Euroatlantica - Ediția din 28 mai 2020

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (28 mai, ora 21:05) - "Euroatlantica" - Realizator: Nicu Popescu

Realizator: Doamnelor și domnilor, bună seara! La microfon Nicu Popescu. În ultimele trei luni, nu doar prima pagină, cum se spune de obicei, ci și restul paginilor, interiorul publicațiilor, jurnalele de știri și emisiunile de la radio și televiziune au fost ocupate de informații referitoare la boala COVID-19, la infecțiile cu virusul SARS-CoV-2 și ravagiile pe care le-a cauzat în lume. Totul a fost afectat. Cât pe ce să se poată spune că lumea a stat în loc, desigur, la figurat. Dar n-a fost așa, nu a stat pe loc de tot, fie și numai pentru că sistemele medicale, industriile asociate, administrațiile au lucrat, în unele situații chiar cu asupra de măsură Desigur, au fost, şi nu puține, domenii care aproape s-au oprit, vezi HORECA sau chiar industria auto. Citeam azi cum că această criză a coronavirusului provoacă cea mai mare scădere a investițiilor globale în energie din istorie, pentru că înainte de pandemie finanțarea urmează să crească cu 2%, dar acum estimările, citate de Agenția Internațională pentru Energie, indică o scădere de 20%. Lumea însă se mișcă, aiurea dar şi la noi, și se caută soluții - medicamente, vaccinuri - pentru combaterea pandemiei. Şi tot lumea începe să-și revină ușor, ușor. Şi la noi președintele României a anunțat măsuri de relaxare de la 1 iunie și guvernul le adoptă chiar în aceste momente. Sperăm că sunt de bun august și că va fi bine. Să vedem și în alte părți ce idei sunt. Premierii Lituaniei și Estonie spuneau astăzi că nu vor mai introduce măsuri de izolare la nivel național în cazul unui al doilea val de infecții cu coronavirus, sursă fiind agenția DPA preluată de Agerpres. În cazul în care infecțiile cu coronavirus vor începe să se înmulțească din nou, măsurile vor fi țintite pe focarele locale. Principiul general trebuie să fie ca virusul să stagneze, și nu Estonia - spunea premirul de la Tallinn. Ca de obicei, la ultimele ediții "Euroatlantica" ştiți că așa am făcut, și în această seară cifrele pe care le afișează Universitatea americană John Hopkins, astă seară la ora 20:32:43. Iată-le: 5.925.063 de bolnavi confirmați, 357.781 de morți la nivel global. Pe țări, în prima parte 1.708.726 - Statele Unite, 411.821 - Brazilia, 379.051 - Rusia, 270.507 - Regatul Unit, 237.906 - Spania, 231.732 de oameni confirmați în Italia, urmează Franța, circa 183.000, 181.000 Germania, 165.000 India, 159.000 Turcia, 143.000 Iranul, 135.000 Peru, 89.000 Canada, 86.000 Chile, 84.000 China și 80.000 Arabia Saudită. La noi în țară, pe ziua de astăzi, cifrele anunțate de Grupuri de Comunicare Strategică: 18.791 persoane infectate, 12.629 declarate vindecate și externate, 1.235 de decese, acum, pe seară, și 410.000 teste. Dar nu numai noul coronavirus este pe planetă. Sunt și oamenii, cu nevoile și dorințele lor, și unele vin în contradicție între ei, între state. De aceea trebuie /azi/ luate măsuri, trebuie să te pregătești chiar și pentru ce-i mai rău. Am vorbit în edițiile trecute despre influența apariției coronavirusului, a bolii cauzate, a pandemiei asupra sistemelor de securitate socială, sanitară, economică şi, ca la biliard, ştiţi cum se spune, bilă - mantă - bilă, asupra securităţii generale naţionale a statelor. Apariţia acestei boli, COVID-19, reacţiile statelor, unele măsuri care s-au psu la punct, cam pe ascuns, mascate de criza coronavirusului, dublate de multe, multe ştiri false, legate sau nu de coronavirus, determină regândiri în planul securităţii şi al apărării. După cum ştiţi, după preluarea mandatului, preşedintele României prezintă strategia de apărare. Aşa s-a întâmplat şi acum. Ieri, domnul Iohannis a convocat CSAT, a prezentat noua strategie care îşi va urma drumul spre aprobare în parlament. Încercăm să desluşim unele elemente cu domnul profesor Claudiu Degeratu, analist politico-militar. Bună seara, domnule profesor!

