Euroatlantica - Ediția din 29 octombrie 2020

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (29 octombrie, ora 21:05) - Realizator: Cristian Dumitrașcu - Bună seara şi bine v-am regăsit!

Tema emisiunii din seara aceasta este "Ziua Armatei și procesul de înzestrare și modernizare".

Evident că Ziua Armatei a fost săptămâna trecută și ar fi trebuit să ascultați această emisiune sau, în fine, subiectul acesta să fie abordat acum o săptămână, dar după cum știți a fost meci și atunci emisiunea cumva s-a reportat ca subiect în seara aceasta.

Pentru că ministrul apărării naționale, Ionel Nicolae Ciucă, a dat un interviu cuprinzător colegilor de la Radio "Oltenia" Craiova, în ziua de vineri, pentru emisiunea "Sens unic", realizată de Ludovic Vulea, în care a abordat multe dintre subiectele pe care noi ni le-am propus în seara asta, le-am propus să le aflați și dumneavoastră, vă invit să ascultăm interviul în care ne va vorbi despre colaborarea dintre armată și Fabrica de Avioane de la Craiova, despre înzestrarea cu Piranha tot acolo, la Craiova, acolo unde este Batalionul "Scorpionii roșii".

Vă invit să ascultăm interviul și să revenim în a doua parte a emisiunii cu colonelul Constantin Spânu, șeful Direcției de Informare și Relații Publice din Ministerul Apărării Naționale, care ne va vorbi și despre câteva alta proiecte de înzestrare, dar și despre Ziua relațiilor publice din armată, care anul acesta, în 30 octombrie, împlinesc 27 de ani.

*

Reporter: În județul Dolj, industria de apărare se regăsește prin Fabrica de Avioane de la Craiova, care a primit un contract important pentru modernizarea unor aeronave militare. Ce ne puteți spune despre acest demers de înzestrarea a Armatei cu banii investiți aici, în Dolj, la Fabrica de Avioane?

Nicolae Ciucă: Pornind de la tot ceea ce înseamnă pentru noi ca militari, dar și pentru comunitate, pentru municipiul Craiova, relevanța Fabricii de Avioane, pot spune că în ultimii 30 de ani, deși au existat nenumărate intenții, le pot spune chiar promisiuni că vor reprezenta o prioritate pentru a se relansa industria aeronautică românească, am făcut-o totuși prin atenția și prin implicarea atât a Ministerului Apărării Naționale, dar și cu sprijinul Guvernului Orban, ca finalmente în luna august să se semneze contractul între Direcția Generală de Armamemnte și Avioane Craiova S.A. pentru modernizarea a 10 aeronave IAR-99, în configurația IAR-99 standard modernizat, este un contract în valoare de 275 de milioane de lei fără TVA. Practic, noi ne-am asumat împreună cu reprezentanții Fabricii de Avioane Craiova că vom asigura Forțelor Aeriene Române avionul școală care să asigure trecerea pe avioanele supersonice F-16. În momentul de față, se derulează negocieri cu reprezentanții Fabricii de Avioane Craiova, astfel încât, până la sfârșitul lunii noiembrie, să se semneze și al doilea contract pentru ceea ce înseamnă eliminarea obsolescenţei, adică a ceea ce înseamnă tehnică și echipamente învechite din modelul IAR-99 Şoim. Este vorba de alte zece aparate, un alt contract care are o valoare care va aduce cu certitudine atât interes, dar sperăm noi că va aduce și ambiție și va arăta că în Craiova, în Oltenia, există foarte multă voință și angajament ca industria aeronautică românească să continue și să reprezinte un viitor pentru economia țării noastre.

Reporter: Vă propun, domnule ministru, să rămânem așa, în ghilimele, la Craiova. Batalionul dumneavoastră de suflet, pe care l-ați comandat în Afganistan și mai apoi în Irak, mă refer la Batalionul 26 Infanterie ''Neagoe Basarab'' sau Scorpionii Roșii a primit de curând în înzestrare noi blindate Piranha 5.

