Euroatlantica - Ediția din 21 octombrie 2021

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (21 octombrie, ora 20:05) - Realizator: Cristian Dumitraşcu - Bună seara și bine v-am regăsit! Sunt Cristian Dumitrașcu. Vă invit să ascultați de acum și până la 21:30 emisiunea de analiză geopolitică a săptămânii. Împreună cu producătorul Nicu Popescu propunem o temă de mare actualitate, "Securitatea de la Marea Neagră la Bruxelles", având în vedere că exact la ora la care vorbim se desfășoară la Bruxelles Reuniunea miniștrilor apărării din NATO, dar și că ieri a avut loc o vizită oficială extrem de importantă în România, vizita secretarului american al apărării, Lloyd J. Austin. Acesta a fost primit ieri dimineață la sediul Ministerului Apărării de ministrul Nicolae Ciucă și de șeful Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, apoi oficialul american a fost primit de președintele Klaus Iohannis la Cotroceni. Dar despre acest subiect vom vorbi mai pe larg în a doua parte aici, la Euroatlantica. Vom difuza și un reportaj realizat de Oana Bâlă, iar în direct prin telefon vor intra analiștii militari Alexandru Grumaz și Radu Tudor, pentru a întoarce pe toate părțile însemnătatea vizitei actualului șef al Pentagonului. Dar nu vom vorbi doar despre această vizită, așa că rămâneți cu noi aici, la Radio România Actualități. 21:07. Securitatea de la Marea Neagră la Bruxelles, despre acest rol important pe care îl avem în Alianța Nord-Atlantică, un rol și o postură care nu sunt ușor de pus în operă. Pornim de aici, de la Marea Neagră și de la Dunăre, și sperăm cu un pic de noroc să ajungem către finalul emisiunii și la Bruxelles, unde secretarul de stat din Ministerul Apărării, Simona Cojocaru, ar putea să intre în legătură directă cu noi după întâlnirile de astăzi. Spuneam că pornim de aici de la Marea Neagră, pentru că până astăzi s-a derulat în Brațul Sfântu Gheorghe și pe Marea Neagră ultimul exercițiu important al Forțelor Navale Române pe partea de Marină Fluvială, planificator și organizator al exercițiului, dar nu protector - a fost Flotila Fluvială, iar reportajul pe care vi-l propun este o mostră a efortului pe care țara noastră, Armata Română, prin Forțele ei Navale, îl fac pentru a asigura granița de est a NATO, considerată de mulți ca fiind una foarte riscantă, cu un grad mare de pericol, dar nu una vulnerabilă, mai ales în zona de sud-est a României, acolo unde granița este chiar pe Dunăre și pe mare. Îl ascultăm mai întâi pe comandantul Flotilei Fluviale, contraamiralul Cornel Rogozan.

Cornel Rogozan: Poligonul Sfântu Gheorghe este un poligon temporar, pe care noi îl folosim doar pe perioada toamnei, atunci când facem tragerile cu calibru mare. Este omologat și putem executa trageri cu calibre până la 122 mm. Nu vă ascund că această perioadă a toamnei ne pune ceva probleme de navigație, în sensul existenței ceții, a nopții mai lungi, navigație pe timp de noapte și sigur aici marinarii trebuie să își dea și măiestria în ceea ce privește conducerea navei, conducerea navei pe timp de zi, pe timp de noapte, executarea marșului cu nava izolată, cu unitatea de nave. Sunt și acestea obiective ale ieșirii pe fluviu. În plus, forțe care nu sunt ale Flotilei Fluviale, dar care ne sprijină în executarea exercițiului, vorbim de o corvetă care asigură poligonul pe mare, vorbim de Brigada Radioelectronică și Observare, cea care ne sprijină cu observarea mării și siguranța în raion, plus Direcția Hidrografică Maritimă, care ne-a ajutat cu amenajarea raionului. În total, aproximativ 300 de militari participanți la acest exercițiu.