Claudiu Degeratu: Bună seara!

Realizator: Domnule profesor, e clar, o spunea şi preşedintele ieri, că în condiţiile speciale cauzate de pandemie, relațiile de putere dintre marii actori globali în materie de securitate și apărare, economie nu mai sunt aceleași din ianuarie, să spunem, și s-a cam dat totul peste cap, chiar și aranjamente făcute, clare, fiind acum un mediu de securitate extrem de fluid și chiar volatil. Cum îl interpretați dumneavoastră?/dstanesc/sdm2

Claudiu Degeratu: Exact cum spuneaţi, această volatilitate şi instabilitate, dacă o traducem, să zicem, la nivelul interacțiunii strategice, înseamnă competiție strategică. Pandemia nu a făcut decât să exacerbeze și să accelereze câteva tendințe pe care le-aţi monitorizat foarte bine, şi la emisiunea dvs, de câţiva ani. Pandemia a maia dăugat ceva, a scos în evidență importanța accesului la resurse de natură strategică și, din acel moment, exact cum spuneaţi, situația devenit volatilă, pentru că avem destule relatări cu scene aproape de film, cu licitații pe aeroporturi, privind obținerea unui contract avantajos de materiale medicale sau de altă natură. Deci această competiție strategică are câteva axe. Pentru Europa e clar, aici Federația Rusă şi zona euroatlantică constituie prima axă importantă și cealaltă, globală, care are ca protagonişti SUA şi China. Deci cumva există două coordonate principale în acest emdiu volatil şi dinamica cu siguranţă este bine urmărită și în viitoarea strategie de securitate și apărare a țării.

Realizator: Ați amintit și dumneavoastră adineauri, aproape că se vede o bătălie pentru echipamente, medicamente, vaccinuri, în această perioadă.

Claudiu Degeratu: Da, este interesantă. Pandemia a ajutat să se pună în evidență rolul statului. Până acum câteva luni discutam de instituții internaționale de securitate, discutam de regim internațional în privința unor domenii importante. Brusc, în cazul acestui scenariu dramatic, din nou, statul trebuie să fie pe primul loc, iar statul ca important instrument de putere şi mai ales de gestionare a resurselor a trebuit să treacă acest test de anduranţă. Şi, bineînţeles, că diferentele sunt majore. Marile puteri au gestionat sau au aplicat politici care, după cum vedeţi, ne conduc sau ne vor conduce în câţiva ani la situaţii destul de delicate. Statele mai mici au încercat, să zicem, o abordare colectivă, un acces colectiv la anumite resurse strategice. Dar, este evident, rolul crucial pe care îl joacă China în acest moment, şi care trebuie să aleagă între a fi un partener internațional de încredere sau o problemă care generează un efect de cascadă, alte probleme, sistemul internațional economic, sistemul financiar și, bineînțeles, în plan militar.

Realizator: După cum s-a şi recunoscut la început, Uniunea Europeană a fost un pic ezitantă, dar s-a văzut că, mergând pe o linie clară, democratică și în tradiția democrațiilor occidentale, a avansat foarte puternic pe această pantă a revenirii. Ieri s-au anunţat propuneri de cifre care sună, așa, de domeniul... , cu multe, multe zerouri, de domeniul SF, cum ar spune cineva. La fel şi SUA, care pun, din nou, în centrul atenției, omul.

Claudiu Degeratu: Omul mai ales, cum să zic, în modelul euroatlantic, care are acces la drepturi și libertăți fundamentale, la libertate, la libertatea de mișcare, la libertatea de exprimare. Uniunea Europeană chiar a demonstrat în aceste zile ce înseamnă de fapt complementaritate mai ales în relația cu NATO, dar şi cu Statele Unite./amirea