Nicolae Ciucă: Batalionul 26 a rămas și rămâne cea mai titrată unitate din Armata României. Batalionul 26 are în continuare potențial pentru tot ceea ce înseamnă rolul în cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est, înființată de asemenea la Craiova, și toate structurile din compunerea brigăzii de la Craiova trec printr-un amplu proces de modernizare atât infrastructural, cât și din punct de vedere al dotării și modernizării. Suntem noi obișnuiți să folosim termenul de transportoare, ele nu sunt transportoare, sunt mașini de luptă pentru infanterie, pentru că reprezintă cea mai modernă tehnică intrată în dotarea Armatei Române. Este un echipament foarte complex și foarte sofisticat. Modelul este unul care a fost probat în acțiunile militare. De altfel, decizia de a fi optat pentru acest vehicul de luptă a avut la bază experiența pe care am dobândit-o în teatrele de operații, văzându-le cum se comportă la partenerii noștri americani, pentru că platforma structurilor Stryker din armata americană are același vehicul de luptă și decizia de a le fi dus la Craiova a avut la bază faptul că ei s-au pregătit și s-au instruit pe un model de dinainte, și anume Piranha 3C, și astfel trecerea de pe un echipament pe altul am considerat că se poate face mai ușor, mai repede și fiind acolo unitățile apropiate una de cealaltă, am luat în considerare că pot fi transferate cunoștințele și se pot instrui unii pe ceilalți, practic în aceeaşi microgarnizoană, reușind astfel să realizăm capabilitatea de luptă și de acțiune într-o perioadă de timp cât mai scurtă. De ce timp? Pentru că timpul este cel mai prețios, este resursa pe care dacă am pierdut-o, nu o mai recuperăm niciodată și noi oricum am fost oarecum rămași în urmă și avem nevoie să câștigăm timp.

Reporter: Domnule ministru, a fost modernizat și eficientizat Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară "Cantacuzino". Ați numit la comandă un medic militar cu experiență în teatrele de operații. Acum, toți românii așteaptă de la Institutul Cantacuzino noul vaccin Cantastim și, desigur, alte produse medicale importante în lupta cu pandemia COVID-19.

Nicolae Ciucă: În acest moment, când noi discutăm, se desfășoară un proces de repunere în funcţiune a liniei de producţie a vaccinului trivalent. Chiar la începutul săptămânii am avut o discuție în acest sens și ei sunt foarte încrezători că vor reuși, ca până anul viitor, să refacă întreg procesul, să poată să experimenteze primele mostre de vaccin trivalent. Sigur, nu este ceea ce ne-am fi dorit, dar, în afară de faptul că vom avea o variantă de vaccin antigripal, este vorba de pregătirea și menținerea nivelului de specialitate a întregului personal și, în paralel, să lucrăm la partea de cercetare și dezvoltare pentru un vaccin antigripal tetravalent. Sunt și celelalte chestiuni care îi ocupă, sunt cu cercetările în dezvoltare, inclusiv vaccinul antitetanic, este aproape de finalizare un imunomodulator. Este vorba despre un supliment alimentar care are la bază un număr de bacterii care, odată prelucrate și asimilate la nivelul organismului, vor asigura o reechilibrare a sistemului imunitar, astfel încât organismul să poată să treacă mai ușor prin diferite tipuri de boală. Și sperăm să iasă până la sfârșitul lunii noiembrie. Dacă va ieși mai devreme, vom fi cu atât mai bucuroși. Şi folosesc acest prilej pentru a le mulţumi acestor oameni pe care, din punctul meu de vedere îi consider a fi nişte eroi pentru că nu a contat că a fost zi, că a fost noapte, nu a contat că poate nu ajunseseră să se odihnească nici două, trei ore pe noapte, ei au continuat să-și facă datoria şi să finalizeze întreg procesul de efectuare a testelor PCR.

Reporter: Aș dori, domnule ministrul, să aruncăm o scurtă privire și asupra relațiilor României cu partenerii externi. De curând ați semnat la Washington un acord pe 10 ani cu Armata Statelor Unite - este o consolidare a relației strategice a României cu Statele Unite. Ce semnificație are acest acord?