Constantin Grosu: Sunt comandorul Constantin Grosu, comandantul Divizionului 67 Nave Purtătoare de Artilerie. Tehnica a funcţionat foarte bine, echipajele s-au ridicat la nivelul așteptărilor, iar măsurile de siguranță au fost respectate în totalitate, atât cele de COVID, cât și cele de executare a misiunilor de luptă.

Alexandru Basarabeanu: Soldat Basarabeanu Alexandru, sunt servant instalație tun 100 milimetri, am fost în funcția de comandant de piesă, am executat tragerea cu instalația de 100 de milimetri. Este prima tragere cu muniţie reală. Este o misiune îndeplinită cu succes, a fost peste așteptări.

Realizator: Am revenit în direct la Euroatlantica. Bună seara încă o dată tuturor celor care vă aflați pe frecvențele Radioului public. Vă reamintesc și care este tema serii: Securitatea de la Marea Neagră la Bruxelles. Până când vom afla dacă intrăm în direct cu Bruxelles-ul, acolo unde secretarul de stat Simona Cojocaru participă la discuțiile reuniunii miniștrilor apărării din NATO, trecem la subiectul săptămânii, pentru că subiectul săptămânii a fost fără îndoială vizita secretarului american al apărării, Lloyd Austin. La telefon se află în direct cu noi analiști militari Alexandru Grumaz și Radu Tudor. Bună seara, domnule Grumaz.

Alexandru Grumaz: Bună seara. Mulțumesc de invitaţie.

Radu Tudor: Bună seara. Mulţumesc şi eu pentru invitaţie. Îl salut pe dl general.

Realizator: Bună seara, dle Tudor, şi dvs. Vă mulţumesc amândurora pentru că ați acceptat invitația de a dezbate acest subiect la Euroatlantica. Vă propun să ascultăm mai întâi reportajul colegei Oana Bâlă și să revenim să comentăm pe marginea declarațiilor secretarului apărării Austin şi ale ministrului Ciucă.

Reporter: Oana Bâlă - Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a discutat cu omologul român Nicolae Ciucă despre importanța întăririi cooperării dintre aliați, în vederea descurajării acțiunilor adverse ale Rusiei în regiune. El a precizat că Statele Unite vor continuă să furnizeze asistență pentru întărirea capacității maritime în mai multe țări, printre care și România.

Lloyd Austin: Securitatea și stabilitatea din regiunea Mării Negre sunt în interesul național al Statelor Unite ale Americii și sunt critice în ceea ce privește securitatea flancului estic. Este evidentă vulnerabilitatea la agresiunea Rusiei, și am văzut asta din acțiunile ce au loc în estul Ucrainei, ocupația mai multe ori părți ale Georgiei, militarizarea Mării Negre și acțiunile provocatoare din aer și de pe mare. Activitățile destabilizatoare din zona Mării Negre reflectă ambițiile sale de a câștiga o poziție dominantă în regiune și pentru a opri crearea unei Europe întregi, libere și în pace. Din nou, regiunea Mării Negre face parte din interesul național al Statelor Unite ale Americii și vom fi concentrați asupra ei și vom continua să lucrăm cu partenerii noștri din regiune.

Reporter: Ministrul apărării, Nicolae Ciucă, a vorbit despre parteneriatul strategic cu Statele Unite ca pilon de bază al securității și apărării României. Pe de altă parte, a menționat că a identificat, împreună cu omologul său, poziții comune legate de adaptarea NATO la provocările actuale.

Nicolae Ciucă: Ne dorim ca Alianţa să rămână puternică și capabilă să își protejeze toți membrii săi și să răspundă preocupărilor acestora, de aceea pentru România relația transatlantică rămâne un pilon important al politicii noastre de apărare. Vom continua consultările noastre bilaterale. Obiectivele sunt clare: avem nevoie de consolidarea pozițiilor noastre pentru summitul din iunie 2022 și pentru implementarea proiectelor importante de pe agenda cooperării bilaterale în domeniul apărării.

