Euroatlantica - Ediția din 3 iunie 2021

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (3 iunie, ora 21:04) - Emisiunea ,,Euroatlantica,, - Realizator: Carmen Gavrilă - Bună seara, sunt Carmen Gavrilă și în ediția de astăzi suntem cu ochii pe Marea Neagră. România se străduiește de ani de zile să ridice cât mai sus Marea Neagră, pe agenda NATO și a Uniunii Europene. Evoluțiile din zonă nu au făcut decât să confirme avertismentele lansate în timp de la București. Da, NATO a adoptat o postură de apărare și descurajare în zonă, atât că din punctul de vedere al României, flancul estic este dezechilibrat, adică e nevoie de mai mult în zona de sud, acolo unde suntem noi și Bulgaria. În ce privește Uniunea Europeană, sunt semne de mai mare atenție către regiunea Mării Negre, însă nu atât cât am vrea și s-ar putea, deşi conceptul de securitate s-a extins dincolo de aspectul militar, iar asta s-a văzut clar la Forumul de Securitate Atlantic Marea Neagră, organizat la București de Institutul Aspen și German Marshall Fund. La fel de clar s-a văzut că Uniunea Europeană încă nu are o strategie clară, ori cuprinzătoare pentru Marea Neagră. Alina Inayeh, directoarea German Marshall Fund: Pe agenda UE, Marea Neagră nici măcar nu figurează ca atare, ca regiune a Mării Negre, figurează ca Parteneriatului Estic, ceea ce este doar o bucățică din regiunea Mării Negre, ceea ce este o veste proastă și este un lucru pe care nu am reușit să îl schimbăm de aproape 10 ani de zile. În schimb pe agenda NATO Marea Neagră figurează destul de sus, chiar din ce în ce mai sus, aș putea spune. Deci dacă e să ne uităm la securitate, faptul că Marea Neagră este vizibilă și nu numai vizibilă, ci și foarte proeminentă ca și preocupare pe agenda NATO este un lucru bun. Problema este şi acesta este un lucru pe care noi l-am discutat îndelung, l-am accentuat chiar la Forumul pe securitate, problema este că doar abordarea militară, chiar și militară extinsă care să implice și amenințările hibride, nu este suficientă pentru a asigura stabilitatea regiunii. Este nevoie și de o implicare politică și de o abordare politică pe care NATO o are deosebit de timid, iar UE nu prea o are, sau se gândește foarte mult până să desemneze ceva mai riguros. Deci dacă pe partea securitară stăm din ce în ce mai bine, pe partea politică, de implicare politică și de strategie politică, geopolitică în regiune, stăm în continuare destul de slab.

Realizator: Cum ar trebui să arate aceste soluții politice?

Alina Inayeh: Cele trei zile ale forumului s-au axat pe subiectul rezilienţei, pe toate palierele sale, începând cu reziliența societală mergând mai departe înspre reziliența tehnologică, dacă vreți digitală de fapt, continuând cu reziliența securitară. Soluțiile politice se referă la rezilienţa societală și la reziliența proceselor și sistemelor democratice, dacă vreți, pentru că fără aceste aspecte ale rezilienței, cealaltă reziliență, cea militară este doar parțială și nu putem vorbi în cazul unor crize de o rezilienţă absolută. Soluţiile politice sau soluțiile de rezilienţă, mai politice decât cele securitare, sunt cele care se referă la reziliența proceselor democratice, la reziliența metodelor de informare, la rezilienţa chiar şi sistemelor economice ale fiecărei ţăru membre NATO. Deci acestea sunt soluţiile politice pe care să știți că noi nu le-am auzit la forum. Noi am presat foarte mult pentru ele, am pus întrebările care trebuie și s-au pornit niște mecanisme, cel puțin așa am fost asiguraţi de către oficialii şi europeni, și NATO, s-au pornit niște mecanisme care vor produce, împreună cu experţi, nu numai la nivel oficial, câteva răspunsuri la întrebări, dar soluţii la forum, din păcate, nu s-au schiţat la

modul cel mai concret.