Vedeţi, rezilienţa pentru Uniunea Europeană înseamnă, de fapt, un ajutor economic masiv, dat pentru solidaritate european. Avem pentru prima dată probabil în ultimii, să zicem, 10-15 ani demonstrația adevăratului potențial al Uniunii Europene de a dezvolta complementaritatea cu NATO pe o bază solidă economică. Deci, după părerea mea, ceea ce a făcut Uniunea Europeană în ultimele câteva zile cumva recuperează din toată această, ceea ce unii spuneau, lipsă de reacție rapidă a Uniunii Europene din ultimele 2-3 luni. În realitate, și aici vă dau dreptate când spuneaţi că au existat multe acţiuni şi, într-adevăr, Uniunea Europeană a avut foarte multe acţiuni de sprijin şi de natură economică, medicală, şi de natură securitară, inclusiv şi care nu au fost aşa de bine scoase în evidenţă de presă pe acest fond, al ştirilor false, al campaniilor de presă bine orchestrate dinspre alte surse şi probabil că doar cu aceste decizii de ultimele zile privind ajutorul economic, Uniunea Europeană dezvoltă, de fapt, o nouă relaţie de complementaritate cu NATO. NATO, aţi văzut, în ultimele două ...

Realizator: NATO a funcţionat, din fericire...

Claudiu Degeratu: A funcţionat mai ales în aceasţă zonă de coordonare, de resurse strategice de transport, de supraveghere...

Realizator: Sigur că da. Inclusiv România a apelat la Unitatea multinaţională de transport strategic, e baza de la Pápa, din Ungaria, şi am văzut de mai multe ori C-17-le decolând, aterizând, decolând, bineînţeles, de aici, de la noi din ţară cu echipamente medicale.

Claudiu Degeratu: Da, şi cred că aceasta este... acum se construieşte adevărata complementaritate şi probabil o nouă dimensiune a relaţiei transatlantice între ceea ce oferă Uniunea Europeană pe termen lung din punct de vedere economic, pentru a menţine solidaritatea europeană, şi ceea ce oferă NATO, adică acea apărare teritorială colectivă, în care SUA rămân profund implicate şi prezente, nu numai la noi sau la polonezi, dar în toată zona, flancul sudic, Germania şi aşa mai departe. Deci cumva lucrurile se reaşază în relaţia transatlantică. Noi am avut o perioadă, dacă vă aduceţi aminte, după 2014, după ce Federaţia Rusă a anexat Crimeea, am avut o perioadă lungă de dezbatere cum ar trebui să arate complementaritatea NATO-UE. După părerea mea, în acest moment, se cam trage linie şi complementaritatea mi se pare că are acum adevăratul profil, adică o relaţie economică trebuie să existe pe ambele maluri ale Atlanticului, acesta este lucrul foarte clar, trebuie să scăpăm de această dependenţă industrială şi strategică de China într-o formă care să pună în evidenţă piaţa comună euroatlantică şi ca să putem rezista competiţiei strategice cu China la nivel global, şi bineînţeles să păstrăm această dimensiune importanţă de apărare colectivă, pe care numai NATO o poate... Deci există un meniu, să zicem, între ghilimele, un meniu strategic care cred că aşteaptă, iar dialogul strategic adevărat cred că undeva în această toamnă s-ar putea să fie sau după alegerile prezidenţiale din SUA.

Realizator: S-ar putea să fie interesant şi în cursul semestrului doi al anului, pentru că preşedinţia rotativă a UE va fi asigurată de Germania şi doamna cancelar Merkel spunea ieri, potrivit Bloomberg, că Uniunea Europeană are un interes strategic în menţinerea cooperării cu China şi că va fi o prioritate să vadă relaţia dintre cei 27 şi China în timpul preşedinţiei germane, sigur, cel mai important - spunea doamna Merkel - rămâne parteneriatul cu SUA, dar mai sunt şi divergenţe cum ar fi în zona mediului. deci va fi interesant de urmărit.