Reporter: După discuțiile cu ministrul român al apărării, secretarul american Lloyd Austin a fost primit la Palatul Cotroceni de președintele Klaus Iohannis, care a subliniat importanța unei relații transatlantice solide pentru gestionarea provocărilor comune de securitate. Şeful statului a oferit asigurări că țara noastră va continua să fie un partener strategic și un aliat de încredere, ferm angajat în consolidarea politică și militară a Alianței Nord-Atlantice, inclusiv a posturii de descurajare și apărare a NATO pe flancul estic și în regiunea Mării Negre. Pe agenda secretarului american al apărării s-a aflat și o vizită la baza militară de la Mihail Kogălniceanu. Vizita în România a făcut parte dintr-un turneu care mai include Georgia și Ucraina, înainte de participarea la reuniunea miniștrilor apărării NATO de la Bruxelles.

Realizator: Domnilor, ca să ne reconfirmăm prezența după ce am ascultat reportajul Oanei Bâlă, aş începe cu dumneavoastră, domnule Radu Tudor. Declarația șefului Pentagonului pe care am ascultat-o a fost, dacă nu mă înşel, un răspuns chiar la întrebarea pe care dumneavoastră i-ați adresat-o în cadrul conferinței de ieri.

Radu Tudor: E adevărat, e un privilegiu să poți adresa o întrebare șefului Pentagonului care nu vine atât de des la București și reconfirmarea angajamentului american pentru apărarea teritoriului și populației României în interiorul Alianţei Nord-Atlantice, odată cu protejarea teritoriilor și populațiilor tuturor statelor membre NATO, este cel mai bun mesaj pe care îl puteam primi. Să nu uităm că se vorbește, în mod nejustificat, de un aşa-zis dezangajament, de o dezangajare a Statelor Unite în Europa de Est. Nimic mai fals. În România, se află cea mai importantă investiție militară americană de la terminarea Războiului Rece. Elementele scutului...

Realizator: Baza de la Deveselu, sigur.

Radu Tudor: Elementele scutului antirachetă, care este în momentul de faţă sub comanda NATO, a însemnat o investiție de un miliard de dolari în România, nici mai mult, nici mai puțin. Se derulează alte proiecte sub egida EDI - European Defense Initiative - un proiect de 6 miliarde de dolari aprobat de Congresul american, în România se investesc 300 de milioane de dolari în bazele Câmpia Turzii și Kogălniceanu și cred că această vizită esenţială demonstrează că angajamentul Statelor Unite este deplin în NATO, este subliniată din nou esența parteneriatului strategic între România și Statele Unite şi avem nevoie de aceste asigurări ferme, în contextul în care noi suntem aici, pe flancul de est, simțim cel mai puternic vântul rece care vine de fiecare dată de la Moscova și cred că România este într-un moment fast al istoriei sale militare și de securitate. Cred că lucrul acesta ar trebui marcat prin atâtea nevoi, frustrări și supărări pe care le avem în alte domenii, dar măcar din această perspectivă e pace, e securitate în România şi nu e puțin lucru.

Realizator: Continuaţi să susţineţi că e un moment fast și este opinia dumneavoastră de jurnalist și de analist militar. Am să trec la domnul Alexandru Grumaz, ca fin cunoscător al organizației militare, în general, dar și a celei americane, în special. Ați fost militar de carieră, un om din interior, ca să spun așa. Ce însemnătate are vizita lui Austin, dincolo de declarațiile oficiale, are un caracter normal, credeți, al unei vizite care face parte dintr-un turneu premergător reuniunii de la Bruxelles ori este și altceva la mijloc, domnule Grumaz?

