Euroatlantica - Ediția din 25 martie 2021

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (25 martie, ora 21:05:25) -

Realizator: Bună seara și bine v-am regăsit. Sunt Cristian Dumitrașcu, vă invit de acum și până la 21:30 să ascultați Euroatlantica, ca în fiecare joi de la această oră; împreună cu producătorul emisiunii Nicu Popescu am ales un subiect previzibil aş zice la prima vedere, pentru o săptămână în care au fost și sunt în desfășurare exerciții majore atât de forțe terestre, cât și pe mare, o săptămână în care s-a oficializat încheierea misiunii de poliție aeriană a aviatorilor forțelor aeriene ale armatei regale spaniole, dar nu în ultimul rând, o săptămână în care la nivelul Alianței s-a desfășurat o întâlnire importantă a miniștrilor de externe din țările membre NATO. Tema este siguranța în flancul estic și aș zice că pentru noi, românii, siguranța din flancul estic al Alianței nu este doar o chestiune abstractă, ci ea este, de fapt, siguranța noastră, a tuturor. Veţi asculta declarații ale șefului apărării din România, dar și ale șefului apărării spaniol, prezenți astăzi în baza de la Mihail Kogălniceanu la ceremonialul de încheiere a misiunii de poliție aeriană a spaniolilor, iar în direct va fi cu noi șeful Statului Major al Forțelor Terestre, generalul maior Iulian Berdilă, pentru a dezbate și pentru a analiza pe cât va fi posibil opțiunile pe care în primul rând România le are în această parte de lume, unde niciodată nu a fost liniște. Spuneam despre întâlnirea miniștrilor de externe din NATO, care au discutat la prima reuniune la care a participat fizic și secretarul american de stat, Anthony Blinken, despre comportamentul tot mai agresiv al Rusiei, despre stabilitatea în vecinătatea sudică a spațiului euroatlantic, despre procesul de reflecție strategică NATO 2030 ori despre ascensiunea Chinei și evoluțiile legate de Afganistan, de unde Alianța încă nu a decis dacă se va retrage sau nu se va retrage până pe 1 mai, așa cum era stabilit. Secretarul general Jens Stoltenberg a explicat că retragerea depinde de procesul de pace și de stabilitatea acestuia. O ascultăm la început pe Carmen Gavrilă.

Reporter: Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a anunţat că discuţiile asupra NATO 2030, procesul de revizuire şi adaptare militară și politică a Alianței au fost pozitive. Pe masa de discuție a fost și propunerea lui Jens Stoltenberg de alocare a unui fond special pentru apărare și descurajare, menit să încurajeze aliații să participe, de exemplu, la grupurile de luptă de pe flancul estic, iar cheltuielile să fie acoperite de NATO, nu doar de statul care se implică în respectiva operațiune. Inițiativa NATO 2030 are ca scop să facă din Alianță o organizație cu o mai mare capacitate de acțiune globală, îndeosebi pentru a face față ascensiunii regimurilor autocratice, în special China și Rusia - și amenințărilor la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli. Secretarul general al NATO a explicat că în condițiile în care China și Rusia sunt în fruntea unui val al autoritarismului împotriva ordinii internaționale bazate pe reguli, Aliații trebuie să consolideze cooperarea practică și dialogul politic cu partenerii de orientare democratică.

Jens Stoltenberg: Vedem că Rusia are un tip de comportament agresiv în exterior şi reprimă opoziţia paşnică acasă. Bineînţeles că până la urmă președintele Putin este responsabil pentru toate acțiunile statului rus cu un tipar agresiv care include fie încercări de ucidere, fie asasinare a opozanților. Noi în NATO suntem foarte îngrijorați de informațiile conform cărora Rusia a promis recompense bănești pentru uciderea de militari NATO în Afganistan. La ministerială, secretarul american de stat, Anthony Blinken, a dat asigurări că Statele Unite și NATO vor adopta o poziție fermă în continuare împotriva agresiunilor Moscovei și încercărilor Kremlinului de a submina Alianța.

Anthony Blinken: Trebuie să fim capabili să facem mai multe lucruri în acelaşi timp, când vine vorba de Rusia. Vedem foarte clar situaţia. Vom lucra cu Rusia atunci când acest lucru va fi în beneficiul intereselor noastre, iar unul dintre acestea este stabilitatea strategică şi am demonstrat deja acest lucru odată cu extinderea acordului Noul Start. Pe de altă parte, vom avea mereu o poziţie fermă împotriva agresiunii ruseşti şi a altor acţiuni care încearcă să submineze Alianţa noastră./apuscasu/gpodea/ Şi exact aceeași abordare are NATO, la fel trebuie şi ne vom asigura că NATO se concentrează pe provocările Chinei la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli. Antony Blinken a mai spus de mai multe ori că Statele Unite vor să revitalizeze NATO și să își reconstruiască parteneriatele îndeosebi cu Aliații.

