Euroatlantica - Ediția din 7 ianuarie 2021

RADIO ROM NIA ACTUALITĂȚI (7 ianuarie, ora 21:05) - Realizator: Cristian Dumitraşcu - Bună seara şi la mulţi ani! În câteva secunde, un subiect care ne interesează pe toţi - campania de vaccinare -, dar şi mai mulţi invitaţi în această seară. Tema pe care am ales-o împreună cu producătorul Nicu Popescu este legată, evident, de ce ne arde cel mai tare în acest început de an: este o temă legată de pandemie, de lupta la baionetă care se duce, în sfârşit cu mai multă speranţă şi cu un grad de eficacitate care să ne dea speranţa victoriei, mai ales de la apariţia vaccinului şi de la începutul campanei de vaccinare în România.

Aşadar, "Vaccinarea, de la sănătate publică la siguranţă naţională" - aceasta este tema pe care o vom dezbate. Am ales interlocutori care ne vor deschide perspective interesante şi, sperăm, răspunsuri atunci când vorbim despre vaccinare, care poartă ambele valenţe, inseparabile: şi aceea de sănătate publică, dar şi cealaltă, de siguranţă naţională. Şi înainte de a vorbi despre ce se întâmplă în România, cred că este relevant să aruncăm o privire şi să aflăm ce se întâmplă în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră, la care vorbim, şi în Spania şi în Italia, acolo unde sunt mari comunităţi de români, dar şi în Israel, care se ştie că este liderul mondial atunci când vorbim despre procentul populaţiei vaccinate, în această zi de 7 ianuarie. După ce vom afla ce se întâmplă în cele trei ţări, care este situaţia vaccinării şi care sunt estimările şi eventual strategiile în viitorul apropiat, vom intra în direct cu medicul militar Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID la nivel naţional aici, în România, dar şi cu generalul de brigadă Constantin Spînu, şeful Direcţiei de Relaţii Publice din MApN, pentru că veţi vedea ce teren de luptă s-a deschis odată cu acest subiect al vaccinării şi ce abundenţă de ştiri false, un flux uriaş, aş zice, deloc întâmplător, vine să blocheze acţiunea asta care ţine de siguranţa naţională - şi aici este vorba, evident, despre campania de vaccinare.

Începem, după cum spuneam, cu ştiri din Spania. Annamaria Damian a transmis o corespondenţă foarte interesantă: monitorizare şi transport de vaccin susţinut de către armată, cu atât mai mult cu cât geografic trebuie acoperit un spaţiu mai mare în afara continentului, în afara spaţiului spaniol al regatului - se merge şi în arhipelag, în insulele Canare şi Baleare, şi în oraşele autonome din nordul Africii.

Reporter: Ministrul apărării, doamna Margarita Robles, a oferit ajutorul militarilor la campania de vaccinare împotriva coronavirusului. Condiţia este ca acest ajutor să fie solicitat, aşa cum s-a întâmplat în cazul monitorizării contacţilor pacienţilor cu COVID-19. Margarita Robles a explicat că militarii nu acţionează decât pe baza cererilor formulate de guvernele regionale, care au atribuţii exclusive în campania de vaccinare.

Margarita Robles: Avem capacitatea logistică, dar depindem de aceste solicitări. Exemplu este operaţiunea de monitorizare, şi acţionăm cu dedicaţie şi disponibilitate totale, pentru că s-a cerut acest lucru. Dacă li se solicită, forţele armate au această disponibilitate în cadrul competenţelor militarilor.

Reporter: În afară de monitorizare, militarii spanioli au participat şi la transportul special al vaccinurilor de la compania Pfizer în cele două arhipelaguri ale insulelor Canare şi Baleare, precum şi în oraşele autonome Ceuta şi Melilla din nordul Africii. În privinţa măsurilor pentru a preveni răspândirea virusului, aproape 60% dintre spanioli consideră că autorităţile centrale şi regionale trebuia să ia măsuri mai stricte.

