Euroatlantica - Ediția din 21 mai 2020

RADIO ROM NIA ACTUALITĂŢI (21 mai, ora 21:04) - Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor şi domnilor, bună seara, la microfon Nicu Popescu. Mă gândeam înainte de a începe emisiunea cum să vă spun cât mai simplu și mai clar despre importanța și necesitatea găsirii soluțiilor pentru a depăși cu brio pandemia COVID-19 care, după cum auziţi şi la noi, la radio, mai vedeți pe la TV, mai citiţi pe site-urile serioase, nu pe cele cu știri false de care vorbește toată lumea, am avut şi o ediţie specială aici, la Euroatlantica, deci, pandemia e departe de capătul tunelului. Şi gândiți-vă voi la aceste aspecte și prin prisma securității statale pe linia sănătății, a sănătății populației. Închipuiți-vă ceva extrem de simplu: un grup de militari, să spunem, pleacă undeva, are o treabă; în drum spre acel loc, înnoptează, și ei sunt oameni, mănâncă, socializează, cum se spune acum mai modern, și în câteva zile când ajung acolo unde trebuie să își facă treaba, îi apucă o febră foarte mare 39, 40 de grade, nu mai pot să respire, li se face rău și trebuie duşi la spital. Mai pot ei să își facă treaba? Bineînțeles că răspunsul e ușor de intuit: nu. Şi atunci, trebuie găsit ceva. Sunt metode mai dure, le-am văzut: izolare, distanțare socială, etc. Dacă vorbim despre linia medicală, probabil că sunt două căi: medicamente împotriva bolii COVID-19 și vaccin pentru combaterea noului coronavirus SARS-CoV 2. O să încercăm să deslușim pe unde ne aflăm din aceste puncte de vedere, dar și despre necesitatea unor noi politici publice în domeniul sănătății. Cu cine? Cu o personalitate în domeniu, domnul profesor universitar doctor Alexandru Rafila, președinte al Societății Române de Microbiologie, membru în Comitetul Executiv al Organizației Mondiale a Sănătății. Bună seara, domnule professor!

Alexandru Rafila: Bună seara!

Realizator: Domnule profesor, o să avem şi două corespondenţe din SUA şi din Germania. Sunt multe întrebări, e greu să spui care este prima. Se zice că acest virus ar putea deveni endemic, precum HIV - Sida; să ne temem de așa ceva?

Alexandru Rafila: Da, poate deveni endemic. Problema nu este că devine endemic, problema este cum trecem peste această perioadă în care toată lumea este susceptibilă să se îmbolnăvească și sunt procente extrem de mici din populație care au trecut prin boală încât să putem să discutăm despre o situație în care avem acea imunitate de turmă comunitate de grup. E adevărat că unii se comportă ca și când ar fi în turmă, dar haideţi să spunem că imunitatea este de grup. Lucrul acesta se obţine când 60 - 70% din populaţie trece prin infecţie sau reuşeşte să fie vaccinată. Deci, practic, acesta este scopul nostru, să ajungem să fim protejaţi. Şi filozofia este următoarea: să încetinim transmiterea, pentru că sunt destul de multe cazuri grave și multe decese, până în momentul în care vom avea un vaccin disponibil care va face ca protecția comunității să fie asigurată și, practic, manifestarea de tip epidemic să înceteze.

Realizator: Domnule profesor, sunteți în bordul Organizației Mondiale a Sănătății, ați avut acum două zile, dacă nu mă înșel, Adunarea Generală, a 73-a. E adevărat, aţi ţinut-o în video online...

Exact. Şi foarte scurtă.

Realizator: Și dacă nu mă înșel, mâine aveți reuniunea Comitetului Executiv.

Alexandru Rafila: Da, este adevărat.

Realizator: COVID-ul a dominant discuţiile. Daţi-ne câteva idei, ce s-a discutat în spiritul a ce spuneam adineauri, și boala, și combaterea bolii și vaccinul.

Alexandru Rafila: Şi da şi nu, adică, într-adevăr, a dominat discuțiile, dar nu neapărat din punct de vedere al găsirii soluțiilor...

Realizator: Au fost scântei.

