătim - și datoria noastră națională, dar și datoria noastră ca membru în Alianța Nord-Atlantică și este foarte important să încercăm să menținem navele și echipajele într-o formă foarte bună astfel încât să executăm...

Realizator: Umăr la umăr cu ceilalți.

Marian Săvulescu: ... cu performanță, împreună cu partenerii din Alianța Nord-Atlantică misiunile pe care le primim, atunci când ne întoarcem în porturile de bază, de la mare sau de la Dunăre, să raportăm ”misiune îndeplinită”.

Realizator: Mai avem un minut și 30 de secunde. Domnule amiral, v-am prins! Ziua Marinei - cum e cu Ziua Marinei?

Mihai Panait: Ziua Marinei 2021, începem să... suntem în perioada de pregătire, de planificare a acestei zile importante, este o zi națională deosebit de importantă. Desfășurăm un exercițiu - Forțele Navale Române 2021, la nivelul anilor precedenți, la nivelul anului 2021 cu o abordare pragmatică și cu o dezvoltare a exercițiului față de anul 2020. Vă așteptăm cu mult drag.

Realizator: Cu asistență sau fără, că suntem încă în măsuri de restricție?

Mihai Panait: Ne adaptăm va fi o asistență redusă, dar mai dezvoltată decât anul trecut - și în portul militar Constanța, și pe timpul exercițiului, în raioanele maritime.

Realizator: Dle Săvulescu, mergeți la Ziua Marinei?

Marian Săvulescu: Cu siguranță! Face parte din viața mea!

Realizator: Sunteți aici în Bucureşti.

Marian Săvulescu: Da, da, da. Avem de-a lungul timpului, am fost la Constanța, Mangalia, Brăila, Tulcea, ba chiar și București.

Realizator: Așa e! Trebuie să amintim că Ziua Marinei este și în porturile fluviale - și despre asta mai vorbim și la Jurnal militar, unde vă invit pe toți să ascultați, ca în fiecare sâmbătă, de la ora 9:05. Până aici a fost ”Euroatlantica”. Vă mulțumesc, domnilor. Au fost în studio șeful Forțelor Navale, amiralul Mihai Panait. Mulțumesc!

Mihai Panait: Vă mulțumesc și eu! Am onoarea!

Realizator: Şi șeful de Stat Major al comandamentului Forțelor Întrunite, amiralul de flotilă Marian Săvulescu. Mulțumesc, dle contraamiral!

Marian Săvulescu: Mulțumesc, Cristian!

Realizator: Sunt Cristian Dumitrașcu, vă salut! Numai bine!