Alexandru Grumaz: Am să vă spun exact ceea ce a declarat Austin. El şi-a caracterizat opririle planificate în Georgia, în Ucraina și în România ca un efort de a liniști și de a recunoaște munca pe care fiecare națiune a dedicat-o misiunilor NATO, în special în Afganistan. Georgia și Ucraina, ştim foarte bine, nu sunt membre NATO, dar au participat la misiunea afgană. Călătoria a fost, de asemenea, un răspuns, cum a spus şi Radu Tudor, un răspuns inconfundabil la intensificarea agresiunii ruse în regiune. De fapt, vreau să spun că vedem o realiniere a acțiunilor americane în flancul estic. Nuland merge la Moscova, a avut două zile întâlniri la Moscova cu reprezentanți din cercul interior al puterii, ai lui Putin, dar și cu reprezentați de la Departamentul de stat. De fapt, vizita lui Nuland acolo, ca şi vizita lui Austin, sunt două elemente extrem de importante. Vizita lui Nuland este urmare a discuției de la Geneva dintre Vladimir Putin și președintele Biden. Deci au discutat despre armamente, au discutat despre diplomaţie. Relațiile diplomatice dintre Rusia și Statele Unite, atenție, sunt la cel mai jos nivel de când aceste relații au fost stabilite. Sunt în pragul de a închide ambasadele din cele două state, pentru că nu mai primesc vize diplomații care sunt în statele respective de la Departamentul de Stat și de la Ministerul de Externe. Şi mai e un lucru pe care vreau să-l spun. La Varşovia a avut loc Warsaw Security Forum, o chestie extraordinar de importantă, cu participarea generalului David Petraeus şi a tuturor miniştrilor din flancul estic; noi am fost reprezentaţi de secretarul de stat cu care vreţi să luaţi legătura acum, de la Bruxelles. Acolo s-a discutat despre creșterea numărului de militari americani în flancul estic, dar Petraeus a spus un lucru foarte interesant și cu permisiunea dumneavoastră, cu asta închei, am să-l citez: "Există un spectru aici privind retragerea SUA din Afganistan, care va bântui relaţia SUA - Uniunea Europeană și celelalte relații ale noastre din întreaga lume. Deci o viziune asupra faptului că momentul Afganistanului are implicații în ceea ce se întâmplă astăzi. De fapt, unul dintre punctele de la Bruxelles ale discuţiei miniştrilor apărării este Afganistanul și modul în care ne putem apăra de o reacţie a teroriştilor care îţi vor baza structurile de comandă în Afganistan".

Realizator: Într-adevăr, important palier al discuției. Mă întorc către Radu Tudor./geftene/ Spuneaţi, domnule Tudor, mai devreme, o chestiune importantă se tot vorbea despre o relaxare a atenției administrației americane în zona est-europeană și concentrarea ei pe zona de Asia Pacific - așa aţi spus și vroiam să vă întreb cât este mit, cât este adevăr? Că vroiam să intrăm și în subiectul ăsta al fake news-ului. Sunteţi specialist, sunteți jurnalist cu ștate vechi...

Radu Tudor: Păi, nimic mai neadevărat. Una din primele decizii ale administrației Biden a fost să stopeze procesul de retragere a trupelor americane din Germania, proces care fusese iniţiat de administraţia Trump - a fost un prim semnal de liniștire. Doi: atât secretarul de stat, Antony Blinken, cât şi secretarul Apărării, Lloyd Austin, au afirmat din primele zile ale mandatelor lor că NATO este cea mai solidă alianță politică militară și că Statele Unite sunt deplin angajate în această alianță, în special în privința respectării Articolului 5. Trei: proiectele de investiții de 7 miliarde de dolari continuă în Europa de Est și România este un beneficiar. Mai există vreun alt stat membru NATO care să investească sute de milioane și miliarde de dolari pe flancul estic al NATO, aşa cum face SUA?

Realizator: Din fericire, nu.

Radu Tudor: Evident că nu. Şi cred că toate aceste argumente, plus altele și faptul că Statele Unite au pus România pe harta lumii cu scutul antirachetă de la Deveselu, demonstrează angajamentul deplin al acestei țări, la fel cum a făcut-o în ultimii 72 de ani și în Alianța Nord-Atlantică pentru Securitatea Europei. Cine îşi imaginează că Europa poate avea o securitate separată de Statele Unite, o așa zisă autonomie strategică, o armată europeană, se înșeală amarnic și va fi una din cele mai mari greșeli ale istoriei să ne imaginăm că Europa poate face faţă unei ofensive uriașe a Rusiei şi a Chinei asupra spațiului occidental, fără o alianță solidă cu Statele Unite. Europa va fi extrem de vulnerabilă în faţa Rusiei și Chinei - și noi știm lucrul acesta din istorie, iar Uniunea Europeană nu trebuie să uite faptul că Europa a prosperat, în ultimii 70 de ani, grație angajamentului de securitate al Statelor Unite care a ținut continentul european în liniște, în pace, în timp ce noi am avut prosperitate economică, s-a creat Uniunea Europeană şi am avut timp să ne gândim la cum poate evolua mai bine acest continent, cât timp americanii ne-au ţinut spatele cu militarii lor și cu angajamentul lor deplin de securitate.