Alexandru Rafila: Da... ci mai degrabă, au fost legate de poziţia unora dintre statele membre față de organizație și mai ales față de conducerea organizației în gestionarea acestei crize și au cerut /.../ realizarea unei evaluări a activității Organizației Mondiale a Sănătății. Au existat chiar şi acuze la adresa organizaţiei, la adresa Chinei, care ştiţi că a fost, până la urmă, izvorul acestei pandemii, apropo de măsurile pe care le-a aluat, despre transparenţă, despre comunicare. Până la urmă s-a ajuns la o soluție de consens, în sensul că rezoluția adoptată de statele membre menționează necesitatea unei evaluări a organizației și altor organizații care sunt implicate în gestionarea problemei - toate sunt agenții ale Naţiunilor Unite, ca să înţeleagă lumea despre ce este vorba -, dar într-un moment care va fi propice pentru acest lucru, pentru că acum avem de lucru, organizația trebuie să își mențină credibilitatea și poate să coordoneze din punct de vedere tehnic, la nivel global, să ofere asistenţă statelor membre pentru că, altfel, fără o coordonare și fără solidaritate, mai ales, între state, o să avem probleme foarte serioase la nivelul multora dintre țările care sunt afectate de epidemia cu noul coronavirus./lbadiu/

Realizator: Statele Unite și în general statele democratice occidentale sunt mai supărate pe OMS.

Alexandru Rafila: Este adevărat, dar aici poziția a fost nuanțată, în sensul că dacă SUA au cerut o evaluare imediată a activității organizației și a directorului general, statele membre din Uniunea Europeană, dimpotrivă, au cerut solidaritate, au cerut coordonare și această evaluare să se facă într-un moment în care sănătatea publică nu mai este pusă în pericol major, așa cum este acum, de infecția cu noul coornavirus. Deci au fost puncte de vedere diferite și, până la urmă, ele s-au reflectat și în rezoluție, pentru că rezoluția, cum spuneam, menționează necesitatea evaluării, dar precizează că într-un moment în care problema de sănătate publică s-a încheiat.

Realizator: Domnule profesor, eu am prezentat mereu în această emisiune cifrele pe care le afișează Universitatea americană Johns Hopkins; acum le-a afișat, la ora 20:08: s-a depășit cinci milioane la totalul confirmați. Pe ecran, 5.047.377 și 329.816 decese. Ca țări, SUA - peste 1.562.714, peste 317.000 în Brazilia, în Federația Rusă... nu, 317.000 - Rusia, 291.000 - Brazilia, 252.000 - Regatul Unit, 233.000 - Spania, 228.000 - Italia. Le-am dat numai pe cele cu peste 200.000. Astăzi, Grupul de Comunicare Strategică de la noi spunea că în România am avut 17.587 de persoane infectate, 10.581 declarate vindecate și externate. În cursul serii, cifra era de 1.156 de decese și 342.466 de teste. Sigur, cifrele sunt diferite, ține și de volumul populației. Dar comparativ, ca metodologie, ca sistem, cum stăm față de statele în principal cele europene și occidentale?

Alexandru Rafila: Păi stăm... metodologia este similară, metodologia de raportare este similară, tipul de testare care se practică în România este similar, inclusiv mortalitatea raportată se face după metodolgia Organizației Mondiale a Sănătății. Că discutam despre OMS, toate țările respectă aceleași reguli; sigur, cele la care ați făcut dumneavoastră referire. Din punct de vedere al incidenței și al mortalității, stăm mai bine decât multe dintre țările din vestul Europei. Raportat la 100.000 de locuitori avem de 8-10 ori mai puține cazuri, de 8-10 ori mai puține decese. Lucrul ăsta nu se întâmplă doar în România, se întâmplă practic în toată Europa de Est. Încă nu se știe din ce cauze este o diferență așa de mare, dar e bine că lucrurile stau așa, și nu...

Realizator: Invers.

Alexandru Rafila: ... exact, și nu stau invers, sigur că da.

Realizator: E adevărat, însă, că ei știu mult mai bine situațiunea, că au făcut multe, multe teste. E corect, da?

Alexandru Rafila: Da, teste, da. Și noi am făcut destul de multe și să știți că, în momentul de față, nu facem puține. Adică dacă la început a existat o perioadă de circa o lună de zile când testarea într-adevăr a fost redusă și decalajul care se înregistrează acum se referă de fapt la acea perioadă...

Realizator: Aha.

Alexandru Rafila: ... în momentul de față, capacitatea de testare din România este cam la 75% din capacitatea din Germania. Raportat la populație.

Realizator: Da. Domnule profesor, să vorbim despre vaccinuri și medicamente și vă propun să urmărim corespondența colegei Doinei Saiciuc din SUA. Să o ascultăm.