Realizator: Mulţumin, Carmen Gavrilă, ascultaţi Euroatlantica aici la Radio România Actualități, revenind la ceea ce s-a întâmplat în țară în aceeași perioadă cu Reuniunea de la Bruxelles. Şeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu, s-a întâlnit miercuri, 24 martie, la sediul Ministerului Apărării Naționale cu omologul din Regatul Spaniei, amiralul Teodoro Esteban López Calderón. A fost o întâlnire care s-a încheiat odată cu ceremonialul de astăzi de la Mihail Kogălniceanu, unde ambii oficiali au făcut scurte declarații de presă. Îl ascultăm mai întâi pe șeful Apărării spaniol, pe amiralul López Calderón, apoi imediat pe șeful Apărării din România, pe generalul Daniel Petrescu.

López Calderón: Pentru noi este foarte important să ne demonstrăm implicarea în securitatea Alianţei, în toate zonele acesteia, nu doar în zone precum cea dom sudul Spaniei, Sahel, dar şi în toate zonele ameninţate pe care le avem peste tot în jurul nostru, la 360 de grade. Consider că este o oportunitate bună și sper că buna relație pe care o avem deja să o sporim în beneficiul celor două țări și al celor două armate.

Realizator: Am ascultat declarația amiralului Teodoro Esteban López Calderón, șeful Apărării din Regatul Spaniei; îl ascultăm acum și pe șeful statului Major al Apărării din România, pe generalul locotenent Daniel Petrescu.

Daniel Petrescu: Cred că nu se putea un moment mai bun pentru prezenţa dlui amiral în România. Am putut să participăm la încheierea cu succes a misiunii detașamentului spaniol de poliție aeriană pe baza aeriană din Mihail Kogălniceanu, urmează să mergem mâine și să vedem în cadrul exercițiului Sea Shield 21 activitățile desfășurate pe mare, iar în cadrul acestor activități vom vizita și o fregată spaniolă prezentă în cadrul grupării NATO permanente SNMG-2. Pot să vă spun că ne bucurăm de o cooperare excelentă, de un sprijin excelent din partea forțelor armate spaniole, iar această cooperare va continua și pe viitor.

Realizator: A fost generalul Daniel Petrescu, șeful Apărării din România, într-o declarație pe care a consemnat-o colegul meu Bogdan Dinu de la Jurnal Militar Constanța. Ascultați Euroatlantica la Radio România Actualități. Avem prin telefon un invitat de seamă, șeful Statului Major al Forțelor Terestre, generalul maior Iulian Berdilă. Domnule general, bună seara și mulțumesc pentru că ați acceptat să intrați cu noi în direct la Euroatlantica.

Iulian Berdilă: Bună seara dvs şi ascultătorilor dvs, îmi pare bine să ne reauzim într-un asemenea format.

Realizator: Ne reauzim și aici în formatul Euroatlantica, dar și la Jurnal Militar în fiecare sâmbătă dimineață, tot la Radio România Actualități. Domnule general Berdilă, înainte de a trece la lucrurile tehnice legate de exercițiile de forțe terestre, de înzestrare și perspective imediate, cum interpretați dumneavoastră ca reprezentant al armatei și încă unul important precum ziceam, unul care comandă cea mai numeroasă categorie de forțe, cum interpretați discuțiile și mai ales concluziile întâlnirii la nivelul miniștrilor de externe NATO?

Iulian Berdilă: În primul rând, pentru noi subiectele sunt foarte importante în a asigura coerenţa conceptelor operaţionale pe care le dezvoltăm şi vă asigur că împreună cu dl general Petrescu, cu ceilalţi şefi de categorii de forţe, urmărim cu interes fiecare întâlnire de la nivelul Alianței și iată că avem de-a face cu o parte din temele importante legate de postura de descurajare și apărare din regiunea Mării Negre, de noul concept operaţional al Alianței, de exerciţii şi de evenimente de instruire pe care Alianța le desfăşoară şi în regiunea Mării Negre şi - de ce nu? - /.../ eforturi pe care noi le urmărim cu ţările membre NATO din zonă chiar în acest efort național împotriva pandemiei.