Sunt datele celui mai recent sondaj de opinie, publicat astăzi, care mai arată că numai 2% dintre cetăţeni cred că nu era nevoie de măsuri care să limiteze drepturile şi libertăţile. Alte date ale sondajului se mai referă şi la procentele celor care au pierdut pe cineva cunoscut în această pandemie. Este vorba despre 27% din populaţie. 99% dintre oameni folosesc masca de protecţie şi respectă măsurile de igienă şi distanţare socială şi aproximativ jumătate dintre cei întrebaţi sunt convinşi că vaccinul va permite întoarcerea la viaţa dinainte de pandemie./lazard/cvanatoru

Realizator: Mergem în Italia, acolo unde, după cum știm și cum spuneam și la început, este o mare comunitate de români. În Italia au fost deja vaccinați 327.000 de cetățeni, dar o să aflați că nu se exclude obligativitatea vaccinului anti-COVID în lunile următoare, pentru că există o estimare de 22 de milioane până la sfârșitul lunii mai. Au fost vaccinate femei și persoane între 50 și 55 de ani. Paradoxal, în Lombardia, foarte puțini medici şi infirmiere s-au vaccinat, iar interesantă este afirmația viceministrului sănătății, care a spus că dacă nu se va putea imuniza un procent de 60% într-o perioadă rezonabilă, se va ajunge, după cum v-am spus adineauri, la obligativitatea vaccinării.

Reporter: Elena Postelnicu - Până la finalul lunii martie, în Italia se estimează că vor fi imunizate deja 5,9 milioane de persoane și 22 de milioane până la sfârșit de mai. Într-o săptămână au fost deja vaccinați aproximativ 327.000 de cetățeni, cei mai mulți în regiunile Veneto - 85%, Toscana - 80% și Lazio - 67%. Vaccinul a fost administrat în special femeilor și persoanelor cu vârste între 50 și 59 de ani. Ca grupă de vârstă, la nivel național urmează cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, după care 30 și 39 de ani. Surprinzător, dar foarte puține cadre medicale - prima categorie care trebuie să se vaccineze - se înregistrează în Lombardia, regiunea cea mai afectată de pandemia de coronavirus, până în prezent cu doar 20% persoane vaccinate. Explicația ar fi aceea că 500 de doctori și infirmieri se află în vacanță și nu pot reveni doar pentru a se vaccina.

Tot în nordul Italiei, acolo unde s-au înregistrat și cele mai multe decese, directorii unor case de bătrâni impun personalului să se vaccineze, altfel riscă să rămână fără loc de muncă. Chiar și viceministrul sănătății, Pierpaolo Sileri, avertiza în urmă cu câteva zile că dacă nu vor fi imunizate în lunile viitoare două treimi din populație, sunt necesare alte măsuri, cum ar fi aceea ca vaccinul anti-COVID să devină obligatoriu.

Realizator: Mergem mai departe. Anunțam la început că va fi cu noi în direct medicul militar Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID la nivel național aici, în România.

Bună seara, domnule doctor!

Valeriu Gheorghiță: Bună seara!

Realizator: Mulțumesc pentru că ați acceptat să intrați cu noi în direct la Radio România Actualități. Tema emisiunii - am anunțat și la început - este "Campania de vaccinare, între sănătate publică și siguranță națională". Este unul dintre răspunsurile pentru care ați fost numit dumneavoastră, ca medic militar, în fruntea acestei campanii de coordonare a vaccinării?