Reporter: Este probabil ca medicamente antivirale pentru tratarea COVID-19 să fie dezvoltate și aprobate înaintea unui vaccin, care în mod tipic necesită mai mult timp pentru a fi dezvoltat, estimează doctorul Robert Amler, decanul Școlii de Științe ale Sănătății a Colegiului Medical New York. La 1 mai, Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente a autorzat în regim de urgență folosirea medicamentului antiviral intravenos remdesivir, produc de compania biofarmaceutică Gilead Sciences, pentru a trata pacienții grav bolnavi cu COVID-19. Testele clinice au demonstrat că remdesivirul poate scurta perioada recuperării unui pacient cu COVID-19 și se pare că ar putea reduce rata mortalității. În SUA, remdesivirul se află în faza așa-numitei aprobări accelerate. Gilead Sciences a declarat că plănuiește să aibă doze pentru 140.000 de pacienți până la sfârșitul lunii mai și că ar putea produce un milion de cicluri de tratament până la sfârșitul anului. În același timp, compania biotehnologică CytoDyn a anunțat luni că va suspune Administrației pentru Alimente și Medicamente un protocol pentru un teste clinic de comparație între potențialul tratament antiviral leronlimab pentru tratarea COVID-19 și remdesivirul companiei Gilead Sciences, ca și între combinație leronlimab - remdesivir și remdesivir simplu. Tot luni, și, sigur, mai semnificativ, compania biotehnologică modernă cu sediul în Massachusetts a anunțat că primul vaccin anticoronavirus testat pe oameni pare să fie sigur și să fie capabil să stimuleze un răspuns imunitar. Abordarea Moderna reprezintă o drastică îndepărtare față de dezvoltarea tradițională a unui vaccin, pentru că folosește fragmente de mesager ARN care transportă informația de la ADN la ribozomi, sediul intracelular al sintezei proteinelor. Niciun vaccin de acest tip nu a fost vreodată aprobat pentru folosirea în tratamentul oamenilor. Dacă vaccinul Moderna va fi unul de succes, nu numai că el va asigura un instrument împotriva unei boli devastatoare, ci ar valida o nouă abordare, care ar putea fi ușor adaptabilă bolilor viitoare, aceasta dacă vaccinul va fi eficient și dacă nu va avea efecte secundare severe. Oficialii de la Moderna au declarat că vaccinul ar putea fi disponibil începând cu luna ianuarie a anului viitor./asalar/

Realizator: Domnule profesor, mă văd pe terenul dumneavoastră, cum apreciați eforturile și rezultatele la care au ajuns până acum americanii?

Alexandru Rafila: Parcă în SUA e cea mai efervescentă zonă de cercetare, atât pentru obținerea unui tratament, cât și pentru obținerea unui vaccin. Există deja un prim produs specific tratamentului, Remdesivir, pe care l-aţi menţionat şi dumneavoastră. Rămâne să vedem ce se va întâmpla în continuare, dar nu e un lucru neașteptat, pentru că trebuie să știți că pentru cercetare, în general, nu neapărat în cercetarea medicală, în Statele Unite se investește de cel puțin 10 ori mai mult decât în Uniunea Europeană și lucrul ăsta... deci investiția nu este bazată doar pe dorința de a cerceta, ci se și traduce în obținerea unor produse și principalele produse originale din domeniul terapeutic și din domeniul preventiv, adică vaccinurile, se produc în Statele Unite. Deci, produsele inovative, produsele noi au și un "return of investment" la sfârșit, pentru că e normal să fie așa, și din cauza asta, cercetarea este unul dintre motoarele economiei americane. Bineînţeles că, şi în acest caz, probabil de acolo vor veni principalele produse terapeutice și preventive în această zonă a noului coronavirus.

Realizator: Domnule profesor, dacă nu mă înşel, am avut şi la noi aduse, am intrat şi noi în circuitul de cercetare câteva Remdesivir-uri. V-au parvenit rezultatele? S-au utilizat la noi?

Alexandru Rafila: Da, bine, numărul de cazuri tratate este extrem de mic. Există uz compasional doar pentru 30 de cazuri și vă dați seama că din 30 de cazuri nu pot să tragi o concluzie, numărul este foarte mic. Dacă o să intrăm în acel / .../ Solidarity, care este coordonat de OMS, și o să avem câteva sute de cazuri care pot fi incluse în acest studiu, sigur că rezultatele coroborate din mai multe țări, o să se desfășoară în circa 30 de ţări la nivel global, atunci, sigur că putem discuta despre o concluzie referitoare la eficacitatea tratamentului.