Nicolae Ciucă: Chiar suntem, pot spune, un exemplu, pentru întreaga regiune a Mării Negre şi demersul nostru duce practic la tot ceea ce înseamnă consolidarea cooperării la Marea Neagră pentru întărirea măsurilor de descurajare și apărare în conformitate cu deciziile luate la nivelul Alianţei Nord-Atlantice. De asemenea, o altă prioritate strategică o reprezintă rotația continuă a forțelor SUA în România. Am avut și un răspuns oficial de la nivelul secretarului apărării din Statele Unite, Mark Esper. Am avut, de asemenea, de la nivelul ambasadei o implicare aparte și a ambasadorului personal pentru ceea ce va urma să se întâmple în segmentul acesta al prezenței rotaționale a militarilor americani în România. Este vorba de baza de la Mihail Kogălniceanu și baza de la Câmpia Turzii, sigur, fiecare cu relevanţa sa, dar vom avea prezență care să se integreze în tot ceea ce înseamnă demersul nostru național pentru dezvoltarea capabilităților de apărare ale Armatei Române și, desigur, complementarea cu ceea ce noi nu reușim să realizăm în perioada imediat următoare pentru că nu putem spune că am făcut totul. Apărarea costă, echipamentele militare costă, bugetul este pe măsură şi ceea ce am realizat până acum are o relevanţă foarte mare, iar faptul că la decizia președintelui țării, în 2015, s-a semnat acel acord cu toate partidele politice pentru a asigura 2% pentru Apărare ne-a ajutat foarte mult pentru că am putut să planificăm apărarea pe 10 ani și am putut să integrăm un plan nu numai la nivel național, dar și la nivel aliat şi împreună cu partenerul nostru strategic de asemenea pentru o perioadă de 10 ani de zile. Sigur, o altă linie strategică este aceea de întărire a eforturilor în domeniul securității cibernetice. Sunt discuții și toată lumea e preocupată de impactul pe care îl au acțiunile în spațiul cibernetic, nu putem să rămânem în urmă, s-au luat măsuri concrete încă de acum un an și ceva. Am luat decizia înființării Comandamentului cibernetic, această structură trebuie să se dezvolte, avem toate ingredientele necesare, iar parteneriatul acesta, linia aceasta de efort în cadrul foii de parcurs va constitui un element foarte important. Sigur, am discutat și elemente prin care să ne sprijine în ceea ce înseamnă întărirea capacității noastre de rezilienţă. Am spus-o şi o repet, apărarea este atributul principal al Ministerului Apărării Naționale, dar el trebuie agregat împreună cu celelalte instrumente de putere ale statului, cu celelalte instituții din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională. Şi, pentru că deja se vehiculează și lumea s-a obișnuit cu termenul de "hall of government", adică este vorba de măsuri luate la nivelul întregului guvern pentru a mări capacitatea de reziliență a țării, am stabilit ca aceasta să fie o linie de efort, o linie de preocupare astfel încât să putem performăm și în acest domeniu. Toate aceste chestiuni au fost discutate, le-am prezentat în momentul în care ne-am întors atât președintelui României, cât și la nivelul Guvernului și avem toată susținerea pentru îndeplinirea lor, iar la nivelul Ministerului Apărării Naționale, cunoscându-i pe oameni, cunoscând dorința lor de a face ca tot ceea ce ne asumăm să se îndeplinească, cu certitudine vom avea o foaie de parcurs așa cum ne-am angajat. Dar, în același timp, avem oameni în teatrul de operații, avem oameni care își definesc misiunile zi și noapte, atât în spectrul Alianţei Nord-Atlantice, cât şi în misiuni în cadrul Uniunii Europene, cât şi în misiuni sub mandat al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Şi, pentru că am vorbit despre oamenii care sunt în teatrele de operații, am avut posibilitatea să vorbesc cu comandantul batalionului din Afganistan. Ştiţi foarte bine am avut un incident, un vehicul de luptă în patrulare a călcat pe un dispozitiv exploziv improvizat, au fost răniți patru militari. Am vorbit cu trei dintre ei, chiar i-am văzut pentru că am avut posibilitatea să folosim imagine, i-am văzut pe fiecare, sunt în spital la Bagram, toți patru sunt în afara oricărui pericol. Mi-au raportat că au vorbit cu familiile. Una peste alta, vă pot spune că sunt bine, sunt tratați așa cum se cuvine, vor continua să primească îngrijirile medicale și asistența de care au nevoie. Cu toţii am convenit, într-o echipă de cinci, că trebuie să îi dăm Slavă lui Dumnezeu că sunt bine și își vor reveni în curând. De asemenea, am vorbit cu comandantul batalionului, nivelul de pregătire şi în speical moralul personalului este foarte bun. Venind şi Ziua Armatei, de regulă, în teatrele de operaţii se ţine cont de chestiunea aceasta şi el îmi raporta: "Domnule ministru, vă pot spune că militarii sunt dispuşi oricând să iasă la misiune", ceea ce pentru orice comandant este un lucru cât se poate de încurajator şi îţi dă acea stare interioară prin care poţi să te gândeşti că nimic nu este mai important decât sprijinul pe care îl primeşti de la oameni şi faptul că ei sunt alături de tine şi că împreună cu ei poţi să-ţi îndeplineşti misiunea până la capăt./pvelisar