Realizator: Împărtăşesc...

Alexandru Grumaz: Dacă permiteţi... un lucru vreau să spun.

Realizator: Spuneţi, domnule Grumaz!

Alexandru Grumaz: Este foarte important să fim atenți la o chestiune care s-a întâmplat în ultimele zile, şi anume închiderea Misiunii ruse de la NATO care a deschis, atenție, oportunități mari pentru Kremlin. Deci noi nu mai putem presupune viitoarele operațiuni, în funcție de situațiile din teritoriul și mișcările trupelor ruseşti de la granița de Vest a lor. Moscova ar putea escalada la ora actuală tensiunile cu vecinii Ucraina şi cu țările baltice. Ar putea fi Marea de Azov, blocarea Strâmtorii Kerci sau operațiuni în Marea Neagră în zona de Sud a Ucrainei, în jurul Portului Odessa și mai este posibilă crearea unei crize a migrației la granița Lituaniei și Poloniei cu Belarusul, cu sprijinul bineînțeles a autocratului Lukaşenko. Deci asta este o imagine care se conturează la ora actuală prin această închidere. Glumeţ, Lavrov, care face glume la toate întâlnirile diplomatice, spune că dacă e nevoie, NATO are nevoie de Rusia, poate să ia legătura cu Ambasada Rusiei în Bruxelles. Ori ambasadele din Bruxelles sunt pentru relațiile bilaterale, nicidecum pentru rezolvarea unor probleme ale Uniunii Europene sau ale Organizației NATO.

Realizator: Da. Lavrov, un umorist recunoscut. Am să închei domnilor, pentru că ne apropiem de final. Profit de faptul că mi se spune în cască nu mai luăm legătura cu Bruxelles nu s-au terminat încă întrevederile acolo. Aș vrea să încheiem într-o notă a noastră balcanică dacă vreți... O întrebare pentru amândoi. Radu Tudor, un jurnalist și analist cu vederi profund euroatlantice și Alexandru Grumaz, ca general în rezervă. Sunt convins că vă va provoca întrebarea următoare. Referitor la desemnarea ministrului Ciucă astăzi de către președintele Iohannis...

Alexandru Grumaz: Eram sigur că o să ne întrebi!

Realizator: Păi nu, păi nu aveam cum altfel... Pentru a forma o majoritate care să se treacă un guvern stabil pe care îl așteptăm cu toții, în plină criză politică și sanitară. /lalexandrescu/ Se tot vorbește în spațiul public și sigur e o retorică veche în opinia multora, cu un caracter voit agresiv. Dacă nu mă înșel, chiar nu politician UDMR a spus mai devreme astăzi că doar în țările sud-americane sau în țări cu democrație de carton militarii fac guverne, chiar și militarii în retragere sau în rezervă. Cum comentați declarația asta?

Alexandru Gurmaz: Dacă îmi dă voie Radu, am să spun aşa: Confucius spunea ''Întotdeauna într-o situație de criză există cel puțin o șansă de a învinge.''. Eu îi urez succes lui Ciucă, pentru că este, într-adevăr, nevoie de un militar în condițiile dezastrului medical care există la ora actuală în România.

Realizator: Bun, dar, dincolo de asta, dincolo de asta, îi uraţi succes, dar este chiar așa o pată că a fost militar? Până la urmă și noi...

