Euroatlantica - Ediția din 28 octombrie 2021

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (28 octombrie, ora 21:05) - Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor și domnilor, bună seara! La microfon Nicu Popescu. În această perioadă au loc mai multe reuniuni internaționale la nivel înalt, în care lideri ai lumii încearcă să se pună de acord pentru o dezvoltare durabilă, sustenabilă, în condiții de securitate, în acest mare sat global care este Terra, bulversat ca niciodată înainte de pandemia COVID-19. Nu intru în detalii pe acest subiect, că vedeți și dumneavoastră ce se întâmplă și aici la noi în țară. Aș amintit doar câteva dintre reuniunile recente sau care vor urma. A fost Summitul ASEAN-ului, Asociația Statelor din Asia de Sud-Est, în format virtual din cauza pandemiei, cu participarea președintelui american, dar și a celui al Federației Ruse, a premierilor japonez, sud-coreean și chinez. Urmează, la sfârșitul săptămânii, Reuniunea G20 de la Roma, unde presa apreciază că protagoniști vor fi președintele Joe Biden, care se va întâlni cu omologul francez, Emmanuel Macron, prima întrevedere după acordul AUKUS și renunțarea de către australieni la submarinele franțuzești, de care noi am mai vorbit la "Euroatlantica', și clima, în perspectiva Conferinței ONU privind schimbările climatice, care începe de luni la Glasgow. De reținut că la Roma, la G20, nu vor participa președinții Putin și Xi Jinping. Suficiente evenimente care pot înclina balanța, mai ales pe cea climatică. Dar, pe lângă toate acestea, săptămâna trecută a avut loc la Bruxelles, la sediul NATO, conferința ministerială a Alianței la nivelul miniștrilor apărării. Pentru că era în plină desfășurare la ora emisiunii noastre de săptămâna trecută, nu am putut să vă oferim prea multe detalii atunci, o facem astă seară, chiar cu unul dintre protagoniști. Câteva dintre subiectele și concluziile reuniunii: evaluare evoluțiilor în implementarea posturii de descurajare și apărare, evaluarea stării actuale de securitate după încheierea retragerii din Afganistan, adoptarea țintelor de capabilități în vederea dezvoltării unor capacității de apărare robuste. S-a discutat și despre modalitatea de răspuns la amenințările generate de sistemul de rachete al Federației Ruse. Să mai reținem că în ultima săptămână s-a desfășurat, inclusiv la noi în țară, exercițiul "Noble Blueprint 21", ca parte a programului de exerciții și antrenamente întrunite destinate consolidării măsurilor de apărare colectivă a membrilor NATO, exercițiu condus de comandantul Comandamentului Forțelor Aliate Întunite al NATO de la Napoli, amiralul american Robert Burke, prilej cu care acesta s-a întâlnit aici, la București, cu generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării. Despre securitatea și apărarea integrată a spațiului euro-atlantic discutăm astă seară la Radio România Actualități, la emisiunea "Euroatlantica", cu doamna Simona Cojocaru, secretar de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale în Ministerul Apărării. Bună seara, doamnă secretar de stat!

Simona Cojocaru: Bună seara! Mă bucur tare mult să fiu alături de dumneavoastră.

Realizator: Vă mulțumim că ați acceptat invitația. Și cu domnul George Vișan, expert la Institutul Diplomatic Român. Bună seara, domnule Vișan!

George Vișan: Bună seara, dumnevoastră și telespectatorilor dumneavoastră!

Realizator: Doamna secretar de stat, ați fost săptămâna trecută la Bruxelles, la ministeriala NATO. Destăinuiți-ne, vă rog, câteva dintre elementele destinate întăririi sentimentului de securitate pentru bătrânul continent.