Realizator: Sunt probleme în regiunea Mării Negre și în special conflictele înghețate care, un pesimist ar spune că nu pot fi rezolvate fără ceva doză de bunăvoință din partea Rusiei. În ce măsură putem spera la așa ceva și dacă este reală evaluarea că nimic nu se poate face în zona Mării Negre, fără colaborare cu Rusia?

Alina Inayeh: În ceea ce privește conflictele înghețate, evident că este nevoie de colaborare, aş spune, nu de bunăvoința, că nu suntem la mâna Rusiei, de colaborarea și cooperarea Rusiei, în deschiderea acestor conflicte, pentru că sunt conflicte pe care Rusia le controlează, le-a creat şi le controlează. În ce măsură se va întâmpla acest lucru? Într-o foarte mică măsură. Este în dezinteresul chiar și geostrategic al Rusiei, aşa cum îl vede ea, cum îl percepe ea, să dezghețe aceste conflicte prin care controlează destinul geopolitic bineînțeles al țărilor din regiune și al întregii regiuni. Deci în viitorul apropiat în niciun caz nu văd o astfel de colaborare sau cooperare, dar există lucruri care se pot totuși face pentru a ne apropia cât de cât de o rezolvare atunci când o oarecare deschidere va fi posibilă la Moscova, dar aici este nevoie de mai multă implicare și mai multă fermitate din partea unor /.../ea este celălalt actor major în regiune în aceste conflicte.

Realizator: Ce șanse sunt să putem să aducem noi, România, în zonă, fonduri europene?

Alina Inayeh: Unele din aspectele rezilienței, evident necesită fonduri pentru a fi rezolvate sau pentru a fi întărite acele aspecte care sunt vulnerabile, dar există și destul de foarte multe lucruri care pot fi făcute cu mai puține fonduri, dar cu mai multe resurse, resurse umane, resurse intelectuale, mobilizarea societății civile, mobilizarea mass media. Fondurile sunt importante dar nu sunt singurul lucru care garantează creșterea rezilienței. Este nevoie de o abordare mult mai largă decât cea strict financiară. Există fonduri europene. Planul de Redresare economică și Reziliență se numește chiar așa, deci încă de la început redresarea economică a UE și a României implicit, are și componentele de reziliență în vedere. Există fonduri. Cum vor fi accesate și mai ales ce se face cu ele este o altă întrebare.

Realizator: Când spui Marea Neagră spui, din păcate, conflicte înghețate, încă o temă asupra căreia România a tot transmis avertizări. Recent, Bucureștiul a reușit să pună în premieră conflictele înghețate pe agenda miniștrilor de externe europeni în continuarea unui demers început anul trecut. Şeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a explicat ce înseamnă asta pentru strategiile aflate în lucru în Uniune.

Bogdan Aurescu: Faptul că am reușit să introducem pe agenda reuniunii miniștrilor de externe ai UE o astfel de temă atât de importantă arată gradul de conștientizare crescut; practic, serviciul european de acțiune externă a declanșat un proces de elaborare de documente de reflecție, pe fiecare conflict înghețat în parte, şi pe ansamblul acestor conflicte, iar la rândul său Consiliul pentru politică de securitate a abordat în mai multe ședințe succesive dezbaterea acestor documente de reflecție. Gradul de conștientizare și de interes la nivelul UE a crescut foarte mult în urma demersului pe care noi l-am făcut și care a culminat cu această dezbatere la nivelul cel mai înalt al miniștrilor de afaceri externe.

Realizator: În viziunea României, ce poate face concret Uniunea Europeană pentru niște zone în care este foarte greu de ajuns?