*

Realizator: Este cu noi în direct prin telefon colonelul Constantin Spânu, şeful Direcţiei de Informare şi Relaţii Publice din MApN. Domnule colonel, bună seara!

Constantin Spânu: Bună seara! Mulţumesc pentru invitaţie!

Realizator: Vă mulţumim şi noi că sunteţi la această oră în direct cu ascultătorii RRA. Înainte de a intra în subiectul pe care l-am anunţat şi pe care vi l-am propus şi dumneavoastră, acela referitor la Ziua relaţiilor publice din Armată, pentru că ministrul Ciucă a spus în finalul interviului pe care l-am ascultat împreună care este situaţia şi, desigur, care era situaţia la momentul realizării interviului cu militarii răniţi în Afganistan, de vineri şi până joi iată că au mai fost nişte zile în care s-au mai schimbat nişte lucruri acolo.

Constantin Spânu: Aveţi dreptate, şi s-au schimbat în bine. Sunt fericit să vă pot da veşti forte bune despre cei patru militari răniţi recent în Afganistan. Ei au fost transferaţi la sfârşitul săptămânii trecute din Afganistan la Centrul Medical Regional Landstuhl din Germania, aşa cum sunt procedurile aproape în fiecare situaţie în care sunt militari răniţi acolo. Ei sunt sunt sub supravegherea medicilor militari, continuă tratatmentele medicale de specialitate, au început proceduri de recuperare, unii dintre ei. Sunt într-o stare foarte bună, viaţa lor nu este în pericol, şi ce este cel mai important este că sunt între prieteni. Chiar recent, cum două zile, marţi, au fost vizitaţi chiar de directorul centrului medical de la Landstuhl, care a dorit să se asigure personal că cei patru militari români sunt bine îngrijiţi şi au tot ce le trebuie. Sunt monitorizaţi şi sprijiniţi şi de o organizaţie nonprofit, Wounded Warrior Project, care se ocupă cu ajutorarea militarilor răniţi în astfel de misiuni. Deci, cei patru camarazi ai noştri sunt în stare foarte bună. Ministerul nostru, prin conducerea ministerului, este în permanentă legătură atât cu comanda batalionului din Afganistam cât şi cu centrul medical Landstuhl, pentru a se informa din surse de la prima mână despre starea lor de sănătate şi despre evoluţia situaţiei de securitate din zona de responsabilitate a Batalionului 191 Protecţia Forţei, dislocat în Afganistan.

Realizator: Le dorim şi noi însănătoşire grabnică celor patru militari. Vom mai afla, cu siguranţă, şi în emisiunea "Jurnal militar" de sâmbătă date noi despre cum se simt ei acolo la Landstuhl şi, evident, vom avea şi corespondenţa obişnuită din Kandahar.