Simona Cojocaru: Sigur că da. Aveți dreptate, am fost la Bruxelles săptămâna trecută la ceea ce a însemnat prima reuniune în persoană după aproape doi ani și prima reuniune, de altfel, la care a participat și noul secretar al apărării SUA, Lloyd Austin. Ne pregătim deja pentru summitul NATO de la sfârșitul lunii iunie 2022 de la Madrid, un summit extrem de așteptat, având în vedere că se va adopta următorul concept strategic. Aș începe cu câteva premiere la care am asistat la ministerială. A fost aprobată prima strategie a NATO privind inteligență artificială, este într-adevăr o premieră, și a fost semnată Declarația de intenție privind participarea la Fondul NATO pentru Inovare, un demers extraordinar. România a aderat, alături de 16 aliați, prin semnarea acestei declarație de intenții. Este un instrument inovativ, de finanțare, practic, un fond multinațional voluntar, care va investi un miliard de euro pe un orizont de timp ce este proiectat inițial pentru perioada 2023-2031. Sper să avem timp să vă ofer mai multe amănunte. Ați amintit descurajarea și apărarea./eradu/atataru/ S-a adoptat conceptul pentru descurajare şi apărare în zona euro-atlantică. Ce înseamnă acest lucru? O postură aliată întărită, consolidată. Stategia se concentrează, bineînţeles, şi pe planuri regionale mai detaliate, care urmează a fi elaborate până la sfârşitul lui 2022. De asemenea, alături de ceilalţi aliaţi am aprobat parametrii procesului de modernizare a structurii de forţe a NATO, am evaluat capacitatea aliată de răspuns, aşa cum spuneaţi şi dumneavoastră, la provocările generate de arsenalul de la rachete al Rusiei, şi, un lucru foarte important, au fost aprobate ţintele de capabilităţi 2021. Deci, o reuniune extrem, extrem de semnificativă, v-am spus, deja am început cursa pentru pregătirea summitului de anul viitor şi aşteptăm în continuare discuţii foarte intense. Aş mai adăuga, cu permisiunea dumneavoastră.

Realizator: Vă rog!

Simona Cojocaru: Alături de ministeriala NATO, ştiţi, bineînţeles, că ministrul Ciucă a primit vizita în România a secretarului american al apărării chiar cu o zi înainte de ministerială şi eu voi merge săptămâna viitoare în Macedonia de Nord la o reuniune ministerială a statelor din sud-estul Europei şi peste două săptămâni vom fi din nou la Bruxelles, la o reuniune a Consiliului Afaceri Externe, de data aceasta la UE. Încă o dată, o perioadă extrem de densă.

Realizator: Domnule Vişan, spunea doamna secretar de stat că a fost o temă la NATO despre întărirea capacităţilor de apărare faţă de apariţia acestor tipuri noi de rachete pe care le are Federaţia Rusă, şi nu numai, ele sunt multe aici în Marea Neagră, cum apreciaţi desfăşurarea acum a acestui exerciţiu "Noble Blueprint 21" şi a venit chiar amiralul Borg în România, la finalul exerciţiului, a fost şi la Constanţa.

George Vişan: Da, un asemenea exerciţiu este un eveniment politic, mai ales în Marea Neagră, aş remarca sarabanda continuă de exerciţii militare NATO din Marea Neagră, dar şi cele ruseşti. Legat de sistemele de rachete ruseşti, acestea sunt foarte numeroase, iar câteva sunt de-a dreptul inovative, nu neapărat prin tehnologii, cât mai mult prin ameninţarea pe care o produc asupra statelor din regiunea Mării Negre, dar şi din regiunea baltică, pentru că trebuie spus că atât ţările din Marea Neagră, cât şi cele din Marea Baltică, adică tot ce înseamnă flancul estic, se confruntă în linii mari cu aceleaşi tipuri de ameninţări. În ultimele, să spunem, 30 de zile sau în ultimele două luni mai curând, cea mai importantă evoluţie a fost testarea în zona baltică, dacă nu mă înşel, a rachetei hipersonice Zircon - aceasta este o rachetă antinavă - şi a fost lansată de pe un submarin nuclear de atac.

Realizator: Da şi cred că pe Poligonul de la Pleseţ, parcă.

George Vişan: Da, mă scuzaţi, Pleseţ.

Realizator: Da, da, nu, e în zonă.

George Vişan: Într-devăr, Poligonul de la Pleseţ şi această ameninţare este inovativă tocmai pentru că, deşi tehnologia este studiată şi este cunoscută, sistemele pe care le posedă în momentul de faţă Alianţa nu ar face faţă. Sunt câteva sisteme aflate în dezvoltare, dar va dura ceva vreme până când acestea vor intra în înzestrare şi vor deveni standarde pe tot ce înseamnă nave militare ale NATO. De asemenea, o altă ameninţare care se conturează este această rachetă Burevestnik. Racheta Burevestnik este o rachetă cu propulsie nucleară. Dacă mă întrebaţi pe mine, este, practic, o soluţie ce datează chiar din timpul Războiului Rece, din anii '50, ca să fiu mai exact, şi aceasta se află în continuare în teste; testele nu sunt chiar cu succes pentru ruşi, dar...