Valeriu Gheorghiță: Așa cum am mai spus și cu alte ocazii, cred că ceea ce mă reprezintă în mod esenţial este faptul că sunt medic primar boli infecțioase, sunt practic cu expertiză în acest domeniu. Faptul că provin din sistemul militar și din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central este un aspect care cu siguranță a contat. Având în vedere că în spatele acestui sistem militar stă de fapt o organizare extrem de bine pusă la punct din tot ceea ce înseamnă logistică, mobilizare de resurse umane, mobilizare de resurse chiar financiare, aș putea spune, deci practic toate aceste lucruri au contat./cvanatoru

Însă ceea ce aş vrea să mai subliniez este faptul că vorbim de o mobilizare interinstituţională şi de o activitate practic integrată a tuturor instituţiilor, ministerelor şi structurilor care, până la urmă, sunt implicate în derularea campaniei de vaccinare. E un efort multiplu al tuturor, şi acest lucru cred că e important să reiasă.

Realizator: Aş putea să vorbim şi despre o interoperabilitate, cum se spune în armată, şi între ţările comunităţii europene, pentru că a fost un start al campaniei care a debutat în aceeaşi zi, dacă nu greşesc?

Valeriu Gheorghiță: Cu siguranţă, este vorba despre acest lucru. Mai anunţam şi la începutul campaniei de vaccinare că România este parte a unui demers european şi că ne-am dori cu toţii să fim pregătiţi tocmai pentru ca în aceeaşi zi să putem primi prima tranşă de vaccinuri, acea tranşă simbolică, şi ulterior în aceeaşi zi să putem şi începe împreună cu toţi europenii campania de vaccinare. Iată că România a reuşit să se mobilizeze ca într-un timp scurt, chiar devansând o serie de activităţi, pentru că după cum ştim autorizarea a venit mult mai repede decât era estimat în perioada iniţială şi, mă rog, printr-o mobilizare fără precedent a tuturor instituţiilor şi ministerelor implicate, dar în mod deosebit aş vrea să mulţumesc colegilor mei, celor implicaţi în organizarea activităţilor din cadrul Comitetului şi tuturor celor care au în responsabilitate centrele de vaccinare. A fost un efort deosebit şi cred că am demonstrat că putem să ţinem pasul cu celelalte ţări europene.

Realizator: Sunt o serie de mesaje tendenţioase de-a dreptul care vă atacă pe dumneavoastră, atacă Armata şi faptul că această campanie a fost atribuită Armatei. La începutul emisiunii am difuzat corespondenţe din Spania şi Italia, acolo unde s-a văzut şi s-a aflat, şi noi ştiam că şi acolo armata s-a implicat. O să vorbim şi despre aceste atacuri în presă şi despre ştiri false. Vă invit să rămâneţi cu noi în direct, prin telefon, pentru că îl avem pe corespondentul RRA Dragos Ciocîrlan tocmai din Israel, care, sigur, ştim cu toţii că Israelul este lider mondial la acest capitol al procentului de vaccinare a populaţiei. Bună seara, Dragoş Ciocîrlan!

Reporter: Bună seara!

Realizator: Cum s-a reuşit o asemenea performanţă?

Reporter: Vreau să vă spun mai întâi că sunt până în prezent aproape 1.600.000 de persoane vaccinate cu prima doză Pfizer. Peste o săptămână va începe administrarea celei de-a doua doze Pfizer la personalul medical, persoanele în vârstă, grupele de risc. Populaţia a fost receptivă şi a înţeles că este foarte util. Oprirea epidemiei de coronavirus va duce la redeschiderea economiei până la sărbătorile de Paşte. Se estimează că până la mijlocul luni martie cam toată populaţia ar putea fi vaccinată. Dar sunt încă mulţi care ezită să se programeze la vaccinare.

