Euroatlantica - Ediția din 4 martie 2021

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (4 martie, ora 21:05) - Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor și domnilor, bună seara. La microfon Nicu Popescu. În ultimele două săptămâni au avut loc mai multe reuniuni cu caracter politico-militar și de securitate, care s-au referit și la bătrânul continent și aș trece în revistă doar câteva: Comitetul Ministerial al NATO la nivelul miniştrilor apărării, ediția specială a Conferinței pentru securitate de la München, Consiliul European și întâlniri ale secretarului general al NATO cu comisiile de politică externă și securitate comună și politică de securitate și apărare comună ale Uniunii Europene. La toate aceste elemente ne vom referi astă-seară cu invitatul nostru, domnul profesor Ștefan Popescu, dar deschidem emisiunea cu un material pe care l-a pregătit Carmen Gavrilă, în urma diverselor discuții pe care secretarul general al NATO le-a avut un ultima perioadă. Spunea domnul Stoltenberg că Europa nu se poate apăra de una singură, iar parteneriatul transatlantic este baza securității europene, adăugând domnia sa că așa cum a făcut, în repetate rânduri, în ultima vreme, inclusiv în contextul recentului Consiliul European, la care a participat, și a sublinit că Uniunea se arată tot mai disponibilă pentru consolidarea relației transatlantice și pentru o contribuție europeană mai consistentă la propria securitate.

Reporter: Carmen Gavrilă - Președintele Consiliului European, Charles Michel, a menționat noile amenințări hibride, cibernetice și dezinformarea ca teme prioritare pe agenda comună a Uniunii și a NATO.

Charles Michel: Trebuie să ne îmbunătățim rezistența la vulnerabilități și cel mai probabil trebuie să ne adaptăm instrumentele necesare. De asemenea, trebuie să ne întâlnim baza industrială de apărare, la fel cea tehnologică trebuie îmbunătățită. Există sinergii posibile între apărare și domenii ca spațiul și cel digital. Pentru a avea parteneriate puternice, e nevoie de parteneri puternici. De aceea, sunt convins că o uniune puternică înseamnă o Alianță Nord-Atlantică puternică.

Reporter: La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a explicat în toate ocaziile publice recente că o Europa care investește mai mult în apărare și reduce fragmentarea din industria de profil este în avantajul NATO, pentru că în prezent doar 20% din cheltuielile de apărare sunt acoperite de europeni. Secretarul general a explicat că pentru Uniune nu există o alternativă de securitate la NATO și nici parteneriat mai firesc decât cel transatlantic. Jens Stoltenberg a adăugat că proiecția de securitate europeană și aliată în vecinătate este esențială, mai ales că stabilitatea Europei depinde de cea a vecinilor și cum stabilitatea aduce și aderarea la NATO, Jens Stoltenberg a explicat că Rusia nu are și nu e cazul să își imagineze că ar avea vreun cuvânt de spus sau vreun drept de veto când e vorba de extinderea Alianței. În ce privește China, aceasta este atât pentru Uniune, cât și pentru o NATO calificată drept rival sistemic, un stat cu un profil militar și economic în creștere, care are valori complet diferite de cele din spațiul european și aliat. Jens Stoltenberg a remarcat că Europa și Statele Unite trebuie să fie împreună când e vorba de China, pentru că aceasta este uriașă din punct de vedere economic și militar și nimeni nu îi poate face față singur.

Jens Stoltenberg: Nu e vorba de mutarea NATO în Asia-Pacific, ci e vorba că Beijingul se apropie tot mai mult de noi în domeniul cibernetic, în zona arctică, în Africa, în Europa unde investește în infrastructura critică.

Reporter: Jens Stoltenberg a avertizat că Beijingul subminează lumea pe care comunitatea democratică vrea să o construiască pe baza regulilor, a respectului pentru suveranitate și pentru legislația internațională.

Realizator: Astăzi, la Bruges, în cadrul unei intervenții la Colegiul Europei, domnul Stoltenberg spunea că Europa singură sau America singură nu sunt soluția față de numeroasele amenințări pe care le reprezintă comportamentul agresiv al Rusiei, terorismul, atacurile cibernetice și creșterea în putere a Chinei. Ele trebuie să fie împreună - a concluzionat el. Domnule profesor Ștefan Popescu, bună seara.

Ştefan Popescu: Bună seara.

Realizator: Împreună.