Realizator: ... încă lucrează la ele./avladucu/atataru

George Vișan: Da, se lucrează. Iar în domeniul strategic există această dezvoltare a sistemelor de lansare a focoaselor nucleare prin alunecare supersonică. Practic, acel sistem care se instalează pe rachetele strategice, în loc să ajungă la un anumit punct pe orbită, are o traiectorie...

Realizator: Suborbitală, nu?

George Vișan: ... suborbitală și impredictibilă, la viteze hipersonice.

Realizator: Da.

George Vișan: Ceea ce face o interceptare imposibilă. Sau aproape imposibilă.

Realizator: Ce spuneați dumneavoastră, Marea Neagră, Marea Baltică, m-a determinat în ultimele câteva secunde să mă gândesc că ar trebui acum să difuzăm corespondența colegei noastre Doina Saiciuc de la Washington. În context, deci, să reamintim, spunea și doamna secretar de stat de vizita secretarului apărării Lloyd Austin în zona noastră - în Georgia, în Ucraina și în România, înainte de ministerială. Peste Ocean, și Congresul, mai precis Senatul este preocupat de ce se întâmplă pe aici, prin regiunea Mării Negre, și a avut ieri o audiere cu ușile închise în Subcomitetul pentru Europa și Securitate Regională, sub genericul "Revitalizarea politicii Statelor Unite în regiunea Mării Negre". Deci, Doina Saiciuc.

Reporter: După retragerea trupelor din Afganistan, Congresul a început să dezbată despre care va fi viitoarea arie unde vor fi folosite resursele militare. Secretarul apărării, Lloyd Austin, a făcut, săptămâna trecută, un turneu în regiunea Mării Negre, care a inclus România, pentru a promova parteneriatele necesare în vederea construirii unei apărări credibile împotriva Rusiei. Dar la Washington experții spun că, în ciuda demonstrației de sprijin, Administrația americană încă încearcă să clarifice cum intenționează să transforme alianțele într-un plan de succes pentru a descuraja agresiunea în escaladarea Rusiei. Echipamentele militare limitate au fost furnizate anumitor țări din regiune din rațiuni politice, care nu au rădăcini într-o strategie sustenabilă pe termen lung, a arătat analistul Centrului pentru Analize Politice Europene, generalul Hodges, care a comandat forțele americane din Europa în timpul administrațiilor Obama și Trump. "Este clar că rușii nu se vor opri decât când vor fi opriți; și atunci întreb: care este strategia noastră, ce vrem să realizăm acolo? Rușii sunt deja agresivi în fiecare domeniu". Hodges recomandă statelor aliate cu Occidentul să se unească în a pleda pentru ele însele în cadrul deliberărilor NATO, așa cum au făcut-o aliații de la Marea Baltică, înainte de a obține o prezență NATO mai robustă. Administrația Biden face bine că încearcă să încurajeze această cooperare, a mai spus Hodges, adăugând, citez: "Chiar și Turcia ar fi depășită în termenii personalului militar și al armelor de aproape toate categoriile de forțele și resursele Federației Ruse. Statele Unite ar trebui să încurajeze Ucraina, România, Georgia, Turcia și Bulgaria să lucreze toate împreună, în termenii schimbului de intelligence, ai dezvoltării sistemelor marime fără personal uman la bord și să lucreze împreună pentru a incomoda flota de la Marea Neagră a Rusiei". Deocamdată, în Marea Neagră operează în mod regulat nave americane și NATO, iar forțele aliate patrulează spațiul aerian cu unele avioane decolând de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din România, pe care șeful Pentagonului, Lloyd Austin, a vizitat-o săptămâna trecută.

Realizator: Doamna secretar de stat, iată, într-un fel, o minge la fileu ridicată acum, cea legată de consolidarea securității în zona noastră, inclusiv prin aceste vizite care au loc. Vă rog.

