Euroatlantica - Ediția din 8 aprilie 2021

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (8 aprilie, ora 21:05) – „Euroatlantica” - Realizator: Nicu Popescu

Ediția din 8 aprilie 2021 poate fi ascultată aici.

Realizator: Bună seara! În ultimele zile sunt convins că ați auzit mai multe informații deloc liniștitoare dinspre Ucraina, informații care, ținând cont de periculozitatea lor, tind să ia fața, cum se spune, celor legate de pandemia COVID-19, nu că acestea ar fi de neglijat că, dacă ne uităm la cifre, peste 133.344.000 de cazuri confirmate la nivel global, soldate cu peste 2,891 de decese la nivelul planetei. Revenind, violențele au escaladat de-a lungul liniei de contact dintre forțele ucrainene și cele ale separatiștilor pro ruşi din regiunea Donbas, în estul Ucrainei. Au apărut date referitoare la masare de trupe ruse la frontiera Federației cu Ucraina, Occidentul a reacționat, şi americanii şi europenii au cerut fără echivoc retragerea și luarea de măsuri pentru ca situația să nu escaladeze. Reacția Moscovei, acum, pe seară, Reuters, citând TASS, transmitea că Rusia ar putea fi obligată în numite circumstanțe să-şi apere cetățenii din estul Ucrainei și că aceste ostilități militare majore ar putea marca începutul sfârșitului pentru Ucraina ca țară. Afirmația este a șefului adjunct al administrației prezidențiale ruse, Dmitri Kozak, care este și negociatorul șef al Rusiei pentru conflictul din estul Ucrainei - scrie Agerpres.

Şi tot în cursul serii s-a anunţat că președintele rus și cancelarul federal german au avut o convorbire telefonică în care şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu escaladarea tensiunilor în conflictul din estul Ucrainei, a anunțat Kremlinul într-un comunicat, în timp ce Guvernul german a anunțat că Angela Merkel i-a cerut Rusiei să-şi reducă prezența militară în regiunea de frontieră cu Ucraina - informații transmise de AFP şi Reuters Vom avea detalii de la corespondentul nostru.

Zilele trecute, după cum ne transmitea corespondenta noastră în capitala americană, Washingtonul transmitea fără echivoc susţinerea sa pentru Ucraina - şi pe colega noastră o vom auzi în emisiune. Fiind aici lângă noi, Ucraina este vecina ţării noastre, vă propun să zăbovim astă seară asupra situației din această țară. Am dat și un titlu ediției: "Ucraina sub tensiune". După această punere în temă am plăcerea să vă anunț că invitatul nostru în această seară este domnul general în rezervă Alexandru Grumaz. Bună seara, domnule general.

Alexandru Grumaz: Bună seara şi mulțumesc frumos pentru invitație.

Realizator: Domnule general, ne aducem aminte că în anii anii trecuți s-a lăsat cu sânge

Alexandru Grumaz: Da, este o chestiune extrem de complicată la ora actuală în estul României şi mă refer în apropierea graniței noastre cu Moldova, despărțindu-ne numai Moldova de ceea ce se întâmplă la ora actuală în Ucraina. Rapoartele care apar pe canalele de informații la ora actuală spun de intensificarea mișcărilor de trupe ruseşti în districtul de sud, la granița cu Ucraina, și nu numai acolo, ci și în Crimeea.

Realizator: Păi au anunţat şi exerciții în Marea Neagră.