Realizator: Întâmplarea a făcut ca exact în perioada aceasta în care s-a desfășurat reuniunea miniștrilor de externe NATO în România să se desfășoare un exercițiu foarte important, am avut și noi reporteri acolo, în Smârdan, Justice Eagle, unde lucrurile au decurs, din ce am înțeles noi, foarte bine. Care sunt concluziile dumneavoastră după un asemenea exercițiu la care au participat mai multe națiuni NATO?/apuscasu/gpodea/

Iulian Berdilă: Vorbeam de consolidarea posturii de descurajare și apărare în regiunea Mării Negre și acesta este un foarte bun exemplu, cel puțin pe componenta terestră. Am avut și eu plăcerea de a participa împreună cu subordonații mei în Poligonul Smârdan și să știți că, pentru nivelul tactic, pentru această grupare de arme întrunite, de nivel batalion, exercițiul a decurs foarte bine. În 10 zile - planificat, organizat, executat, inclusiv cu tragerile de luptă și să reamintim ascultătorilor că am avut militari din România, din Polonia și din Statele Unite... exercițiu important, aş spune eu, pentru că el se înscrie şi în seria întrunită de evenimente. Generalul locotenent Daniel Petrescu amintea de Exerciţiul Sea Shield al Forţelor Navale Române, împreună cu țările membre NATO în Marea Neagră şi iată că ne alăturăm și noi, forțele terestre, unui asemenea efort de reverificare şi recertificare a interoperabilității cu partenerii din țările membre NATO.

Realizator: Vom vorbi spre final despre Sea Shield, exercițiul de la Marea Neagră. Pentru că ați amintit ca una dintre națiunile care au participat la Justice Eagle, adică este vorba despre Statele Unite, avem un insert cu comandantul Grupului de luptă constituit pentru desfășurarea exercițiului din Smârdan, locotenent-colonel Neil Hollenbeck. Vă invit să-l ascultăm și să revenim!

Neil Hollenbeck: Scopul strategic al alianței este ajutorul reciproc. Vedem asta aici cu militarii polonezi, români, americani care învață unii de la alții, împart mâncarea, căutând oportunități de a se ajuta pe câmpul de luptă. Putem vedea Alianța la muncă. Scopul exercițiului a fost de a descuraja și de a le demonstra adversarilor noștri că Alianța este puternică și că armatele noastre pot lupta ca una singura. Deci în timp ce ne antrenăm, prevenim războiul prin exerciții precum Justice Eagle. Cel de-al doilea scop al exercițiului a fost să ne permită să exersăm și să ne îmbunătățim interoperabilitatea, de a genera cunoaștere. Armata Română a fost coloana vertebrală a efortului de planificare, a pus la dispoziție facilitățile și artileria grea. Ofițerii români cu care am lucrat sunt oameni pe care i-aş urma și pe care i-aş conduce în luptă.

Realizator: ,,Euroatlantica,, la Radio România Actualități. L-am ascultat pe locotenent colonelul Neil Hollenbeck ,comandantul Grupului de luptă constituit pentru desfășurarea exercițiului din Smârdan, încheiat săptămâna aceasta. La telefon cu noi este șeful Statului Major al Forțelor Terestre, generalul maior Iulian Berdilă./lalexandrescu/ Domnule general, în afara lucrurilor pe care deja cu toţii le ştim şi auzim de ani de zile, cât de bine colaborăm cu națiunile membre NATO, pe interoperabilitate, pe proceduri, o parte foarte importantă este legată de înzestrare, pentru că, iată, ăsta este efortul susținut al Armatei Române și, până la urmă, al României cu cei 2% din PIB pentru a fi în rând cu ceilalți militari din Alianță. Şi aici v-aş întreba despre cum merge cu noile transportoare blindate, PIRANHA 5. Știm că ele au intrat în dotarea Armatei Române și acum, sigur, urmează cursuri militarii care le operează sau, în fine, s-au încheiat aceaste cursuri?