Încheind cumva subiectul ăsta pe marginea interviului pe care l-am ascultat cu ministrul Ciucă: a vorbit despre două proiecte mari de dotare acum, în acest proces important de modernizare a Armatei - despre Piranha, care iată au ajuns la Craiova, despre această colaborare cu fabrica de avioane de la Craiova. Totuşi, mai sunt şi alte lucruri în derulare. Aş aminti despre următoarele aeronave F-16 care, iată, vor veni din Portugalia, dar este şi acel proiect în derulare vizavi de corvete.

Constantin Spânu: Vă pot da ultimele detalii despre ambele programe de înzestrare, în completarea celor abordate deja de domnul ministru în interviu. În ceea ce priveşte aeronavele F-16, primele două au fost deja livrate Forţelor Aeriene Române. Le aşteptăm în foarte scurt timp pe următoarele două, care vor fi livrate undeva până la sfârşitul acestei luni, iar ultima aeronavă din lotul de cinci va fi livrată în primul trimestru al anului viitor. Ceea ce este important de înţeles vizavi de acest program de achiziţie, care completează practic prima escadrilă de F-16 din dotarea Forţelor Aeriene Române, este că acest contract asigură premisele pentru implicarea industriei naţionale de apărare din România la capacitate maximă în raport cu acest program de înzestrare. În România vor fi executate lucrările de mentenanţă, reparaţiile capitale la motoare, precum şi modernizarea întregii escadrile de 17 aeronve, deci cele cinci adiţionale incluse, la un nou standard de modernizare, standardul M-6 XR. Deci sunt evoluţii extrem de importante pentru industria aeronautică românească şi pentru industria de apărare în general, care va avea astfel acces la tehnologii de ultimă generaţie şi va putea să execute aici în România lucrările de modernizare, de întreţinere pentru toată flota de aeronave.

În ceea ce priveşte cele patru corvete multifuncţionale, aşa cum ştiţi, MApN a anunţat deja câştigătorul procedurii competitive din acest proiect. Singura chestiune care întârzie încă semnarea contractului este reprezentată de demersurile în instanţă întreprinse de unul dintre competitorii din această procedură competitivă. Pe rolul instanţelor de judecată sunt, din păcate, în acest moment încă patru procese, însă MApN depune toate eforturile pentru a asigura reprezentarea cu celeritate a instituţiei în aceste procese, astfel încât ele să poată fi finalizate în termenul cel mai scurt. Nu ţine de MApN, evident, ţine de sistemul juridic din România, însă de îndată ce toate aceste aspecte vor fi clarificate, acest program se va putea duce către faza finală de atribuire a contractului şi semnarea contractului, de fapt, şi să vedem cât mai repede prima corvetă multirol a Forţelor Navale Române, de care avem mare nevoie aici, la Marea Neagră./lazard/cvanatoru

Realizator: Domnule Spânu, trecând la subiectul următor, pe care l-am anunțat, la Ziua relațiilor publice, 30 octombrie a fost o dată la care, în urmă cu 27 de ani, s-a înființat în Ministerul Apărării Direcția de Relații Publice. Atunci se numea altfel, acum se numește Direcția de Informare și Relații Publice. O structură înființată în premieră, din câte știu, în toate structurile guvernamentale care erau și atunci şi sunt acum în România. Mai apoi, acest segment s-a dezvoltat foarte mult. Direcția de Informare și Relații Publice, munca de relații publice pe care o duc profesioniștii din Ministerul Apărării este una recunoscută. Şi aș vrea să ne spuneți care sunt provocările actuale în contextul ăsta foarte complicat în zona în care suntem, într-un plin război informațional, în care ne luptăm din ce în ce mai mult, cum știm cu toții, cu fake news-urile?