Realizator: Domnul profesor, vă propun să ascultăm și din Germania, să-l ascultăm pe Vlad Drăghicescu, fiindcă au şi fost discuţii, inclusiv de pe cele două maluri ale Atlanticului, legate de cercetările din Europa. Germania, deci.

Corespondenţă de la Berlin - Reporter: Vlad Drăghicescu - Studiile clinice realizate pe pacienţi umani pentru testarea unui vaccin dezvoltat împotriva noului cprpnavirus vor fi lansate chiar anul acesta. Modelul de vaccin este gata, acum mai trebuie produs vaccinul pentru testele clinice - a declarat directorul Institutului de Virologie din cadrul Universității din Marburg, Stephan Becker, pentru Cotidianul Merkur. Vaccinul candidat a fost dezvoltat sub îndrumarea doctorului Gert Sutter de la Universitatea Ludwig Maximilians din München. Este vorba despre un așa-numit vaccin Vector, obținut din virusul Vaccinia Ankara modifica - MVA. Virusul vaccinului MVA a fost generat, în urmă cu peste 30 de ani, ca vaccin împotriva variolei. Virușii MVA sunt foarte atenuaţi, astfel încât pot servi ca vectori inofensivi pentru alte vaccinuri - explică specialiștii bavarezi. În următoarea fază, vaccinul va fi testat pentru toleranță și stimularea răspunsurilor imune. Vaccinul este, în prezent, fabricat de compania IDT Biologika din Dessau. Producție este de așteptat să fie finalizată în aproximativ trei luni, astfel încât studiile clinice să înceapă în septembrie. Deși dezvoltarea noului vaccin este mult mai rapidă comparativ cu alte vaccinuri, el nu va fi disponibil anul acesta. Dezvoltarea unui vaccin este un proces îndelungat, dificil, în special testul clinic pentru admiterea unui candidat. Acest lucru nu este posibil în doar câteva săptămâni - subliniază virologul Stephan Becker. Guvernul de la Berlin intenționează să colaboreze strâns cu Olanda în căutarea de medicamente și vaccinuri eficiente pentru combaterea coronavirusului. Miniștrii sănătății din ambele țări au confirmat acest lucru, vinerea trecută, în cadrul unei întâlniri desfășurate în orașul olandez Nijmegen. Până la apariția unui vaccin, căutarea comună a metodelor de tratament inovatoare este o necesitate - a declarat ministrul federal al sănătății, Jens Spahn. Olanda ofera exemple impresionante de cercetări promițătoare - a spus oficialul german, după o întâlnire cu oamenii de știință olandezi. Cercetătorii din ambele țări vecine încearcă, în prezent, să modifice în mod specific un vaccin mai vechi folosit împotriva tuberculozei, cu scopul utilizării lui în contracararea COVID-19. Se speră că acest lucru va atenua simptomele coronavirusului și va slăbi cursul bolii COVID-19 - a explicat Mihai Netea, medic olandez de origine română, specializat în boli infecțioase şi profesor universitar în Olanda. Pe fondul îngrijorărilor unei părți a populației că guvernul de la Berlin ar urmări să impună obligativitatea vaccinării împotriva COVID-19, Helge Braun, șeful de cabinet al cancelarului Angela Merkel, a declarat că în Germania nu va fi luată o asemenea măsură. Când va exista un vaccin, va fi bine dacă mulți oameni vor alege să se vaccineze, însă fiecare persoană decide pentru ea însăși - a spus politicianul conservator pentru grupul de media Funke. El a adăugat, însă, că cine nu dorește să se vaccineze, trebuie să își asume riscul de infecție. Braun crede că Germania va dispune de un vaccin contra COVID-19 până la jumătatea anului viitor. În acel moment se va încheia pandemia și nu vor mai exista nici un fel de restricții - a spus oficialul german, acum câteva zile. În răspăr cu linia Guvernului, președintele Asociației Medicale Mondiale, medicul german Frank Ulrich Montgomery, afirmă că vaccinarea obligatorie împotriva COVID-19 este necesară. Trebuie să vaccinăm cât mai multe persoane - a spus Montgomery. Guvernul federal a reiterat, săptămâna aceasta, prin vocea unei purtătoare de cuvânt, că în Republica Federală vaccinarea împotriva COVID-19 nu va fi obligatorie.

Realizator: Domnule profesor, cum stă Europa? Iată, noi am prezentat corespondența din Germania. Cum stă Europa într-un cadru general în aceste cercetări?