Alexandru Grumaz: Exact. De fapt, ceea ce vedem acuma este o criză care, dacă vreţi, a începuit, zic eu, de la dialogul pe care Joe Biden l-a avut virtual cu Vladimir Putin, după ce au negociat New START, vă aduceţi aminte, preşedintele SUA a avut o adresare la ceea ce face Putin în Rusia care nu a căzut bine Kremlinului şi care a primit de fapt un răspuns prin această deplasare de forțe în sudul Rusiei, pentru că este o deplasare în sudul Rusiei. Plus de asta este şi o consolidare a poziției rusești în Crimeea. Avem aici instalarea celei de-a 56 Brigăzi de asalt aerian, care a fost desfășurată pe 30 martie în Crimeea, iar Şoigu a amintit că această brigadă va rămâne definitiv și va fi distribuită pe teritoriul Crimeii până la finele anului 2021./amirea/ De asemenea, sunt tot felul de unități, inclusiv unități de geniu, care s-au deplasat în Crimeea alături de convoaie de echipamente grele. Mă refer aici la /BMP-3/ modernizat, mă refer la tancuri, mă refer la tunuri autopropulsate. Toată adunarea aceasta de echipament greu indică o consolidare a poziției pe care o are Rusia în Crimeea, pe lângă faptul că acolo a deplasat baterii de S-400, poziționate în jurul unui obiective importante, cum ar fi obiectivul Feodosia, unde rușii, în timpul URSS-ului, au avut un depozit nuclear. Deci, la ora actuală, deplasările acestea au alertat Comandamentul European al Armatei americane, care și-a ridicat nivelul de supraveghere. De asemenea, poziția Rusiei în estul Ucrainei a intensificat atacurile ale proxilor din Donbas şi Lugansk împotriva militarilor ucrainieni. De fapt, unul din oficialii de la Kiev spuneau că la ora actuală nu sunt foarte interesați de acele sisteme Javelin pentru atacul blindatelor, ci sunt interesați de echipamente ca să poată lovi lunetiștii din regiunea separatistă care folosesc armele împotriva militarilor ucrainieni. Deci acesta este un război, dacă vă aduceţi aminte, cum a fost războiul de la Stalingrad împotriva nemților, când au folosit lunetiștii pentru a elimina militarii germani din anumite puncte. Deci cam așa se duce... cam asta e lecţia pe care o folosesc separatiștii din Ucraina pentru ceea ce se întâmplă în zona de acolo. De asemenea, comandantul şef al Statului Major, Ruslan Komceak, a susţinut pe 30 martie că Rusia îşi desfăşoară grupuri suplimentare tactice de nivel batalion şi el spunea de 25 de grupuri, asta ar însemna vreo 4.000 de millitari la frontierele Ucrainei, dincolo de cele 28 deja existente acolo. Sunt grupuri de nivel batalion care sunt foarte mobile şi care pot ataca pe anumite direcţii cu succes forţele ucrainene. De asemenea, preşedintele Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore Americane, Mark Milley, a avut discuţii cu omologul rus şi omologul ucrainean...

Realizator: Da, săptămâna trecută.

Alexandru Grumaz: ... pentru a vedea, pentru a înţelege care este această desfăşurare de forţe în districtul de sud. Ruşii bineînţeles că au afirmat că ei fac exerciţii, exerciţiile sunt incluse în aşa-numitul exexrciţiu Zapad 21. Dar ceea ce este foarte interesant este că într-un poligon din Kaliningrad ruşii au folosit bombardiere în exerciţii de bombardare de precizie asupra unor ţinte făcute de ei, cum ar fi comandamente, case, mă rog, obiective industriale. Acest exerciţiu spune foarte mult, pentru că el este derulat într-o perioadă în care lucrurile la graniţa cu Ucraina nu sunt cele mai fericite. De fapt, desfăşurările de trupe la graniţa cu Ucraina, trebuie să fim serioşi, asttea au fost de foarte mult timp, numai acum au crescut în intensitate şi, bineînţeles, au creat tensiune în media internaţională. Nu ştim la ora actuală, nu ştim care este intenţia preşedintelui Putin. Cel mai probabil obiectiv al acestor activităţi, ca să tragem o primă concluzie în ceea ce am discutatt până acum, este constrângerea preşedintelui ucrainean Zelenski să facă concesii în procesul de pace în curs./dstanesc/sdm2/ Kremlinul din cauza asta își intensifică agresiunea în Est, pentru a face presiuni asupra Ucrainei. De fapt, ce dorește? Kremlinul dorește mutarea trupelor de păstrare a păcii în zona aia și înghețarea conflictului pe granițele actuale. El a avut, Putin a avut o discuție cu președintele Macron și cu cancelarului Merkel, pe 30 martie, pe care Kremlinul a exploatat-o, din câte informaţii am eu, pentru a sugera să se continue procesul de pace ucrainian fără participarea oficialilor de la Kiev. Deci... Iar guvernul Zelenski continuă să se concentreze asupra acestor negocieri, în ciuda încercărilor de, să zic așa, de tip maskirovka, care se derulează în jurul Ucrainei.

Realizator: Vă propun să urmărim acum material pe care l-am primit de la Alexandr Beleavschi în cursul serii, care ne aduce, într-un fel, la zi cu discuțiile purtate pe marginea subiectului.