Simona Cojocaru: Mulțumesc. Și mulțumesc că ați explicitat dezbaterile care au avut ieri loc în Comitetul de relații externe din Senatul american. Acest lucru ne demonstrează că SUA se focalizează asupra securității Mării Negre. De altfel, și turneul efectuat de secretarul apărării SUA cred că demonstrează acest lucru. Și vorbim aici de o cooperare remarcabilă cu SUA, știți acest lucru, și un angajament pentru întărirea securității flancului estic. Noi avem o foaie de parcurs comună cu Statele Unite, semnată anul trecut, și una din liniile strategice importante incluse în acest document vizează aprofundarea cooperării la Marea Neagră, pe toate domeniile operaționale și, bineînțeles, modernizarea și interoperabilitatea forțelor noastre, continuarea rotației forțelor SUA în regiune, în sprijinul descurajării și apărării pe flancul estic. Noi spunem tot timpul aliaților și partenerilor noștri strategici că regiunea Mării Negre are importanță strategică nu doar pentru România, și pentru securitatea europeană, pentru regiunea euro-atlantică și, mai mult de atât, această relevanță strategică a fost deja certificată la cel mai înalt nivel, la NATO, cu ocazia summiturilor aliate./asalar/atataru/ Şi, mai mult de-atât, această relevanţă strategică a fost deja certificată la cel mai înalt nivel, la NATO, cu ocazia summiturilor aliate, și în prezent aliaţii sunt de acord că este nevoie de coerență și coeziune în întreaga vecinătate a Alianței, inclusiv aici, pe flancul estic.

Încă o dată, o vizită foarte bună, într-un moment perfect, înainte de ministerială, este o vizită care survine după o perioadă destul de lungă de timp, și pentru noi demonstrează foarte clar angajamentul SUA, așa cum spuneam, pentru întărirea securității flancului estic. Ieri, în intervențiile pe care distinşi think-tankeri - James Townsend, Jan Brzezinski şi reprezentanta CEPA (Center for European Policy Analysis - n.r.), Alina Poliakova, le-au avut în comitetul la care am făcut referire din Senatul SUA, nu avem decât un semnal pozitiv. Am citit și noi cu foarte mare atenție, am urmărit aceste intervenții și nu putem fi decât pozitivi.

Realizator: Domnule Vişan, eu am urmărit săptămâna trecută postările secretarului de stat american, mesajele de pe Twitter - secretarul Departamentului Apărării, domnul Austin -, și una dintre ele suna așa: "Când vine vorba de apărare, România a făcut pași mari. Şi-a înlocuit vechile echipamente militare, și-a concentrat eforturile asupra interoperabilității NATO și şi-a consolidat instituțiile de apărare și infrastructura militară". Cum vedeţi dumneavoastră faptul că, totuşi, în expuneri publice, iată, demnitari de talia secretarului apărării vorbesc de asemenea chestiuni legate de țara noastră?

George Vişan: Este o analiză succintă şi cât se poate de adevărată. Pe lângă mesajul pozitiv, la baza acestuia există fapte - și aș enumera aici achiziţia de sisteme Patriot, achiziţia de sisteme HIMARS, aş adăuga şi recenta achiziţie de sisteme MSM, acele sisteme de protecţie a coastelor, achiziția de F-16, adică completarea actualei escadrile, și bineînțeles investițiile în baze, adică în infrastructura militară - şi aici trebuie să subliniez din nou investiţia de la Kogălniceanu, care nu este numai o investiţie americană, este şi o investiţie românească, şi, de asemenea, investiţia de la Câmpia Turzii, unde şi acolo avem o sursă de finanţare dublă, şi americană şi românească, până la urmă, deci, există un efort comun. Unde ar trebui să fim atenți și să urmărim cu atenţie, mai ales la nivelul societăţii civile, dar mai ales la nivelul presei de specialitate, este operaţionalizarea şi modul în care sunt operaţionalizate aceste capabilităţi, nu numai achiziţia. Achiziţia, de fapt, o treime din pregătirea pentru apărare; urmează operaţionalizarea acestora şi bineînţeles pregătirea oamenilor care vor lucra cu aceste sisteme.

De asemenea, o altă chestiune - şi una dintre chestiunile de care vorbeşte foarte des generalul Hodges, acum expert al CEPA în Statele Unite - este infrastructura militară de transport, modul în care ajung din Germania în România sau din Germania în Polonia sau în ţările baltice trupele americane pentru a întări prezenţa NATO sau forţele naţionale, în cazul unei agresiuni pe flancul estic. Este foarte important ca, pe lângă partea aceasta de echipament şi partea de infrastructură militară, să avem şi o infrastructură de transport care să faciliteze accesul rapid al aliaţilor în cazul unei agresiuni.