Bogdan Aurescu: Trebuie să plecăm de la originile acestor conflicte, puse în scenă şi utilizate și în continuare de către Rusia pentru a proiecta propriile sfere de influență în regiune. În al doilea rând, este foarte important ca UE să întărească instrumentul care este Parteneriatul Estic, pentru că acest instrument care reprezintă până la urmă mecanismul pe care UE îl folosește pentru a proiecta stabilitate, democrație și prosperitate în vecinătatea sa imediată, UE nu poate să fie cu adevărat un actor global dacă nu reușește să fie influentă în propria sa vecinătate. Ei bine, practic acest instrument poate fi utilizat și pentru consolidarea dimensiunii de securitate a cooperării dintre rezultatele Parteneriatului Estic și Uniunea Europeană. Am propus, de asemenea, întărirea acțiunilor menite să consolideze reziliența statelor din Parteneriatul Estic, şi aici iarăşi cooperarea cu NATO poate să fie necesară și utilă. Am propus, de asemenea, să crească vizibilitatea și prezența UE atât în regiunea afectată de conflict, dar și în relația bilaterală cu fiecare dintre aceste state, mai multe vizite. Ideea de vizite de grup ale miniștrilor de externe în regiune, vizitele Înaltului Reprezentant, mai ales în Republica Moldova, Georgia, Ucraina. De asemenea, să ne implicăm mai mult în relația cu regiunile separatiste, chiar dacă în același timp consolidăm politica de nerecunoaștere a acestor regiuni prin livrări de echipamente medicale și de vaccinuri, și am exemplificat cu sprijinul pe care România îl acordă, l-a acordat și va acorda în continuare Republicii Moldova, vaccinuri care, de altfel, au ajuns și în Transnistria înainte ca alte vaccinuri din alte surse să ajungă. Utilizarea mai sistemică a instrumentului pe care îl reprezintă sancţiunile, având sancțiuni care se referă la Transnistria - e drept cu o listă goală, fără persoane înscrise pe ea, dar regimul de sancţiuni există. Avem sancţiuni referitoare la situația din Ucraina. Putem, de asemenea, să ne uităm la folosirea și extinderea beneficiilor care decurg din acordurile cuprinzătoare de comerț liber. Avem această experiență cu Transnistria unde sunt /.../ beneficiile acordului cuprinzător de comerț liber, ceea ce se şi vede în orientarea comerțului acestei regiuni către UE, cu preponderență.

Realizator: Ce şanse sunt, realist, ca toată această listă să fie asumată de toate statele membre?

Bogdan Aurescu: Foarte important, am propus două măsuri instituționale. În primul rând, crearea unui format dedicat al Uniunii Europene cu cele trei state din Parteneriatul Estic afectate de astfel de conflicte, pentru a discuta modalități concrete de a face progrese în soluționarea acestor conflicte înghețate, și, pe de altă parte, să reflectăm asupra posibilității de a stabili o poziție de reprezentant special al UE pentru reziliența statelor din Parteneriatul Estic și pentru conflictele acestea înghețate sau prelungite. Este foarte important ca orice formulă de soluționare urmează să fie identificată, cu privire la aceste conflicte prelungite, să nu afecteze orientarea proeuorpeană a statelor afectate de conflictele îngheţate. Eu am cerut să avem concluzii ale Consiliului Afaceri Externe pe acest subiect. Vor fi identificate cele mai bune căi de acțiune; deja au fost găsite câteva elemente care pot să fie utilizate în perioada următoare, dar cel mai important lucru în acest stadiu este că această discuție a avut loc./cpodea

Realizator: Pregătirile pentru Summitul NATO din această lună sunt pe ultima sută de metri, iar regiunea Mării Negre va figura în documentele strategice. L-am întrebat, într-un briefing de presă, pe secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, cât de sus pe agendă poate România să împingă regiunea Mării Negre.