Alexandr Beleavschi: Rusia acuză Kievul de escaladarea din motive interne a tensiunilor în conflictul din estul Ucrainei şi avertizează că orice încercare de a-l tranșa militar, după modelul celui din Nagorno-Karabah, sau o eventuală aderare a Ucrainei la NATO poate duce la distrugerea Ucrainei. Kievul, pe de altă parte, acuză din nou Rusia că pregătește o agresiune împotriva sau, după cum o arată concentrarea masivă de trupe rusești la granița comună, și cere Occidentului să determine Kremlinul să facă pasul înapoi. În ultimele zile, Moscova a reluat însă avertismentul din 2018 al președintelui Vladimir Putin care, înaintea Campionatului Mondial de Fotbal din Rusia, a declarat că orice mișcare militară a Ucrainei în Donbas va însemna sfârșitul statalității ucrainene. El a fost adus în actualitatea zilele trecute de purtătorul de cuvânt al liderului rus, Dmitry Peskov. Astăzi, avertismentul a fost reiterat într-o formă dură de către adjunctul șefului Administrației Prezidențiale Ruse, Dmitri Kozak, care girează problematica spațiului post-sovietic. Potrivit acestuia, în cazul în care Kievul va începe o acțiune militară în Donbas, aceasta va fi începutul sfârșitului Ucrainei, deoarece, în funcție de evoluția situației, Rusia va fi obligată să intervină în apărarea cetățenilor săi din zonă. În entităţile separatiste Doneţk şi Lugansk au primit deja pașapoarte rusești peste 600.000 de persoane, alte sute de mii stând la rând. În același timp, Dmitri Kozak consideră puțin probabil că Ucraina va începe o acțiune militară, mișcările sale de trupe, în opinia sa, fiind o acțiune de PR. La rândul lui, Dmitri Peskov a declarat că trupele ruse nu amenință pe nimeni, iar numărul și poziționarea lor pe teritoriul rus este o chestiune ce privește exclusiv Rusia. Ucraina a fost sprijinită de Statele Unite, NATO și mai multe cancelarii occidentale care și-au exprimat profunda îngrijorare față de escaladarea tensiunilor în zona de conflict și prezența masivă a forțelor ruseşti la granița cu Ucraina. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că soluția conflictului din Donbas este aderarea Ucrainei la NATO sau cel puțin acordarea planului MAP. În replică, Germania a declarat că în momentul de față această problemă nu se pune, iar același Dmitri Kozak avertizează că admiterea Kievului în Alianța Nord-Atlantică va însemna și ea începutul sfârșitului Ucrainei. Tot astăzi, criza din Donbas a fost discutată de președintele Vladimir Putin și cancelarul Angela Merkel, discuția confirmând divergenţele majore cunoscute, deşi ambii lideri şi-au exprimat îngrijorarea faţă de escaladarea situaţiei. Doamna Merkel a cerut Rusiei să reducă numărul trupelor de la graniţa ucraineană, în timp ce liderul rus a acuzat Kievul de tensionarea ei intenţionată, subliniind necesitatea ca Ucraina să își îndeplinească angajamentele asumate anterior.

Realizator: Domnule general, sunt, iată, și discuții, spuneaţi și dumneavoastră. Alexandr Beleavschi ni le-a adus la zi, discuții politico-diplomatice la nivel înalt.

Alexandru Grumaz: Da. Deci implementările ruseşti în jurul Ucrainei trebuie să le evaluăm în contextul obiectivelor mai largi ale lui Putin împotriva Ucrainei. De fapt, obiectivul principal al Kremlinului împotriva Ucrainei este de a câștiga influența asupra Guvernului de la Kiev și de a împiedica aderarea Ucrainei la NATO sau la Uniunea Europeană, ceea ce Kievul dorește. Campania lui Putin împotriva Ucrainei se concentrează pe o campanie de, să zic aşa, informare cu fake-news-uri a populației ucrainiene. Forțele proxi ale Rusiei din estul Ucrainei se prezintă ca această pârghie de forțare a Ucrainei de a lua măsuri, eventual de a fi pusă în faţa unui fapt împlinit./ilixandru/ Ştim foarte bine, avem aici Crimeea, ocupată ilegal de Rusia şi unde lipsa de apă a creat o mare problemă, Ucraina închizând canalul de apă care ducea în Crimeea. Deci, acolo sunt câteva probleme foarte importante, de asemenea. În Ucraina există un institut de cercetări nucleare al ucrainienilor, pe care Rusia vrea să-l preia, la ora actuală, în vederea valorificării unor cercetări de acolo. De asemenea, nu este foarte probabil că Putin va recurge la operaţiuni ofensive majore, ci va forţa proxii din regiunile separatiste să facă acest lucru. Trebuie, deci, atât Statele Unite cât şi aliaţii săi trebuie să evalueze acţiunile ruseşti în acest context, care, am spus, a obiectivelor ruseşti şi a potenţialelor cursuri de acţiune. Aceste acţiuni indică la ora actuală o escaladare a campaniei de presiune rusă împotriva preşedintelui ucrainean Zelenski, nu o ofensivă iminetă. Există, într-adevăr, semne crescânde ale unui posibil focar de luptă în estul Ucrainei. De fapt, într-un interviu, pe care eu l-am ascultat, şeful autoproclamatei republici populare Doneţk a spus că un conflict militar în Donbas este aproape inevitabil...