Alexandru Gurmaz: Deci e foarte bine că au pus. Păi eu, nu ați înțeles, eu am spus că este foarte bine această soluție că l-au pus pe Ciucă acuma pentru că eu îl cunosc, de exemplu, de la Biroul executiv din vremea în care președintele PNL era Ludovic Orban şi eu știu că el a acţionat întotdeauna pentru a soluţiona problemele, mai ales în vremea începutului pandemiei, când a disponibilizat personalul medical, care a intrat din sectorul militar în sectorul civil să poată rezolva soluția de criză din nordul Moldovei./dpop

Realizator: Deci dumneavoastră ziceţi că e de bine.

Alexandru Gurmaz: E de bine. E de foarte bine, nu de bine. E de foarte bine.

Realizator: Bun, domnule Radu Tudor.

Radu Tudor: Un militar care şi-a dedicat întreaga viață intereselor României, un militar care a urcat în carieră de la gradul de locotenent până la cel de general cu patru stele, un om care are un patriotism discret și foarte eficient și o viziune profund euroatlantică. Dacă cu un astfel de om un cetățean de etnie maghiară are o problemă, cred că problema s-ar putea să o aibă cu noi toți.

Realizator: Ei, n-aş duce chiar acolo, dar au fost și din alte partide, de-ai noștri. Au zis la fel, adică nu...

Radu Tudor: Noi toți simţim, in primul rând, calitatea lui de român și calitatea lui de om care reprezintă o garanție pentru menținerea orientării euroatlantice a României. Ştiu că se încearcă în diverse partide prin diverse voci schimbarea acestei opțiuni de securitate națională a României și nu ne jucăm cu așa ceva.

Realizator: Abia asta este o problemă, așa este.

Radu Tudor: Nicolae Ciucă este un român cu care trebuie să ne mândrim, trebuie să dăm la o parte orice fel de pălărie politică și indiferent că vorbim de PNL, de PSD, de USR, de AUR, de UDMR, trebuie să înțelegem că momentul acesta dramatic în care mor mai mulți oameni decât au murit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pe zi necesită o soluție de acest gen, iar momentul în care un militar trece în rezervă are toate drepturile, ca orice civil de lângă noi. Să fie ales, să candideze și să își exprime opțiunile libere. M-a deranjat această chestiune, pentru că atunci când se face o discriminare între militarii în rezervă și restul civililor, ca și cum unii ar avea niște drepturi, alții alte drepturi, abia aia este o societate nedemocratică.

Alexandru Gurmaz: Da, este foarte corect ce a spus Radu, așa este și eu îl cunosc pe Ciucă, este un om extraordinar care poate soluționa problemă actuală, criză medicală, ceea ce este important ca să repornești motoarele economice și toate celelalte.

Realizator: Da, sigur că sunt mulți oameni care au încredere în organizarea și in caracterul de până acum al ministrului Ciucă, ceea ce a spus la Radu Tudor mi se pare foarte important, aţi punctat foarte bine. Ceea ce s-a spus în spațiu public astăzi nu a fost altceva decât o discriminare, pentru că...

Alexandru Gurmaz: Este clar că a fost o discriminare, exact ce a spus Radu, pentru că...

Radu Tudor: Vreau să completez ceva, să ştiţi că toţi bărbații care au fost prim-miniștri ai României în ultimii 30 de ani sunt militari în rezervă, pentru că bărbații, prin natura exercitării serviciului militar obligatoriu, capătă un grad sau altul. Nu ştiu dacă e o problemă că e unul Locotenent în rezervă sau altul general cu patru stele, important este Cât de bun e pentru țară.

Alexandru Gurmaz: Da, important e că Ciucă a făcut războiul, asta contează foarte mult, dar este cu totul altceva decât să fii pe listele de la farmacie sau mai știu eu de unde.

Radu Tudor: Şi UDMR-ul este un partid care acţioneaza în România și cu siguranță va înțelege că momentul acesta e necesar pentru întreaga societate românească și avem nevoie și de sprijinul lor, al celor de la UDMR.

Realizator: Mulțumesc tare mult, aceasta a fost emisiunea Euroatlantica. Alexandru Gurmaz şi Radu Tudor.