Constantin Spânu: Vă mulţumesc foarte mult pentru că îmi dați posibilitatea în primul rând să mulțumesc celor care în urmă cu 27 de ani puneau umărul la înființarea primei structuri profesioniste de comunicare publică din structurile guvernamentale ale României. Direcția Informare și Relații Publice a fost un deschizător de drumuri şi a fost meritul înaintaşilor noştri, al celor care au înțeles importanța comunicării ca formă de asigurare a transparenței atât de necesare pentru o instituţie cum era Armata României la acel moment, o armată care ieşise dintr-un model de gândire de după 1990 și se pregătea pentru un viitor alături de armatele statelor membre NATO. România avea să obțină invitația să se alăture Alianţei Nord-Atlantice mai târziu, la 10 ani de atunci, deci în 2003-2004, avea să devină membru cu drepturi depline în 2005, prin semnarea și depunerea oficială a documentelor de aderare, la Washington. Cert este că în 1993 Direcţia Informare și Relații Publice avea să seteze drumul şi să fie cap de linie în aceste eforturi. Sunt 27 de ani de acumulări imense și acumulări complexe. MApN, prin structura centrală de comunicare, a marcat de atunci o serie întreagă de premiere cu care ne mândrim, sunt meritele înaintașilor noştri. Prima pagină de internet profesionistă a unei instituţii publice din România a fost pagina Ministerului Apărării Naționale, în 1995. Primul set de instrucţiuni oficial pentru organizarea activității de informare și relații publice a fost generat tot de această direcție şi el a fost folosit ca model de dezvoltare şi pentru alte structuri din România de acest fel. Specialiştii formaţi la Direcția Informare și Relații Publice au contribuit cu toate puterile la formarea unei școli de gândire româneşti în zona comunicării şi a relaţiilor publice şi-i întâlniţi acum în poziții foarte înalte în zona academică de specialitate. Suntem primii care am deschis o pagină de prezență oficială într-o platformă de socializare în România, în 2012 - pagina de Facebook a Ministerului Apărării Naţionale. Sunt multe alte premiere pe care le-am marcat și le marcăm cu mândrie. Chiar mâine, de Ziua Relațiilor Publice Militare, vom marca o nouă premieră: deschidem o platformă de combatere a știrilor false și a fenomenului dezinformării. Se numește platforma Info-Radar, pe care ni-l dorim nu doar un portal al știrilor corecte, dar și un instrument de educare pentru fiecare dintre noi, în calitate de consumator de informaţie, fie prin intermediul presei, fie direct din mediul online. Veţi găsi aici, pe platforma Info-Radar, şi sfaturi practice la nivel individual, cum putem să verificăm ce pași am putea să parcurgem ca simplu utilizator pentru verificarea unei știri care ni se pare ori prea bună ca să fie adevărată, ori prea gogonată, dar poate nu înțelegem cum putem să verificăm; soluţiile sunt extrem de simple şi găsiţi câteva ghiduri din acestea practice pe platforma Info-Radar. Veţi găsi şi segmentul cel mai important pentru noi - este acela în care lansăm teme importante în dezbaterea publică referitoare la subiectul militar pe care dorim să setăm tonul, pe care dorim să dăm informațiile oficiale. Sunt teme care uneori sunt insuficient documentate și pe care apar informații contradictorii, şi ne propunem prin această pratformă să le explicăm şi să furnizăm pe platformă punctele de vedere oficiale ale ministerului. Veţi găsi aici studii, articole documentate cu privire la fenomenul larg al dezinformării şi al știrilor false, în special. Info-Radar va creşte în timp - este prima versiune pe care o lansăm acum -, pe măsură ce vom identifica noi şi noi teme pe care să setăm tonul conversației, pe baza unor informații oficiale corecte și verificabile, precum şi subiecte noi pe care să le abordăm, să le explicăm, să le dezbatem din domeniul atât de vast al luptei cu dezinformarea din spaţiul erei informaţional.

Nu uitaţi, dragi ascultători: puterea stă în cei mulţi. În lupta cu dezinformarea, puterea stă şi în fiecare dintre noi. De aceea vă îndemn şi cu această ocazie să nu redistribuiţi informații fără o minimă verificare și, dacă doriți să aflați cum puteți face această verificare, Ministerul Apărării Naţionale vă oferă de mâine platforma Info-Radar, un portal al ştirilor corecte.

Realizator: Vă mulțumesc, domnule colonel! Să ne auzim cu bine, sănătoși!