Alexandru Rafila: Europa nu cred că stă tocmai rău, pentru că a avut o inițiativă foarte bună în urmă cu vreo trei săptămâni, care a adus o sumă extrem de mare, 7,5 miliarde de euro, destinate dezvoltării de noi produse pentru diagnostic, pentru tratament și pentru prevenție, așa că există perspective, ştiţi bine că Marea Britanie, prin cercetări avansate referitoare la obținerea unui vaccin, este o companie anglo-suedeză AstraZeneca, care dezvoltă un astfel de produs şi sunt avansaţi din acest punct de vedere. Aa că s-ar putea ca să avem şi sansa unui vaccin produs în Europa, nu știu dacă neapărat în Uniunea Europeană, dar în Europa, ceea ce nu cred că este de neglijat și, până la urmă, oameni care sunt dedicați cercetării există de ambele părți ale Atlanticului, există, de asemenea, în Asia foarte mulţi oameni care fac cercetare, în China, în Japonia. rămâne să vedem de unde va veni tratamentul şi de unde va veni vaccinul care ar putea să întrerupă transmiterea în cazul acestei epidemii. Sigur că, mai mult decât atâta, sunt constatări generale, lucruri mai concrete aţi spus dumneavoastr, aşa că rămâne să vedem ce ne rezervă viitorul apropiat.

Realizator: Domnule profesor, corespondenţa colegului Drăghicescu din Germania a subliniat, într-un fel sau altul, și discuțiile legate de politicile de sănătate publică. Vă pricepeți foarte bine, sunteți specialist şi în acest domeniu. Venim pe tărâmul nostru național. Ce trebuie făcut, domnule profesor?

Alexandru Rafila: Ce trebuie făcut din ce punct de vedere?

Realizator: Al modernizării, al adaptării pe politicile de sănătate publică de la noi.

Alexandru Rafila: Ştiţi, înainte să modernizăm politicile de sănătate publică, trebuie să revenim la un sistem de sănătate publică care să poată să răspundă acestor provocări. Am avut un sistem de sănătate publică extrem de... nu știu dacă extrem, dar foarte bine articulat, în România. El s-a degradat și s-a deprofesionalizat./lbadiu/ În momentul de față, ajungem în situația în care direcții de sănătate publică sunt conduse de persoane care nu au nimic în comun cu studiile medicale și probabil că aici avem mult de lucru, să reușim să refacem funcționalitatea acestui sistem, care trebuie să țină direct de Ministerul Sănătății. A existat inclusiv o tentativă de descentralizare a sistemului, ceea ce ar fi pus foarte serios la încercare siguranța națională, că înțeleg că emisiunea dumneavoastră are și astfel de conotații...

Realizator: Da.

Alexandru Rafila: ... pentru că partea de sănătate publică nu se oprește la un județ sau la un oraș; afectează comunități mari, o țară, o regiune, un continent, și trebuie să ai o capacitate de reacție a sistemului de sănătate publică în concordanță cu aceste amenințări. Și, atunci, trebuie să îl reclădim. Avem Institutul Național de Sănătate Publică, care în mod evident trebuie să aibă un rol mult mai pregnant, mai prezent în viitor; are o anumită capacitate tehnică și ea poate fi îmbunănătăți. Și trebuie, într-un fel sau altul, regăsită coerența la nivelul fiecăriu județ în ceea ce privește aceste probleme. Sigur că modelul pe care l-am moștenit noi, dacă vreți, sovietic avea anumite slăbiciuni, dar faptul că era centralizat și se baza pe profesioniști nu cred că era un lucru rău. Și e bine nu să ne întoarcem la modelul sovietic, dar să ne întoarcem la profesioniștii care trebuie să aibă decizia în ceea ce privește sănătatea publică și politicile astea la care spuneați dumneavoastră că trebuie să le modernizăm. Nu știu dacă trebuie să le modernizăm, dar în primul rând trebuie să le avem și lumea să înțeleagă să este vorba despre o prioritate care nu privește sănătatea individului ca atare, ci sănătatea comunității.

Realizator: Domnule profesor, dacă ne uităm spre generația tânără, sunteți cadru universitar. vă întâlniți cu ei, le predați, vedeți ce cunoștințe au; ei au apetență pentru așa ceva?