Mircea Geoana: Răspunsul de aici, de la NATO, este simplu. Noi avem misiunea sacră de asigura securitatea, prosperitatea și modul de viață a unui miliard de cetățeni. Deci tot ce înseamnă geografie NATO este pentru noi extrem de important și în această direcție și lucrăm. Comandanţii noştri militari și liderii noştri politici deja au declanșat un proces de reevaluare a tot ce înseamnă postură de descurajare și apărare pentru întreg teritoriul aliat, /.../ asta 360 de grade, orice geografie din orice direcție și din orice domeniu militar, pentru că pe lângă dimensiunea geografică, zona Mării Negre extinse este un areal geografic, dar noi trebuie să ne uităm la întregul areal geografic al alianței, într-o logică de 360 de grade, dar și la faptul că riscurile de securitate și de natură militară, și de natură reziliență, și tehnologică sunt și transversale prin cele cinci domenii militare operaționale ale NATO: terestru, aerian, maritim, cibernetic și spaţiu extraterestru. Deci munca aceasta este o muncă în plină derulare. Revenind la întrebarea mai specifică: este zona Mării Negre o zonă de interes semnificativ pentru NATO? rRăspunsul este unul extrem de simplu. Marea Neagră este pentru NATO o zonă de interes vital și este un lucru evident, nu trebuie să fii specialist în doctrină și acțiune militară ca să poţi să realizezi că zona Mării Negre, mai ales după acțiunile agresive, anexarea ilegală a Crimeei, războiul din estul Ucrainei, militarizarea Crimeei, modul în care Crimeea este folosită ca rampă de lansare și proiectare de forță de către Federația Rusă către un spațiu mult mai vast, că zonă Mării Negre este o zonă de interes vital pentru alianță. Dacă ne uităm la factorul Federația Rusă, care a declanșat în ultimii ani de zile o suită de acţiuni pe toate aceste geografii și pe toate acestea domenii, pentru că Federația Rusă este acum în Kaliningrad cu sisteme de rachetă duale, cu sisteme ca şi în Crimeea, cu sisteme la mare distanță de rachete antinavă, antisubmarin, antiaerian; dacă ne uităm la faptul că vor urmă, în această toamnă, un exercițiu militar, Zapad-21, care este în zona de nord-est, dacă vedem anunțul de acum câteva zile că vor avea exerciții strategice undeva în zona arctică, dacă vedem că în continuare există deplasări semnificative de resurse militare cu sprijinul proiecției de forță din Crimeea către Siria, prezență indirectă, dar prezență rusească în Libia, ne dăm seama că noi suntem, de fapt, în situația de a putea să planificăm strategic pentru întreg ansamblul aliat și cu măsuri specifice pentru fiecare subgeografie şi subtematică a alianței. Acest lucru se întâmplă în timp ce vorbim, traducând din engleză "as we speak". De aceea, solicitările pe care le primim din partea României, atât la NATO, dar pe care România le face și bilateral. Acest exercițiu la care am participat și eu, Steadfast Defender, este, dacă vreți, o expresie a modului în care NATO acționează. A fost, în principal, un exercițiu maritim și terestru, în principal, pentru flancul sudic al alianței. Întâmplător, România face parte și din flancul sudic al alianţei, nu doar din flancul estic, este o ţară de sud-est. Toate aceste lucruri conduc către ideea că această reevaluare a modului în care facem postură militară, modul în care amenajăm comandamentele NATO, modul în care liderii noștri militari gândesc această logică integrată de apărare și descurajare își va găsi o reflectare naturală și în zona Mării Negre, în România, în Bulgaria, în Turcia, pentru că sunt trei țări aliate care sunt riverane Mării Negre, dar, repet, din punct de vedere al semnificației strategice și militare, zona Mării Negre pentru noi este o zonă de interes vitală și cred că acest lucru va fi reflecta în ceea ce înseamnă consecințele operaționale ale unei astfel de gândiri strategice din partea NATO.

Realizator: Ce schimbări poate aduce în materie de securitate în Marea Neagră viitorul canal anunțat de președintele turc Recep Tayyip Erdoğan?

E vorba aici și despre implicațiile asupra Convenției de la Montreux aplicabile în Marea Neagră.

Mircea Geoana: Vorbim de Turcia și de exercițiile care s-au derulat pe teritoriul României în aceste zile. Turcia este țara care conduce la nivelul alianței VJTF, care este această forță de acțiune rapidă de nivel înalt, de nivel ,ilitar foarte înalt, o forță de 4.000 de oameni pe care, sub comanda Turciei, s-a derulat și în România și ministrul apărării din Turcia, în intervenția sa la Ministerela de Apărare, a menționat acest lucru, și ministrul Ciucă a menţionat acest lucru. Deci Turcia are forță, ca locație strategică, ca nivel de armată, e a doua armată ca și personal la nivelul alianței. Acum, noi nu am făcut încă o estimare cu privire la proiectele mari de infrastructură care sunt în discuție. Ştiu că e o discuție mai amplă cu privire la finanțare, cu privire la alte considerente, inclusiv de natură ecologică, dar în mod evident o soluție eventuală care să crească accesibilitatea către Marea Neagră va avea consecinţe de natură strategică şi inclusiv economico-militară. De aceea, trebuie să vedem dacă /geftene/ acest proiect devine o realitate și în clipa respectivă, evident, vom avea aceste consecințe. Juridic vorbind, ipotetic vorbind. Dacă s-ar face așa ceva, este clar că nu se aplică Convenţia de la Montreux. Întrebarea este absolut legitimă. Dacă e alt regim, asta înseamnă și alt tip de capacitate, de accesibilitate; și nu doar militară, în principal economică și comercială, acesta-i sensul. Dar este o discuție mult prea puțin avansată astăzi ca să putem să facem o evaluare oficială la noi, la NATO, pe acest subiect.