Claudiu Degeratu: Este ... Mie mi se pare că este aproape un pas logic pregătitor. Trebuie întâi să avem această discuţie la nivel european, în interiorul UE despre China, cum profilăm China ca actor strategic la nivel global, care sunt zonele de cooperare, care sunt zonele de competiţie normală, firească, pentru că discutăm de jocurile economiei de piaţă, nu discutăm de, să zicem, concurenţă neloială sau alte aspecte de acest gen./denisse

Şi, după aceea, urmează dialogul transatlantic. Există şi acolo un interes aparte, inclusiv din partea Germaniei pentru a dezvolta, eu ştiu, pe o bază stabilă relaţia cu Washingtonul şi, în acelaşi timp, să se afirme şi autonomia strategică a Uniunii Europene în jocul acesta, de competiţie strategică, cel puţin din ce evaluări monitorizez şi văd ca surse americane, reiese că America se pregăteşte pentru o competiţie strategică cu China pe termen lung. Or, Uniunea Europeană este şi ea obligată să-şi genereze o viziune strategică despre China sau pe termen lung.

Realizator: Ei, bine, în acest context, pe care l-aţi sublinitat, l-aţi dezvoltat, ieri, domnul Klaus Iohannis a prezentat în CSAT şi s-a analizat acolo noua strategie naţională de apărare a ţării pentru perioada 2020 - 2024 şi am rugat-o pe colega Oana Bâlă să ne facă o sinteză pe care vă invit şi pe dumneavoastră şi pe distinştii noştri ascultători să o urmărească:

Reporter: Oana Bâlă - Noua strategie naţională de apărare a ţării îşi propune câteva obiective de importanţă strategică: realizarea unei diganoze clare a stării societăţii româneşti şi a instituţiilor publice din punct de vedere al securităţii naţionale; evaluarea mediului de securitate prin indentificare ameninţărilor riscurilor şi a vulnerabilităţilor, precum şi definirea direcţiilor de acţiune şi a principalelor modalităţi pentru asigurarea securităţii naţionale a României. Preşedintele Klaus Iohannis spunea că strategia de apărare pentru următorii patru ani a fost elaborată în contextul unei pandemii, care a declanşat o criză economică profundă, iar în aceste condiţii relaţii de putere dintre actorii globali sunt perturbate, fapt care sporeşte volatilitatea şi impredictibilitatea mediului de securitate internaţional. Şeful statului a susţinut că documentul care a fost analizat ieri de către membrii CSAT are la bază conceptul unei ţări care, prin instituţii democratice puternice, îşi protejează şi îşi apără toţi cetăţenii.

Klaus Iohannis: Noua strategie oferă răspunsuri la întrebările esenţiale privind obeictivele noastre naţionale prioritare pentru asigurarea securităţii României şi a cetăţenilor săi şi arată ce avem de făcut pentru a le atinge. Politicile publice din domeniul securităţii naţionale vor fi concepute şi implementate, având ca beneficiar final cetăţeanul, pentru că fiecare român trebuie să simtă că trăieşte într-un mediu sigur şi să aibă încredere pe instituţiile, îl apără şi îl protejează.

Reporter: Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, dar şi a apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană sunt reafirmaţi în document ca pilonii politicii externe şi de securitate, iar preşedintele României a precizat strategia naţională de apărare pentru următorii 4 ani implică o nouă abordare detereminată de deterioarea relaţiilor dintre Alianţa Nord-Atlantică şi Federaţia Rusă, de proliferarea terorimsului, de ameninţările hibride şi cele cibernetice. Potrivit Constituţiei, documentul va fi transmis Parlamentului, iar şeful statului speră ca în cel mai scurt timp România să aibă aporbată o nouă strategie pentru perioada 2020 - 2024.

Realizator: Iată, domnule profesor, un concept de securitate naţională, care atinge multe paliere, de la apărarea propriu-zisă armată, militară, până la securitatea cibernetică.

Claudiu Degeratu: Da, este de fapt soluţia pe care merge acea, de continuitate, de a promova conceptul de securitate comprehensivă sau multidimensională. Sunt câteva elemente noi, sunt elementele obişnuite de continuitate pe care le cunoaştem, legate de valori şi obictive, cu siguranţă le veţi regăsi în acest document. Şi mi se pare o dimensiune nouă, interesantă, cea legată de accentul deosebit pus pe cetăţean. Cred că aici, probabil şi sub impactul situaţiei pandemice, probabil că la elaborarea documentului s-a luat în calcul şi un mai mare accent pe focalizarea asupra beneficiilor directe pentru cetăţean./eendrefy

Este ceea ce se numeşte, în domeniu, securitate umană - partea cea mai grea de fapt, în realitate, din toată această... din acest document, pentru că, după cum vedeţi, noi putem avea foarte frumoase strategii şi documente, marea problemă este la implementarea. Și aici este nevoie de efort politic conjugat, ceea ce, din punctul meu de vedere, mai avem de lucrat la această zonă de implementare.