Ştefan Popescu: Da, așa este. Domnul Stoltenberg de fapt a răspuns Franţei, în primul rând, președintelui Emmanuel Macron, pentru că a răspuns intervenției franceze atât în cadrul Conferinței de la München, care a avut loc săptămâna trecută, dar şi lungului interviu inițiat de diplomația franceză în cadrul Atlantic Council, știți Consiliul Atlantic, celebrul think tank american, care militează și pentru relațiile transatlantice și unde s-a văzut foarte bine că Franța nu dorește să renunțe la acest concept european de pilon european al apărării./denisse

Ei spun că în cadrul NATO se va face acest pilon european al apărării, dar este interesant ce spune, pentru că nu trebuie uitat ce spune preşedintele francez, dar un pilon autonom în cadrul NATO, deci, prin urmare, un pilon care să aibă o autonomie de decizie în raport cu Statele Unite ale Americii cu marele aliat şi programe industriale europene pentru care să existe prima opţiune pe continent sau în perimetrul care va fi definit din punct de vedere autonom strategic în Europa. Şi, desigur, domnul Stoltenberg, şi prin poziţia lui de secretar general NATO, este normal să-şi dorească relaţii transatlantice puternice, este normal să-şi dorească întărirea organizaţiei pe care o conduce.

Realizator: Domnule profesor, totuşi, la Consiliul European de săptămâna trecută, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii au semnalat că doresc să semneze la începutul anului viitor o nouă strategie de apărare comună, ca parte a demersurilor de întărire, de îmbunătăţire a cooperării în domeniul securităţii - spunea, săptămâna trecută, domnul Charles Michel, după videoconferinţa cu liderii statelor membre ale Uniunii. Şi spunea, de asemenea, domnul Michel, că se doreşte creşterea volumului investiţiilor în apărare şi consolidarea capacităţilor militare şi civile, precum şi pregătirea operaţional.

Ştefan Popescu: Da, fără îndoială. Bineînţeles, că este şi o discuţie mult mai veche, pentru că, dacă ne referim la NATO, ştiţi, conceptul strategic de 10 ani, din 2010 iată, intrăm în al 11-lea an, n-a mai fost definit, deci suntem într-un moment de răscruce, deci de redefinirea conceptului strategic NATO...

Realizator: Dar se gândesc pentru programul viitor, cei de la NATO, doar s-a anunţat acum două săptămâni...

Ştefan Popescu: Absolut, aşa este. Da, pe de altă parte, şi europenii, bineînţeles, pentru că, într-adevăr, avem o nouă administraţie la Washington, care pune problema mai puţin brutal decât Administraţia Trump, însă problema rămâne, chestiunea finanţării, a susţinerii din partea şi din partea europenilor, pentru că este acest dezechilibru extraordinar, peste 70% din cheltuieli reprezintă Statele Unite ale Americii. Domnul Stoltenberg a venit cu aceasă idee, că ar trebui ca statele care nu au capacităţi militare să crească cheltuielile pentru susţinerea NATO şi operaţiunilor NATO şi acest lucru mi se pare destul periculos, pentru că este important ca toţi partenerii, mai ales cei de pe flancul estic să aibă şi capacităţi proprii, pentru că este important să răspundă şi să nu se lege numai apărarea naţiunilor lidere ale Alianţei Nord-Atlantice.

Realizator: De fapt, domnul Stoltenberg ştie că membrii Uniunii Europene nu furnizează decât 20% din cheltuieli de apărare ale NATO...

Ştefan Popescu: Da, cam 25%.

Realizator: ...însă, tot domnul Stoltenberg sublinia importanţa pentru apărare, ţinând cont de faptul că Islanda şi Norvegia nu sunt membre ale UE, dar accesul spre Artica este pe acolo, dincoace, în zona noastră, Turcia, care nu este membră a Uniunii Europene dar are fronitere directe cu Siria şi Irak, de asemenea, pe partea cealalată, Statele Unite, Canada şi Marea Britanie, care leagă cele două maluri ale Atlanticului.