Din altă perspectivă, este o chestiune de securitate naţională. Sănătatea publică este o prioritate în strategia naţională. În urmă cu câteva zile a început vaccinarea în Armată. Nu se cunosc cifrele, dar unităţile operative trebuie să fie funcţionale, şi sunt funcţionale, având în vedere fronturile din nord, sud, est şi chiar Mediterana. La miezul nopţii, deci astăzi, intră în vigoare restricţii suplimentare. Va fi o închidere la nivel naţional pentru cel puţin două săptămâni. Ministrul apărării, Beni Gantz, ar fi dorit ca Armata, militarii în termen, să ajute patrulele de poliţie şi patrulele municipalităţilor la monitorizarea respectării restricţiilor, dar şeful Statului Major a spus că nu este rolul Armatei. Ei bine, pentru prima oară, personalul medical militar din Israel a fost implicat în organizarea şi funcţionarea unei secţii de coronavirus în nordul ţării, la Haifa. Pentru prima oară, personalul militar medical a acordat asistenţă într-un complex medical pentru civili. E vorba de complexul Rambam de la Haifa.

Vaccinul israelian încă este în testări clinice. E un vaccin dezvoltat de un institut de cercetări biologice aflat în subordinea Ministerului Apărării. Se estimează că va fi utilizabil la începutul verii acestui an.

Aş vrea să mai spun.../lazard/cvanatoru

Realizator: Şi uite că nu i-a oprit nimeni pe cei din Israel să vină cu Pfizer-ul. Adică a fost o măsură foarte logică.

Reporter: Astăzi au venit în Israel primele doze de vaccin Moderna. Prioritate vor avea la vaccinare cu Moderna persoanele care nu se pot deplasa la centrele de vaccinare.

Voiam să vă mai pun că este o organizare excepţională. Eşti programat la o dată şi la o anumită oră. Nu există aglomeraţie. La centrele de vaccinare, de când ai intrat, totul se desfăşoară precis, începând cu verficarea datelor şi îndrumarea la linia de vaccinare, unde persoana care îţi administrează vaccinul mai întâi completează un chestionar online. Sunt întrebări legate de alergie, de boli, de probleme cronice grave. Este mai mult decât disciplină. Şi să nu uităm că fiecare israelian este mândru că a făcut stagiul militar. Pot să spun că dacă nu ai făcut stagiul militar în Israel nu eşti matur.

Realizator: Da. Asta este o altă discuţie, pe care o vom discuta în altă ediţie la "Euroatlantica". Mulţumesc foarte mult, Dragoş Ciocîrlan!

Realizator: Suntem în direct cu medicul Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare din România, dar şi cu generalul Constantin Spînu, care ni s-a alăturat între timp, directorul Direcţiei de Informare şi Relaţii Publice din MApN. Domnule Spînu, bună seara!

Constantin Spînu: Bună seara! Am onoarea să vă salut!

Realizator: Am onoarea să vă salut! Mă bucur că aţi intrat şi că sunteţi ambii invitaţi în direct. L-am ascultat pe Dragoş Ciocîrlan; este un exemplu, sigur, ceea ce se întâmplă acolo, şi din această perspectivă a siguranţei naţionale. Domnule Gheorghiţă, nu avem noi fronturile pe care le au israelienii, dar tot e o treabă de siguranţă naţională.

Valeriu Gheorghiță: Este cât se poate de adevărat şi nu este întâmplător faptul că această strategie, până la urmă, a fost trecută şi aprobată în şedinţă CSAT. Tocmai pentru că se acordă acest nivel de siguranţă, de prioritate ca siguranţă naţională.

Aş mai vrea să fac o menţiune: trebuie să facem o deosebire între capacitatea unei ţări de a efectua vaccinarea şi disponibilitatea dozelor pe care le are la un moment dat.

Realizator: Sigur, şi numărul populaţiei.