Iulian Berdilă: În primul rând, merge întotdeauna foarte bine. Suntem bucuroşi că beneficiem de o asemenea platformă de manevră pentru militarii de la Craiova, pentru militarii care fac parte din Brigada Multinaţională. Să ştiţi că opiniile pe care le am împreună cu colegii mei de la Statul Major al Forţelor Terestre şi elementele de evaluare pe care le-au strâns din teren confirmă încă o dată că transportoarele PIRANHA sunt destinate și, aș spun eu, configurate adecvat pentru setul de misiuni pe care ni l-am propus pentru asemenea platformă. Dincolo de acestea, suntem încă în etapa de integrare a sistemelor de comunicații. Avem în paralel, în integrare și elementele de pregătire individuală și colectivă de la nivelul grupă și pluton şi pregătim și o testare operaţională a întregului pachet, în condiții care să ne aducă în diversitatea terenului, a elementelor meteorologice, a misiunilor tactice pe care ni le propunem și verificarea, nu numai a platformelor, dar şi a militarilor noştri.

Realizator: Ştiu că platforma este una absolut senzațională și dumneavoastră, ca profesionist și ca om care aţi operat, cu siguranță, și pe vechile transportoare, puteți să faceți o comparație între cele pe care le-ați folosit în tinerețe, la început de carieră și aceste platforme extraordinare, PIRANHA 5.

Iulian Berdilă: Da, sunt şi am rămas un artilerist, dar și un militar care apreciază efortul pe care îl depun militarii din, să spun așa, partea din față a luptei sau partea care sprijină lupta la contact - infanterişti, cercetași...

Realizator: Aşa este.

Iulian Berdilă: ... tanchiști şi celelalte elemente pe care noi, artileriştii, întotdeauna le-am înțeles din punct de vedere al unui sprijin la timp și în cantitatea necesară pentru a ne îndeplini misiunile./geftene/ Revenind la transportoare, să știți că este o confirmare pentru noi, că putem merge în continuare cu programul, dar trebuie să trecem aceste etape în primul rând tehnice de integrare a părților componente ale sistemului, de reverificare a elementelor de comunicații și, nu în ultimul rând, așa cum spuneam, și de testare operațională.

Realizator: Să îmi fie iertată eroarea, am să vin și cu o întrebare pentru un artilerist veritabil, pentru că vă propun că, după ce îl vom asculta pe ministrul Nicolae Ciucă cu o declarație foarte interesantă despre o investiție de la Mihai Kogălniceanu, să intrăm spre finalul interviului și către Haymars, așa că vă invit, domnule general, să-l ascultăm pe ministrul Ciucă cu o declarație pe care a făcut-o aici, la Radio România Actualități, la 'Apel matinal' colegului Cătălin Cîrnu, despre investiția de la Mihail Kogălniceanu.

Nicolae Ciucă: Începând din acest an, se va intra în prima etapă de modernizare a Bazei de la Kogălniceanu. Discutăm de o investiție de aproximativ 400 de milioane de euro în următorii cinci ani. Proiectul se va derula pe o perioadă mai mare de timp, dar în tot acest interval vom identifica elementele de coordonare și cooperare cu aliații noștri din NATO și partenerul nostru strategic.

Realizator: Aşadar, domnule general Berdilă, am aflat despre această investiție. Cu siguranță nu se întâmplă doar acolo; în forțele terestre avem investiții majore la Cincu. De asemenea, va fi sediul Corpului Multinațional de la Sibiu, unde se lucrează intens. Care sunt marile provocări pe palierul ăsta?

Iulian Berdilă: Nu aş spune provocări, eu le-aş denumi oportunități, pentru că, așa cum spuneaţi, afirmaţia responsabilă a României de asumare a procentului de 2% din Produsul Intern Brut este pentru noi cadrul adecvat de a transpune în capabilități ceea ce ne-am propus în prezent, dar în special şi în viitor. Exemplul de la Mihail Kogălniceanu, și aş face o mica paranteză aici, să amintim ascultătorilor, anul acesta aniversăm 10 ani de la Declarația comună a Parteneriatului Strategic pentru secolul XXI împreună cu partenerii americani. Şi această afirmație este una foarte importantă pentru noi, pentru că aduce oportunități, așa cum vă spuneam, începând de la zona instruirii, trecând printr-o zonă de integrare a capabilităților pe care ni le propunem - și aminteaţi aici şi Haymars, un sistem responsabil şi chiar necesar pentru..., nu numai pentru partea de artilerie, dar şi pentru partea de consolidare a posturii de descurajare și apărare./cpodea/gpodea/ Iată din nou o temă a reuniunii miniştrilor de externe recent încheiată și, în ultimul rând, și de repoziționare și integrare a sistemelor de comandă-control, a comandamentelor și a coerenţei pe flancul estic al Alianţei.