Ştefan Popescu: Sincer să vă spun, sunt puţin cam sceptic, pentru că europenii, vedeţi foarte bine, nu ajung să aibă o sinteză, nu au aceeaşi cultură strategică toţi 27 de memri ai Uniunii Europene, nu există o politică externă comuncă, nu există viziuni şi nu există o percepţie comună a ameninţărilor. În timp ce state ca Italia, Franţa, sunt mai interesate, chiar Germania, sunt mai interesate de flancul sudic al Europei, pentru că de acolo vin fluxurile migratorii, terorismul şi, prin tradiţiile, bineînţeles, care le fac să privească spre Africa şi spre Orientul Mijlociu, dimeninsiunea estică este mai puţin luată în considerare şi pentru că am aminitit Germania, vedeţi foarte bine ce greu renunţă la proiectul North Stream 2, adică nu sunt, caută tot felul de justificări şi nu renunţă. /eendrefy

Şi am văzut ce înseamnă reziliența, pentru că s-a discutat și de reziliență, s-a discutat în mai multe reuniuni NATO, şi acum, la Adunarea Parlamentară a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, despre importanța rezilienţei. Or, dacă depinzi din punct de vedere economic, ești mai puțin independent, nu ai aceeași capacitate de libertate de mișcare față de partenerul de care ești legat. Şi s-a văzut în cazul Turciei, uitaţi-vă, în momentul în care acel avion rusesc a fost doborât, acum câțiva ani, în 2015, la frontiera siriană, în momentul în care rușii au început să închidă robinetul de gaz, să oprească fluxurile de turiști, să nu mai trimită companiilor turce succese să intre pe piața rusă, am văzut că Turcia a fost nevoită să dea înapoi.

Realizator: Domnule profesor, lucrurile astea se discută atât la nivelul șefilor de stat, al miniștrilor, dar și la nivel parlamentar. Ieri și astăzi s-a desfășurat, sigur, în formatul impus de pandemie...

Ştefan Popescu: Da, online, într-adevăr, virtual.

Realizator: ... prin video, online, da, Conferința Interparlamentară pentru Politică Externă și de Securitate Comună, PESC, și Politică de Securitate și Apărare Comună, PSAC, la care au fost prezent și parlamentarii români, domnul Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, și doamna Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat, și acolo a fost domnul Stoltenberg ieri, astăzi a fost domnul Josep Borrell, înaltul reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politică de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, și la ele ai noștri, românii, domnul Corlăţean a avut o intervenție în care a subliniat caracterul imperativ al necesității reconsolidării parteneriatului strategic dintre Uniunea Europeană și NATO, cu fructificarea oportunităților oferite de agenda politică a noii administrații de la Washington și a angajamentului său pentru multilateralism, și a pledat ca procesul de reflecție pentru finalizarea noului concept strategic al NATO și procesul privind realizarea unei capacități militare consolidate să aibă ca finalitate o alianță puternică și o Uniune Europeană eficientă, pentru evitarea unor procese nedorite de duplicare sau de competiție. Iar doamna Pauliuc spunea, printre altele, că această cooperare NATO - Uniunea Europeană este o piață de temelie a viziunii europene privind securitatea și apărarea.

Ştefan Popescu: Şi au făcut foarte bine, pentru că o țară ca România, pentru noi este esențial să avem relații puternice transatlantice, dar depinde dacă statele din vestul Europei care au capacități industriale, și vă rog și îi rog ascultătorii noștri să înțeleagă, programele franco-germane în materie de apărare, avionul viitorului, tancul viitorului, unde, de pildă, pe programul tancului viitorului, care nu mai este un simplu blindat, este o platformă care conectează drone, s-ar conecta la sateliţi, la alte sisteme de apărare, deci este o platformă foarte complexă, în momentul în care polonezii au cerut să intre în acest program militar paneuropean, bilateral mai bine spus, Franţa şi Germania au spus nu, pentru că doresc să-şi păstreze avansul tehnologic. Inclusiv Italia a fost refuzată. Deci este clar că aceste programe, în momentul în care vor fi finalizate, vor determina şi un anumit apetit politic. Şi vreau să vă mai spun un lucru, mediul competiţional dintre Statele Unite şi China se repercutează şi în interiorul UE, adică printr-o creştere a competiţiei între statele membre ale UE. În momentul în care tu nu ai o politică externă comună, şi vedem foarte bine, priviţi ce s-a întâmplat pe Belarus, priviţi ce se întâmplă pe Rusia, pe faptul că europenii nu se pot pune de acord, de pildă, pe cazul Navalnîi, să adopte anumite sancţiuni eficiente, pentru că dacă stăm să adoptăm sancţiuni doar aşa de dragul sancţiunilor... Ştiţi foarte bine, în Belarus, de pildă, au pus pe o listă neagră pe şeful poliţiei, şeful serviciilor, şeful trupelor de securitate, în condiţiile în care ştim care este vinovatul şi cine este în vârful piramidei, pentru că este o verticală a puterii de tip sovietic./dstanesc/sdm2