Realizator: Reziliență sau rezistență la riscuri și vulnerabilități, un concept prezent în toate strategiile NATO și în toate politicile Uniunii Europene. Reziliență, adică tocmai ce lipsește sau e în stare fragilă în regiunea Mării Negre. Reziliența merge mână în mână cu extinderea conceptului de securitate, iar preocuparea României în această privință s-a tradus prin două mari centre găzduite la București: unul european, pentru securitate cibernetică și cel euroatlantic, pentru reziliență, inaugurat chiar săptămâna aceasta în Capitală.

Reporter: Oana Bâlă - Centrul Euroatlantic pentru Reziliență este o inițiativă a României implementată cu energie și eficiență, a declarat președintele Klaus Iohannis şi şi-a exprimat încrederea că proiectul va aduce valoare adăugată în contextul geopolitic actual. Şeful statului a mai constatat că, din ce în ce mai des, situații noi și extrem de complexe demonstrează că efortul de consolidare a rezilienței față de provocări trebuie să implice niveluri multiple ale administrației și societăţii.

Klaus Iohannis: Zilnic, observăm că provocările și amenințările, inclusiv din registrul neconvențional la adresa statelor și societăților care fac parte din comunitatea europeană și euroatlantică de valori, se diversifică și devin din ce în ce mai greu de combătut. Este, așadar, necesar ca vigilența noastră pe toate palierele să crească și avem nevoie de conceptele și instrumentele de acțiune adecvate pentru a răspunde pe măsură. Reziliența este un astfel de concept esențial, iar centrul este fără îndoială un astfel de instrument absolut necesar.

Reporter: La rândul său, premierul Florin Cîțu a afirmat că înființarea Centrului Euroatlantic pentru Reziliență este un demers firesc şi a adăugat că astfel consolidarea rezilienței a devenit imperativă atât pe plan național, cât și din perspectiva NATO și a Uniunii Europene.

Florin Cîţu: Centrul va beneficia de un bagaj solid și variat de expertiză care nu mă îndoiesc că va produce valoare adăugată reală, benefică pentru România, dar și pentru aliații și partenerii noștri. Un stat cu caracteristicile României nu poate rămâne în afara marilor dezbate europene și euroatlantice.

Realizator: Toate mesajele publice ale Bucureștiului când vine vorba de apărare și securitate cuprind cel puțin o referire la întărirea flancului estic al NATO. Asta a făcut recent și ministrul apărării, Nicolae Ciucă, la o conferință de presă de la sediul Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est, alături de secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Alina Stănuţă a fost acolo.

Reporter: Adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană, spunea că Alianța se confruntă cu cel mai provocator mediu de securitate dintr-o generație la care a răspuns cu cea mai mare abilitatea de adaptare. La rândul său, ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, preciza la conferința de presă care s-a desfășurat la sediul Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est că România a lansat în permanență idei de întărire a flancului estic al NATO.

Nicolae Ciucă: La fiecare summit al Alianţei, după criza din Ucraina din anul 2014, România a venit cu o propunere concretă de întărire a flancului estic, punând la dispoziție teritoriul, structurile militare și experiența pentru constituirea unei arhitecturi de securitate complete în regiune, a unor concepte menite să faciliteze instruirea în comun sau a unor proiecte de întărire a securității regionale în anumite sectoare de activitate.