Valeriu Gheorghiță: Exact! Pe de altă parte, Israeul are toate aceste doze. Gândiţi-vă că în România - vă dau un exemplu - avem capacitate de vaccinare mai mult decât vaccinăm în momentul de faţă, aproape 18.000 de persoane în fiecare zi, dar nu avem suficiente doze. Practic, la noi tranşele sunt alocate săptămânal. În etapa a doua, după cum ştiţi, sunt prevăzute peste 900 de centre de vaccinare, care au o capacitate de vaccinare de aproape 140.000-150.000 de persoane în fiecare zi. Practic, nu o să avem atâtea doze încât să putem menţine acest ritm de vaccinare. Din acest punct de vedere, Israelul este o situaţie particulară. Este foarte important că a reuşit să-şi mobilizeze toate resursele încât să asigure accesul imediat al tuturor persoanelor care au nevoie şi care îşi doresc să se vaccineze. Este un lucru senzaţional, şi probabil că Israelul, într-adevăr, va fi prima ţară care va atinge pragul de imunizare colectivă prin vaccinare.

Realizator: Domnule Gheorghiţă, pe lângă ce spuneaţi - că, sigur, nu putem merge în ritmul acesta din cauza faptului că nu avem dozele în ritmul în care mergem noi -, în afară de asta avem şi problema ştirilor false, care sunt reale şi sunt foarte bine ţintite în multe dintre cazuri. De aceea l-am invitat pe generalul Spînu, pentru că este specialist în comunicare şi în combaterea fake news-urilor. Cât de mult credeţi că au îngreunat ceea ce s-a întâmplat în plan mediatic atacurile repetate la campania de vaccinare coordonată de Armată?

Constantin Spînu: În primul rând, campania de vaccinare nu este coordonată de Armată. Noi suntem o instituţie care sprijinim activitatea, evident, asigurăm infrastructura de transport şi distribuţie logistică. Avem personal care va putea suplimenta personalul care încadrează centrele de vaccinare, însă evident că alături de toate instituţiile din arcul de securitate naţională sprijinim buna desfăşurare a acestei campanii. Aceasta, ca o precizare de început.

În al doilea rând, eu nu cred că atacurile din spaţiul online, din zona dezinformării, pot să influenţeze în mod direct desfăşurarea campaniei. Campania este bine organizată din punct de vedere logistic, centrele de vaccinare încep să intre în funcţiune conform planificării şi conform strategiei. Vom intra şi cu etapa a doua şi cu etapa a treia, însă trebuie să fim foarte atenţi. Dumneavoastră aţi început cu o metaforă această emisiune: este un atac la baionetă. Trebuie să fim atenţi la tot ceea ce se întâmplă inclusiv în spaţiul informaţional. Aş spune că dezinformarea nu a început neapărat cu pregătirea campaniei de vaccinare./lazard/cvanatoru

Realizator: Sigur că nu!

Constantin Spînu: Există un curent puternic antivaccinist de multă vreme nu doar în România, ci la nivel global. Există teorii ale conspirației care sunt reciclate și reîncălzite din timp în timp pe multe alte domenii. Dar ceea ce pot să vă spun din punctul de vedere al structurii de comunicare centrale a MApN, pe care o conduc: temele acestea de atac din spaţiul online, cu precădere din zona dezinformării, trebuie tratate în modul cel mai serios. Domnul doctor Gheorghiţă vorbea la un moment dat că trebuie să facem o distincţie: nu tot ceea ce apare în spaţiul informaţional este neapărat un atac din zona dezinformării. Oamenii au un drept natural, o tendinţă firească să fie sceptici. Au acum atât de multe mijloace prin care se pot informa singuri, încât este natural şi firesc, şi chiar îi încurajăm să-şi caute singuri răspunsurile. Evident că îi îndemnăm să caute aceste răspunsuri din sursele oficiale, care sunt şi sursele credibile.

Realizator: Aţi ascultat, de bună seamă, de la început emisiunea. Aţi aflat că în Italia, în zona cea mai lovită, medicii din Lombardia sunt sceptici; nici ei nu s-au vaccinat la numărul la care se aştepta.