Realizator: Doamna secretar de stat, mai citesc una dintre postările pe Twitter ale secretarului apărării (american - n.r.): "Înainte de a părăsi România, am avut plăcerea să mă întâlnesc cu trupele americane de la Baza aeriană de la Kogălniceanu. Aceşti bărbaţi şi aceste femei talentaţi, împreună cu aliaţii noştri, sunt absolut critici pentru menţinerea securităţii regiunii Mării Negre". E importantă această relaţie umană? Pentru că v-am prins la emisiune.../cvanatoru/atataru

Simona Cojocaru: Este extrem de importantă și știți foarte bine că noi am construit o astfel de relație cu militarii americani în teatre de operații. Am fost, folosind, așa, o expresie în limba engleză, "shoulder by shoulder" cu trupele americane în Afganistan și acest lucru a contribuit, dacă vreți, nu doar la interoperabilitatea forțelor noastre, nu la nivelul echipamentelor și așa mai departe, cât mai ales la nivelul schimbării mentalităților. Aș vrea și eu să fac referire la Mihai Kogălniceanu, pentru că distinsul dumneavoastră invitat s-a referit, într-adevăr a fost un subiect abordat cu secretartul apărării SUA, mai precis faptul că ne dorim ca, în chei, cum spunem noi, Baza de la Mihail Kogălniceanu să devină cu adevărat un hub în regiune. Și extinderea facilității de la Mihail Kogălniceanu urmărește în mod cert diversificarea paletei de capabilități pentru menținerea acestei posturi pe care o invocăm, iată, atât de des, postura de descurajare credibilă pe flancul estic al Alianței. E clar că trebuie să coagulăm o sinergie între investițiile SUA și cele realizate prin intermediul programelor în NATO și cele viitoare, ca să putem valorifica la maxim potențialul strategic unit în regiune, pentru că aici discutăm de un potențial multimodal, care nu se regăsește în celelalte state aliate riverane. Un demers extrem de important și, știți, atât și domnul Vișan, de acest investiții realizate acolo, fie de partea americană, fie de partea română, și vrem, iată, să construim cu adevărat acest hub în regiune.

Realizator: Doamnă, vă duc pe un teren care, cu certitudine, vă va plăcea, mai ales că ați și vorbit despre el nu mai departe de acum vreo două zile în urmă, a pomenit și secretarul apărării despre acești bărbați, aceste femei. Zilele trecute ați fost la o reuniune legată de prezența femeilor în aria aceasta militară și dumneavoastră sunteți secretar de stat la Ministerul Apărării. Am văzut, zilele trecute, și imagini de pe portavionul Elisabeta al Marii Britanii, în zona indo-pacifică, de asemenea, femei la bordul portavionului. Cum vedeți această participare?

Simona Cojocaru: Îmi face mare plăcere să răspund acestei întrebări. De altfel, să știți că, la ministerială, NATO a adoptat și un nou plan de acțiune privind femeile, pacea și securitatea, pentru că ceea ce ați remarcat dumneavoastră puțin mai devreme se înscrie sub această egidă - Femeile, pacea și securitatea -, acea paritate la nivelul genului pe care ne dorim să o atingem. Și vreau să vă spun că, da, după ministerială, am participat, împreună cu o serie de ambasadori și distinși invitați, la un eveniment organizat de Ambasada Canadei la București referitor la această acest subiect, "gender balance", în forțele armate. Este un subiect foarte drag mie. De altfel, noi, la Departament, am conferit numele Smaranda Brăescu unor săli importante, pentru că, știți, discutăm de un pionier, o femeie curajoasă, un pionier al aviației și al parașutismului. Susțin cu tărie acest subiect și avem planuri foarte ambițioase în domeniu.

Realizator: Pentru că lucrează la Institutul Diplomatic, am să-l rog pe domnul Vișan să ne spună, în 40 de secunde, nu mai mult, dacă așteptăm vreo surpriză de la întâlnirea Biden - Macron, care este programată zilele acestea la Roma?

George Vișan: Mă aștept mai mult la un compromis între președintele Macron și președintele Biden în ceea ce privește securitatea transatlantică și mai ales securitatea în regiunea indo-pacificului. Dincolo de incidentele generate de AUKUS, Franța este un partener important al SUA atât în regiunea transatlantică, în ceea ce numim noi regiunea nord-atlantică, dar mai ales în Pacific.

Realizator: Am înțeles, are teritorii și pe acolo.

Doamnelor și domnilor, vă mulțumesc pentru atenția cu care, sper, ne-ați urmărit. Să auzim numai de bine! Bună seara!