Realizator: Aţi văzut că şi colega mea, în sinteză, a extras şi acel pasaj în care președintele vorbește despre evoluțiile din regiune, de deteriorarea relațiilor dintre NATO şi Federația Rusă, de terorism, ameninţările hibride.

Claudiu Degeratu: Da, e un bilanţ... Exact! Aţi scos foarte bine în evidenţă, e un bilanţ care ar trebui să ne îngrijoreze pentru că îl găsim desemnat în actuala strategie de securitate de apărare a ţării ca fiind situaţie problematică în regiune, din cauza Federaţiei Ruse. Acum, noua strategie discută de deteriorare, ceea ce este deja... e un nivel mai pe serios și mai grav asupra acestei probleme legate de politica regională a Federaţiei Ruse, mai ales în regiunea Mării Negre, Caucaz si în toate zonele /.../

Realizator: Iar noi suntem aici, la Marea Neagră, adică chiar în partea cea mai de Est, în sensul... sigur, e Turcia, Sud-Est, dar la Marea Neagră... și pentru NATO, şi pentru Uniunea Europeană, suntem la margine.

Claudiu Degeratu: Da, cred că noua strategie va da un semnal foarte puternic către Alianţă vizavi de această diagnoză de deteriorare a relațiilor. România are un cuvânt de spus foarte, foarte important. Încă din 2014-2015 a impus tema pe masa Alianţei Nord-Atlantice şi o găsiţi în declaraţiile oficiale de la toate summiturile importante. Deci, cumva, România transmite că în continuare interesul trebuie focalizat puternic pe prezența militară NATO în regiunea Mării Negre, pe stabilizarea contribuțiilor militare în această zonă. România oferă un cadru foarte bun de acțiune aliată, concertată și coordonată, are facilități, poate să facă acest lucru, însă este nevoie de această contribuţie NATO şi, bineînţeles, prezenţă militară americană. Acest lucru cred că este semnalizat puternic în noua strategie prin acest cuvânt-cheie, deteriorarea relaţiilor în regiunea /.../

Realizator: Aţi zis de zona militară și, sigur, noi am aici, aţi fost şi dumneavoastră, se subliniază, și în prezentarea publică a președintelui Românie, partea economică și aici, iată, ne legăm de ceea ce se avansa ieri la Uniunea Europeană, adică refacerea statelor membre ale Uniunii după pandemie.

Claudiu Degeratu: Da, cred că aici sunt două priorități pe care eu cred că deja orice analist interesat interesat de evoluţia europeană ar trebui să le ia în calcul. Este, în primul rând, o regândire a zonei industriale europene, pentru că trebuie să scăpăm de această dependență strategică industrială de China şi a doua este securitatea energetică, care ne ține legați artificial de diplomația energetică a Federației Ruse care nu întotdeauna ne vrea binele.

Realizator: Da. Domnule profesor, practic, mai sunt lucruri de discutat. Cu certitudine ne vom mai întâlni pe această temă când documentul va deveni public în integralitate, când va merge la Parlament, cu certitudine acolo vor fi discuții în Comisiile de apărare, de politică externă sau, stiu eu, unde se va mai fi dorind. Eu vă mulțumesc pentru participare la această primă discuție...

Claudiu Degeratu: Mulţumesc şi eu!

Realizator:... pe marginea noii strategii naționale de apărare a României prezentată de președintele Klaus Iohannis. Doamnelor și domnilor, vă mulțumesc și dumneavoastră pentru atenția cu care, sper, ați urmărit și ediția din această seară a emisiunii "Euroatlantica"! Aveţi grijă, virusul nu a dispărut! Deci, e de evitat aglomerația, e de păstrat o distanțare o fizică, de purtat o mască de protecție, de spălat mâinile cu apă și săpun, cum spunea, săptămâna trecută, profesorul Alexandru Rafila şi la "Euroatlantica". Audiție plăcută în continuare la Radio România Actualități! Sunt Nicu Popescu. Să auzim numai de bine!