Constantin Spînu: N-aş vrea să intru în zona asta, nu este zona mea de expertiză. Aş spune că şi medicii, şi militarii, şi toate profesiile sunt încadrate cu oameni, fiecare dintre noi avem dreptul să ne punem întrebări, fiecare dintre noi avem dreptul la doza noastră de scepticism, însă este foarte bine şi îi încurajăm pe oameni - şi din punct de vedere al specialistului în comunicare o fac acum - să se informeze din sursele pe care le pot identifica. Simpla rostogolire a ştirilor care sună bine, dar sunt din zona asta a conspiraţiei, nu ajută pe nimeni.

Realizator: Vă rog să-mi permiteţi să-l întreb şi pe domnul Gheorghiţă acelaşi lucru: aţi resimţit foarte puternic atacurile, dacă au fost?

Valeriu Gheorghiță: Cu siguranţă ele au un impact. Este greu de cuantificat care este impactul real al acestor fake news-uri, al acestor dezinformări. Ele au fost prezente în toată această perioadă a pandemiei şi au vizat în mod deosebit respectarea sau mai degrabă nerespectarea măsurilor de prevenţie, care să ştiţi că realmente au făcut nişte victime, pe care, repet, e greu să le cuantificăm la acest moment. Probabil că acelaşi lucru se întâmplă într-o măsură mai mică sau mai mare şi cu determinarea de a te vaccina sau nu în final. Ceea ce vreau să spun, în schimb, este că prezenta mai devreme domnul general Spînu faptul că acest fenomen este transnaţional şi nu este specific României. Şi situaţia cu care se confruntă România, adică ritmul de organizare a campaniei de vaccinare, derularea activităţilor, accelerarea tuturor elementelor organizatorice şi în mod deosebit a campaniei de comunicare şi de informare este până la urmă specific tuturor ţărilor. Practic, niciuna dintre ţări nu a avut timp să-şi pregătească din timp o campanie de vaccinare, o campanie de comunicare şi de informare, pentru că realmente lucrurile s-au desfăşurat într-o viteză atât de mare, încât lumea a fost aproape nepregătită, aş putea spune. Cazul fericit din Israel este, repet, total aparte şi aş spunea spune singular, pentru că este o cu totul altă cultură şi un cu totul alt mod de a te raporta la valori. Ceea ce întâmplă în Italia, exemplul dvs, repet, nu este surprinzător. Cred că acest exemplu poate fi regăsit în multe alte ţări - mă rog, cu variaţii de procente mai mici sau mai mari. Dar cred că pe măsură ce lucrurile se derulează şi inclusiv personalul medical observă că nu apar elemente care să ţină de îndoieli vizavi de profilul de siguranţă sau de eficacitate, va creşte acest nivel de acceptare şi intenţia de vaccinare, în final.

Constantin Spînu: Aş vrea să adaug ceva, foarte scurt. Nu sunt specialist în zona vaccinării, evident, însă sunt cu ochii pe statistici. România stă chiar foarte bine din punctul acesta de vedere. Suntem în jumătatea superioară a clasamentului ţărilor europene în ceea ce priveşte numărul de vaccinări raportat la numărul total de locuitori. Lucrurile cred că merg bine. În zona combaterii dezinformării este o lozincă: nu pot ei dezinforma cât putem noi informa. Deci, trebuie să ne vedem de planul nostru, de strategia noastră, şi sunt convins că este loc de optimism - e adevărat, moderat; dar lucrurile vor intra în normal.

Realizator: Domnule Spînu, aţi dat răspunsul la întrebarea pe care mă pregăteam să v-o adresez şi dvs, şi domnului Gheorghiţă. Voiam să vă întreb cum estimaţi, cum vedeţi: sănătate publică, siguranţă naţională? Cred că prin ceea ce aţi spus acum aţi confirmat faptul că nu vor fi niciuna dintre aceste faţete afectate. Va fi şi sănătate publică, şi implicit şi siguranţă naţională.

Mulţumesc foarte mult invitaţilor din această seară! Domnilor, o seară bună! Să ne auzim cu bine, sănătoşi! Numai bine!