Reporter: Şeful Statului Major al Apărării, Daniel Petrescu, a vorbit despre securitatea din regiunea Mării Negre şi a explicat că actualul context de securitate impune dislocarea rapidă în termen scurt de efective credibile.

Daniel Petrescu: Desfășurăm unul dintre cele mai importante exerciții pe teritoriul național de la declanșarea pandemiei. Rolul pe care îl avem în consolidarea securității în regiunea Mării Negre este mai important pentru noi decât oricând. Activitățile majore de instruire pe care România și aliații le desfășoară sunt indicatori ai angajamentului pentru promovarea, prin intermediul parteneriatului și a cooperării militare, a stabilității și securității. După o primăvară fierbinte din punct de vedere al activităților de instruire, începutul verii reprezintă și punctul culminant al calendarului exercițiilor noastre. Contextul de securitate impune dislocarea rapidă în termen scurt de efective credibile./csimion

Reporter: Oficialii NATO s-au aflat în România pentru a participa la un exercițiu al Alianţei care a reunit 4.000 de soldați din 12 ţări. Antrenamentul militar care a avut loc în această lună, inclusiv pe teritoriul țării noastre, a fost pregătit timp de un an şi a făcut parte dintr-o serie de exerciții NATO care au avut loc în ultima perioadă. Exercițiile sunt esențiale pentru ca aliații să obțină o mai bună coordonare şi interoperabilitate, de unde şi seria de exerciții NATO din ultima lună care s-a încheiat la Cincu, în județul Brașov. 4.000 de militari din 12 țări au participat la cel mai mare antrenament al forțelor aliate din acest an. Adrian Cârneciu a asistat din prima linie la o simulare de intervenție rapidă într-un eventual atac asupra unui stat membru.

Adrian Cârneciu: Prezentarea de gală de la Cincu a fost deschisă de trupele de elită ale armatei. Au fost folosite drone pentru o supraveghere cât mai detaliată a zonei, astfel încât militarii de pe teren să știe unde se află inamicul. Au urmat misiunea de asalt la țintă fixă și mobilă a Forţelor Aeriene, după care au intrat în scenă Forțele Terestre cu tiruri de artilerie. Exercițiul a simulat o situație de război. Aliații NATO vor să vadă cât de repede pot interveni dacă o țară membră este atacată. Termenul-limită este de 72 de ore, în care aliații trebuie să își mute trupele în zona de conflict. Prezența aliaților a fost salutată în mod special de generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării.

Daniel Petrescu: Putem trage concluzia că structura de forțe a Armatei României este pe deplin capabilă să își îndeplinească misiunea fundamentală de apărare a țării. Cooperarea militară în context aliat reprezintă cheia asigurării păcii și păstrării situației de securitate.

Adrian Cârneciu: La ziua distinșilor vizitatori de la Centrul Național de Instruire Întrunită "Getica" din Cincu, în județul Brașov, au participat și mulți oficiali de rang înalt, printre care și ministrul apărării, Nicolae Ciucă.

Locțiitorul ambasadorului SUA, David Muniz: Am putut vedea 13 aliați lucrând împreună, 4.000 de forțe. Este vorba despre apărarea colectivă, despre cum țările NATO luptă împreună și câștigă împreună. Faptul că România găzduiește un exercițiu de o asemenea amploare într-o regiune crucială este foarte important, e o dovadă a tuturor investițiilor pe care românii le-au făcut din forțele armate.

Adrian Cârneciu: Exercițiul militar care a avut loc în această lună, inclusiv pe teritoriul României, a fost pregătit timp de un an, după cum a explicat amiralul Robert Burke, comandantul Comandamentului NATO de la Napoli.

Robert Burke: Acest exercițiu confirmă că forțele noastre de reacție NATO sunt antrenate, pregătite, capabile să lucreze împreună, să răspundă la orice amenințare oricând, la orice agresiuni. Exercițiul Steadfast Defender s-a desfășurat în Portugalia, România, Ungaria și Bulgaria, iar la manevre au participat peste 9.000 de militari din 20 de țări aliate și partenere.

Realizator: Ediția de astăzi a "Euroatlantica" este la final. Sunt Carmen Gavrilă și, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă doresc o seară bună!