Ştefan Popescu: Atunci nu pot fi foarte optimist cu privire la faptul că automat că avem o administrație Biden care este mult mai diplomată, că asperităţile între cele două maluri ale Atlanticului au dispărut. Deci va fi nevoie de foarte multă fineţe şi determinare, mai ales din partea statelor din Est pentru a da un semnal clar în direcția Parisului, Berlinului, dar mai ales a Parisului, unde ideea de bază este ideea de construcţie a unei Europe autonome în raport cu Statele Unite.

Realizator: E, lucrul acesta, totuși, cel puțin, senatorii români au subliniat că nu prea e de... sau se înțelege că nu prea ar fi de dorit o autonomie atât de mare, pentru că, spunea domnul Stoltenberg, şi am citat adineauri, Europa nu se poate apăra singură, nu face față singură la...

Ştefan Popescu: Şi v-am spus, de pildă /.../ readuc în discuție cazul Germaniei. În momentul în care tu dublez capacitățile de import de gaz de la 55 de miliarde Nord Stream I la 110 miliarde de Nord Stream II și vezi că în ciuda sancţiunilor, în ciuda presiunilor Washingtonului, tu mergi înainte, acesta este și un semnal politic. Vă rog, vă aduc în discuție și o altă chestiune, chestiunea vaccinurilor. Vedeți foarte bine că sunt țări europene care se orientează spre... Sigur, nu sunt... Austria nu este membră NATO, dar face parte din Uniunea Europeană, care se orientează, iată, ia în calcul Sputnik V, Cehia, de pildă, care este şi membră NATO, Germania care se gândește chiar să producă Sputnik V, toate acestea nu sunt simple chestiuni economice sunt şi chestiuni... sau umanitare, în cazul vaccinului. NordStream II, germanii spun că este numai o chestiune strict economică, este și o chestiune politică extraordinară sau în condițiile în care Germania semnează acum câteva zile un parteneriat privind producerea de hidrogen.

Realizator: Și, totuși, revin. Domnul Stoltenberg... Orice tentative de a slăbi Europa, de a diviza Europa și America de Nord nu va face decât să slăbească NATO. Ea va diviza Europa. Era avertismentul publicat astăzi și trimis în toată de agenţia France Presse.

Ştefan Popescu: Şi nu numai în raport cu Rusia. Aşa este! Foarte bine că îl citaţi. Şi în raport cu China. Vedeţi foarte bine că în raport cu China, de pildă, sunt viziuni diferite. Germania, în timpul președinției... De fapt, actul care a încoronat președinția semestrială germană a Consiliului Uniunii Europene a fost acest acord comercial care să deschidă marea piață chineză industriei automobilelor electrice din Germania, care va fi de fapt industria automobilelor viitorului. Or, din punctul acesta de vedere, nu văd, de pildă, iată pe China, o Europă care să se alinieze pur și simplu Statelor Unite ale Americii. Şi, fără îndoială, un Occident divizat va avea mai puține șanse de a juca un rol proeminent în secolul al XXI-lea, iar breşele vor fi exploatate de diverși actori extra-europeni. Sigur că și în cadrul NATO sunt probleme. Uitaţi, problema Turciei, de pildă. Aţi amintit de Adunarea interparlamentară a Organizației Tratatului Nord-Atlantic în care s-a evocat chestiunea valorilor, pentru că NATO nu este numai o alianță militară, e o alianță a valorilor.

Realizator: Aşa este!

Ştefan Popescu: S-a discutat despre democrație. Situația din Turcia, acolo este un derapaj. Dacă ascundem gunoiul sub preș şi spunem gata, relansăm... Nu mai discutăm și lucrurile s-au calmat... Or în Turcia situaţia este foarte gravă şi nu s-au clarificat anumite aspecte legate de rachetele s-400, de ambițiile Turciei... De /jocul/ Turciei din Siria, de jocul Turciei din Africa de Nord, din Libia, unde s-a ajuns la o înțelegere ruso-turcă pe Libia, Caucaz de asemenea, unde...

Realizator: Domnule profesor...

Ştefan Popescu: Turcia iarăşi face o notă discordantă.