Alexandru Rafila: În măsura în care noi îi educăm, da, pot avea. Cunosc oameni care au apetență pentru așa ceva, dar să știți că apetența pentru așa ceva este dată și de atitudinea generală, de modul cum autoritățile valorizează anumite profesiuni, anumite specializări medicale. Or, dacă noi discutăm despre epidemiologi doar când avem o situație cum a fost cea de la Colectiv sau cum este situația de acum, și în rest sunt ignorați și opinia lor profesională este total ignorată sau desființăm o specialitate cum este microbiologia care există în toate țările din Uniunea Europeană, dar în România încercăm să găsim tot felul de soluții originale, ca să nu spun altfel, atunci sigur că apetența, interesul și așa mai departe a tinerei generații pentru genul acesta de specialități care răspund interesului public nu va exista. Deci trebuie să existe nu numai cadre didactice sau, în fine, oameni interesați, trebuie să existe și o atitudine pozitivă de încurajare a acestor zone, care, până la urmă, fac ca o societate să fie funcțională.

Realizator: Domnle profesor, față de situația de acum un secol, știți, cu gripa spaniolă apărută în timpul Primul Război Mondial, care a decimat, unele cifre se duc către 100 de milioane de oameni, nu știu dacă e adevărat sau nu, astăzi, lumea este foarte informată. În același timp, se spune că, din cauza social media, e și speriată. Dați-le o speranță, domnule profesor.

Alexandru Rafila: /.../... știți cum este, noi trebuie să căutăm în primul rând forța în noi. Fiecare om trebuie să aibă, să încerce să aibă dircernământ, dar asta depinde foarte mult de contextiul cultural, de contextul de cât acces la educație a avut, cine l-a educat, ce fel de preferințe are. Or, chestiunea asta nu este un lucru care se poate rezolva, așa, printr-o decizie, sau printr-un sfat, sau printr-un moment conjunctural cum este cel de acum. Discutați despre apetența pentru zona de sănătate publică a tinerilor - medici, să spunem. Păi tot așa trebuie să discutăm despre chestiunea asta, trebuie să o discutăm din școală. În școală avem nevoie de două lucruri: avem nevoie de introducerea educației pentru sănătate ca disciplină obligatorie; copiii trebuie să-și cunoască trupul, trebuie să cunoască măsurile igienice, trebuie să știe o mulțime de lucruri care să îi ferească de boală, prin comportamentul pe care îl vor avea, pe de o parte. Pe de altă parte, trebuie învățat și la școală cum să selecteze știrile false de cele adevărate, cum și de unde să se informeze. Or, chestiunea asta durează ani de zile. Ne hotărâm să dezvoltăm educația, reprezintă educația o prioritate, este sănătatea o prioritate? Credem că aceste lucruri pot să ducă la dezvoltarea unei țări? Dacă nu credem, și doar ne uităm, gândiți-vă numai la genul de emisiuni care au fost ani de zile te uiți și câștigi, adică nu trebuie să faci nimic, te uiți la televizor și câștigi, era un model de educație extrem de prost, care nu resposabiliza pe nimeni și inducea o falsă senzație de siguranță și de ascendent social, dacă vreți, pentru persoane care de fapt nu aveau nimci în comun cu aceste valori.

Realizator: Domnule profesor, în final nu îmi rămâne decât să vă urez succes mâine la reuniunea video, e adevărat, a Comitetului Executiv al OMS. Să veniți cu vești bune despre perspectiva de întreaga lume să colaboreze astfel încât această pandemie să dispară și să vă doresc succes și în activitatea dumneavoastră. Știu că aveți, în câtreva cuvinte, cele 3-4 elemente de care ar trebui să țină cont orice om din țara noastră. Vă rog frumos, în final să le mai spuneți o dată, legate de evitarea îmbolnăvirii.

Alexandru Rafila: Păi sunt cele trei măsuri foarte simple: spălat pe mâini, utilizarea măștii în spații închise, distanțarea la 1,5-2 metri și în spațiile aglomerate să încercăm să nu intrăm, sau în zonele aglomerate, nu în spațiile aglomerate, în zonele aglomerate, chiar dacă sunt în aer liber. Dacă sunt în aer liber și trebuie neapărat să intrăm într-o zonă aglomerată, purtăm și acolo mască. Sunt măsuri simple și cred că sunt suficiente ca să ținem sub control această epidemie și în România.

Realizator: Domnule profesor, vă mulțumesc! Vă mulțumesc și dumneavoastră, doamnelor și domnilor, pentru atenția cu care sper că ne-ați urmărit. Aceasta a fost "Euroatlantica" de astă-seară. Așadar, aveți grijă, încă greutățile legate de pandemie nu au trecut. Audiție plăcută în continuare la Radio România Actualități. Sunt Nicu Popescu. Să auzim numai de bine!