Realizator: Păi, şi, atunci, să dăm...

Alexandru Grumaz: ... ceea ce dovedeşte deci propaganda... Asta este propaganda pe care aceştia o fac, este pentru că interesul lor este să provoace Ucraina la un atac. El a spus că anticipează o ofensivă la scară largă, lansată de Armata Ucraineană. Deci, ruşii se pregătesc şi aduc tehnică şi consolidează poziţiile pe care le au, iar preşedintele acestei autoproclamatei republici Doneţk spune că Armata Ucraineană va ataca în viitorul apropiat.

Realizator: Adică, acele discuţii, că va fi ceva imediat după Paştele Ortodox.

Alexandru Grumaz: Da. Ben Hodges, care a fost comandantul Armatei Statelor Unite trupelor de uscat în Europa, a declarat, este puţin probabil un atac terestru rus. El spunea că acest lucru pare a fi mai mult o demostraţie şi un test al Administraţiei Biden şi pentru a afla exact ce înseamnă, atunci când spune că suveranitatea ucraineană pentru a face acest lucru Biden el spne că suveranitatea ucraineană este o prioritate a Statelor Unite. Hodges a spus, generalul Hodges, un fin cunoscător al situaţiei din Europa de Est şi unul dintre oamenii care a pus presiune pe vremea când a fost la Bruxelles, pe faptul că dorea ca NATO să aibă un plan clar pentru Marea Neagră, care este o vulnerabilitate la ora actuală, spunea că acumularea făcută de ruşi în zona respectivă este exact ce v-am spus eu, pentru pregătirea bazelor în vederea confiscării infrastructurii de aducere a apei în Crimeea, care este o problemă colosală în zona respectivă.

Realizator: Domnule general, aţi aminitit de America. Vă propun să o ascultăm pe Doina Saiciuc:

Corespondentă din Washington - Reporter: Doina Saiciuc - Statele Unite au trimis trei cargouri militare în Ucraina şi au cerut Rusiei să-şi facă clare intenţiile, să explice de ce îşi consolidează prezenţa militară la graniţa cu Ucraina. „Am promis public că vom sprijini integritatea teritorială a Ucrainei - a spus, într-o conferinţă de presă, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby. „Cerem Rusiei să respecte integritatea teritorială a Ucrainei". La 25 martie au fost livrate în Odesa, cu vasul "Ocean Glory" 350 de tone de echipamente, care au inclus 35 de SUV-uri Humvee. La 2 aprilie - potrivit presei ucrainene - un avion militar de transport US Air Force Globemaster a zburat către Kiev, de la baza americană din Germania, Ramstein. La începutul lunii martie, Departamenul Apărării a anunţat că Statele Unite vor acorda, în anul fiscal 2021, 125 de milioane de dolari în asistenţă militară Ucrainei pentru a o ajuta să-şi menţină integritatea teritorială, să lucreze mai bine cu NATO şi să se apere mai eficient în faţa agresiunii Rusiei./eendrefy/ În funcție de eficiența reformelor Ucrainei în domeniul apărării, Statele Unite ar urma să acorde Kievului un pachet suplimentar de asistență de 150 de milioane de dolari. Casa Albă a reafirmat şi ea public și fără echivoc sprijinul Statelor Unite pentru suveranitatea Ucrainei și integritatea sa teritorială. Purtătoarea de cuvânt Jen Psaki a arătat că Statele Unite discută de mult timp cu Ucraina în legătură cu aspirațiile sale de a devenit membră NATO, dar a adăugat că aceasta este o decizie pe care Alianța trebuie să o ia. Unii analiști cred că acțiunile Rusiei de consolidare militară sunt o tentativă de a-l intimida pe președintele ucrainean Zelenski și de a testa fermitatea Administrației Biden. Campania militară a Rusiei ar putea fi menită, potrivit experților de la Consiliul Atlantic, să crească sprijinul intern pentru președintele Putin, a cărui popularitatea este în declin înaintea alegerilor parlamentare rusești din septembrie.