Realizator: Domnule profesor, ar părea că o sucim un pic, dar deloc, că cred eu, pentru că astăzi a fost dat publicității raportul CEPA (Centrul pentru Analiza Politicilor Europene privind Mobilitatea Militară în Europa)...

Ştefan Popescu: Da.

Realizator: Şi se subliniază acolo că aceasta, mobilitatea militară, a devenit și mai importantă de când Rusia a anexat ilegal Crimeea și este agresivă cu Uniunea Europeană, și, de asemenea, se menționează ca esențială... Deci, în raportul privind mobilitatea militară în Europa...

Realizator: Da.

Ştefan Popescu: Ca esențială colaborarea între NATO și Uniunea Europeană pentru a face posibilă deplasarea rapidă a militarilor și a echipamentelor Alianței pe continent, dacă va fi nevoie. Experții care au realizat raportul atrag atenția că mobilitatea militară depinde enorm și de reziliență, adică de rezistența la vulnerabilitățile de securitate ale aliaților europeni. Şi ne dă câteva detalii Carmen Gavrilă. Să ascultăm./ilixandru

Reporter: Raportul arată că Uniunea Europeană şi-a propus să devină actor global și s-a concentrat pe intervenții de criză în afara continentului, dar trebuie mai întâi și mai ales să capete abilitatea de a mișca militarii în Europa înainte să-i trimită în vecinătate, la nevoie. Raportul arată că există trei factori principali care trebuie să fie la baza îmbunătățirii mobilității militare în Europa: angajare la nivel înalt, planificare militară eficientă și adoptarea unei abordări guvernamentale care să implice mai multe niveluri, adică, de exemplu, miniștrii Apărării, ai Transporturilor și de Interne. Cuvântul 'reziliență', adică rezistență la vulnerabilități, apare des în raport, inclusiv în ce privește infrastructura de transport și cine o deține. Generalul Jörg Vollmerr, comandantul Centrului Forțelor Aliate de la Brunssum, a explicat de ce:

Jörg Vollmer: Principalii trei mari operatori portuari chinezi au deja acțiuni la 12 porturi aflate în toată Europa şi la Marea Mediterană. Aproape toate aceste posturi sunt în mâinile chinezilor. Chinezii au control complet asupra terminalelor pentru containere, dar și control majoritar în autoritățile portuare. Oare înțelegem cu toții ce înseamnă asta? Dacă avem nevoie să deplasăm militari, avem nevoie de acces rapide și control asupra infrastructurii critice, ceea ce este de o importanță crucială pentru rezistența națională la vulnerabilități.

Reporter: Raportul atrage atenția că e nevoie de un proces armonizat la nivelul tuturor statelor europene pentru aprobarea traversării frontierelor în cazul deplasărilor militare, iar asta presupune eliminarea restricțiilor existente în legislațiile naționale. În ce privește infrastructura de transport primul lucru de făcut este o evaluare extinsă a acesteia în toată Europa, ceea ce ar însemna inclusiv o bază de date comună, relevantă, pentru rețelele de transport militar. Raportul mai recomandă utilizarea la maximum a politicii Comisiei Europene privind rețeaua transeuropeană de transport în baza căreia comandamentul NATO, în colaborare cu aliații europeni, membri și ai Uniunii, să propună proiecte de infrastructură cu dublă utilizare, militară și civilă.

*

Realizator: Domnule profesor, iată spre ce ne ducem.

Ştefan Popescu: Punctul lui Ahile, într-adevăr. Da, raportul arată în special aici este câlcăiul lui Ahile din Est, pentru că general Ben Hodges, care şi semnează prefaţa acestui, care a fost comandantul trupelor SUA în Europa 2014-2018, un om foarte cultivat, care cunoaşte bine România şi regiunea Mării Negrea, şi ataşat de România, dă exemplul unei coloane de blindate americane care nu a putut să treacă printr-un tunel polonez pentru că nu calculaseră că pot intra blindatele pe-acolo. Deci problema infrastructurilor din Est este esenţială, pentru că, chiar îl citează pe /.../ în începutul raportului, la început, că...

Realizator: Domnule profesor, aţi deschis şi am să vă provoc la o emisiune să discutăm acest lucru. Vă mulţumesc pentru participare, că am, ajuns la final, iată...

Ştefan Popescu: Eu vă mulţumesc. Sau trebuie să măriţi timpul alocat emisiunii.

Realizator: La revedere./amirea/sdm2