Realizator: Așadar, sistemul HIMARS nu este doar o oportunitate, este o realitate, adică se construiesc lucruri la Focșani pentru a integra acest sistem și, din câte am înțeles de la specialiștii în artilerie, este chiar - și aici este rândul să ne răspundeți ca artilerist - este cea mai redutabilă armă de acest fel existentă.

Iulian Berdilă: Sunt mândru de ea nu numai ca artilerist, dar și ca militar al Armatei României, pentru că, în special pentru generația tânără, oferă oportunitatea de a dezvolta o carieră solidă și relevantă pentru ceea ce va însemna Armata României în următorii 20 de ani. Să amintim că, împreună cu Statul Major al Apărării, planurile pe care le-am dezvoltat cuprind trei etape principale, după analiza strategică a apărării, unul fiind până în 2024, până în 2030 și după 2030, în aşa fel încât un asemenea sistem, cum este sistemul HIMARS, să poată să asigure continuitatea relevanţei artileriei, de ce nu?, pentru conceptele operaţionale ale viitorului.

Realizator: Revenind la tema pe care am propus-o la început, "Securitate pe flancul estic". Beneficiem de o securitate sporită față de, să zicem, acum zece ani, vorbind, tot spunând despre toate aceste capabilități și toate aceste planuri în comun cu Alianța NATO?

Iulian Berdilă: În primul rând contribuim la ea. Armata României şi-a asumat, aşa cum a făcut-o de nenumărate ori, și în exercițiile naționale și în operațiile sau teatrele de operaţiuni în care am participat cu ţările membre NATO şi cu partenerii noştri şi de aceea eu aş spune că, în primul rând, noi ne-am asumat contribuţia la o asemenea responsabilitate. Furnizăm securitate în regiune, ne asigurăm că avem o coerenţă atât cu ţările membre NATO, cât şi cu partenerii din regiune şi ne asigurăm că avem, iată, şi în contextul naţional o contribuție importantă la efortul naţional contra pandemiei COVID. Aş aminti aici ceea ce declara ministrul apărării naţionale, un simplu exemplu, dar relevant, aş spune eu, trecerea de la peste 50 de centre de vaccinare la peste 90 într-un timp foarte scurt, până la sfârşitul lunii aprilie, o dovadă a efortului multidimensional pe care Armata României îl face de zi cu zi, dar şi o dovadă a responsabilităţii mature pe care ne-o asumăm în asigurarea stabilităţii în regiune.

Realizator: Furnizor de securitate şi coerenţă în relaţia cu aliaţii. Iată şi o contribuţie importantă în ţară, în lupta cu pandemia. Acestea sunt puncte pe care le-aţi atins și vă mulțumesc pentru tot ce le-aţi transmis oamenilor care au ascultat Radio România Actualități în această seară. Domnule general, mulțumiri și vă doresc succes și putere de muncă și să ne fie bine tuturor.

Iulian Berdilă: Mulţumesc şi eu. O seară minunată.

Realizator: O seară bună. A fost cu noi în direct șeful Statului Major al Forțelor Terestre, generalul maior Iulian Berdilă. Am fi vorbit și despre mentenanță, însă se termină emisiunea. Va fi o emisiune separată în care vom vorbi despre mentenanța F-ului, F-16, care, iată, a mai adus această escadrilă încă un aparat de zbor astăzi și trebuie să știți că aceste avioane nu fac decât să zboare, ci ele sunt într-un proces foarte larg și foarte complex de întreținere și de mentenanță care se realizează în economia națională, în speță aici este vorba despre Aerostar Bacău.

În final vă spuneam că vom reveni și cu date despre exercițiul "Sea Shield", un exercițiu NATO de instruire multinațională întrunită, condus de Forțele Navale Române. Câteva date în acest ultim minut de "Euroatlantica". Peste 2400 de militari din opt state, 18 nave de luptă și zece aparate de zbor. De asemenea, în desfășurare mai sunt misiuni de luptă contra minelor în Marea Ionică, unde participă nava militară hidrografică "Căpitan comandor Alexandru Cătuneanu", care a plecat duminică din Constanța și acum este în Marea Ionică și mai este un exercițiu, în paralel, care se numește "Danube Protector". Zece nave militare fluviale se instruiesc pe Dunăre. Este vorba despre marinari militari din garnizoanele Brăila și Tulcea care participă între 22 și 26 martie la acest exercițiu "Danube Protector 21.11.1". Cu acestea fiind spuse, că acum am acoperit chiar toată zona, toate categoriile de forțe, vă doresc o seară liniștită/csimion