Realizator: Iată, domnule general, am vrut să vedem și această chestiune, că totuşi...

Alexandru Grumaz: Da, a fost foarte bună această prezentare, pentru că este important de știut că totuși Administrația Biden a făcut un pas important în a ajuta militarii ucraineni. De fapt, nu este un secret, la ora actuală, faptul că președintele Vladimir Putin citeşte paginile din cărțile de joc ale liderilor ruşi de odinioară și le pune în practică, încearcă să asigure acea profunzime strategică.

Realizator: Domnule general, m-aţi provocat, poate. Iată, dacă ne uităm pe harta la Marea Neagră, între partea de vest, deci noi, Bulgaria, și partea de est - Georgia sunt, să zicem, cam 1.100-1.200 de kilometri, Marea Neagră. În linie dreaptă, în partea de nord, Rusia controlează 8-900 kilometri, în partea de sud Turcia controlează vreo 1100-1.200 de kilometri. Păi ce facem cu Marea Neagră, o împărțim între cele două foste imperii?

Alexandru Grumaz: Păi nu o împărțim. Haideți să vedem un lucru. Deci noi suntem, la ora actuală, într-oo situație, să zic așa, de maximă atenție asupra evenimentelor din jurul nostru. Vă aduc aminte un singur lucru: faptul că Bulgaria, de exemplu, a permis avioanelor rusești Antonov să survoleze teritoriul național și să se ducă spre Serbia, unde au descărcată echipament militar greu pentru armata sârbă.

Realizator: Credcă şi niște avioane le-au dus.

Alexandru Grumaz: Şi nişte avioane, exact, tacuri, avioane. De asemenea, Turcia nu mai este așa de interesată de Marea Neagră cum era odinioară. Turcia este interesată, la ora actuală, de relația pe care ea o are Statele Unite, este interesată de relația pe care o are în zona mediterană, în platoul mediterane, unde sunt gaze și petrol și unde este ... Turcia este la ora actuală certată cu toată lumea. Deci acolo există o zonă explozivă. Nu are ce să mai caute la ora actuală în Marea Neagră, mai ales că Erdoğan a și aprobat proiectul canalului Istanbul, care va fi paralel cu Bosforul și care nu se va supune Convenției de la Montreux. De fapt, știți foarte bine, 100 de generali și ofițeri au semnat o petiție, spunând că acest lucru scadedin capacitatea de control a Turciei în ceea ce privește Marea Neagră, și aceștia au intrat în gura justiției, fiind deja ... au început să fie arestați, inclusiv generalul care este autorul Strategiei Blue Homeland, deci al Mării Albastre, care e împreună cu conceptul Mărului Roșu, creează această, să zic așa, fundament pentru cucerirea de noi teritorii în zonele unde Turcia are interese strategice.

Realizator: Să ne ferească Dumnezeu, cum ar zice cineva. Domnule general, în 30 de secunde, concluzia dumneavoastră referitoare la Ucraina.

Alexandru Grumaz: Ucraina e scoasă din cărțile aderării la NATO și ale Uniunii Europene, la ora actuală. Presiunea este foarte mare pe eea, pentru că nimeni nu va lua o ţară în care jumătate este sub controlul Rusiei. De asemenea, trebuie să fim, hai să zic vigilenţi, pentru că este, într-adevăr, o posibilitate ca această masare de trupe să pornească un atac la un moment dat. Numai că dacă mă uit ca militar, nu văd divizii de importanță strategică mutate în zona aia. Văd numai batalioane, deci structuri de nivel...

Realizator: Însumate ...

Alexandru Grumaz: Însumate, da, dar chestiunea este foarte clară la ora actuală: trebuie să fim vigilenţi pe zona asta, pentru că nu știm care este, de fapt, reacția președintelui Putin în asemenea cazuri.

Realizator: Domnule general Alexandru Grumaz, vă mulțumesc. "Euroatlantica" la final.