Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (20 ianuarie, ora 21:05) - Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor şi domnilor, bună seara, la microfon Nicu Popescu. După cum aţi putut constata, iureşul diplomatic de săptămâna trecută de la Geneva,Viena şi Bruxelles având ca declanşator Federaţia Rusă, nu a limpezit deloc apele în ceea ce priveşte situaţia politico-militară din estul bătrânei Europei, unde la graniţa ruso-ucraineană, Moscova a masat peste 100.000 de oameni pentru o posibilă, probabilă trecere în statul vecin şi se adaugă exerciţiile militare ruso-belaruse care se vor desfăşura la nord de frontiera dintre Ucraina şi Belarus. Iar astăzi Rusia a anunţat şi exerciţii militare navale în toate acvatoriile adiacente teritoriului său: în Atlantic, în Arctica, Pacific şi în Marea Mediterană. Şi tot diplomatic, prima vizită a noului ministru de externe german la Kiev şi Moscova, în încercarea de a preveni un nou război, iar astăzi la Berlin, doamna Annalena Baerbock i-a avut ca oaspeţi pe omologul francez şi un reprezentant al foreign office-ului britanic şi de asemenea pe secretarul de stat american, Antony Blinken care a fost ieri la Kiev, acesta precizând că puterile occidentale sunt unite în faţa Rusiei, iar Moscova nu se bucură de o forţă comparabilă cu a lor. Iar mâine la Geneva, întâlnire Blinken-Lavrov, după ce săptămâna trecută adjuncţii lor nu au ajuns la niciun rezultat, tot la Geneva. Din regiunea noastră, să mai reţinem anunţul preşedintelui Recep Tayyip Erdo?an al Turciei, potrivit căruia la început de februarie va vizita Ucraina. ''În acest timp, voi continua să discut cu preşedintele Putin. Vrem să fie pace în regiune.'' - a precizat Recep Tayyip Erdogan, astăzi la o conferinţă de presă la Ankara, prioritatea sa fiind să stabilească o întâlnire faţă în faţă între Putin şi Zelenski. El a adăugat, Recep Tayyip Erdo?an: ''Nu considerăm pozitivă evoluţia crizei. Atmosfera de război în regiune nu e bună.'' În tot acest iureş, doi preşedinţi au făcut aseară precizări referitoare şi la România. În ordine cronologică, cel al Franţei şi cel al Statelor Unite. Franţa este dispusă să participe cu trupe în cadrul NATO pentru a apăra ţările din Europa de Est, a căror securitate este ameninţată de Rusia - a spus aseară preşedintele Emmanuel Macron, într-un discurs ţinut în timpul vizitei la o unitate militară din Alsacia. În context, şeful statului francez a menţionat numele României, unde ar urma să fie decisă o prezenţă sporită a trupelor NATO. Din Paris, Daniela Coman.
*
Reporter: Daniela Coman - Înaintea întâlnirii cu militarii alsacieni, preşedintele Emmanuel Macron propunea în discursul ţinut în Parlamentul European, pe tema priorităţilor preşedinţiei franceze la Consiliul Uniunii Europene, o nouă ordine de securitate şi necesitatea unei reînarmări strategice în Europa pentru ca împreună cu NATO să poată face faţă ameninţărilor din imediata vecinătate a frontierelor sale. Iată ce a spus Emmanuel Macron, în mesajul adresat militarilor, la început de an.

Emmanuel Macron: Să nu uităm contribuţia armatei noastre la echilibrul Europei! Vom continua să ne desfăşurăm în sprijinul securităţii partenerilor noştri europeni, în cadrul misiunilor NATO aşa cum am făcut-o, pentru prietenii noştri baltici. Vom continua să o facem, mai ales că ne-am declarat disponibilitatea de a merge şi mai departe. Ne vom angaja mai mult în cadrul NATO şi ne vom asuma responsabilitatea în misiuni de tip prezenţă avansată sporită, în special în România, dacă acest lucru va fi decis.Afirm solidaritatea cu prietenii noştri europeni, în cadrul NATO, angajamentul crescut al Franţei pentru continuarea operaţiunilor în Mediterana de Est, în Marea Neagră, în Golful Persic - peste tot acolo unde securitatea directă din vecinătatea Europei noastre este în pericol.

Reporter: Astăzi a avut loc o nouă consultare la Berlin, între miniştrii de externe francez, Jean-Yves Le Drian, german - Annalena Baerbock şi secretarul american de stat, Antony Blinken pe aceeaşi temă, a tensiunii pe care Rusia o creează Europa şi a modului în care ar trebui derulat dialogul cu preşedintele Vladimir Putin. Într-un comunicat dat publicităţii după Reuniunea celor trei, şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian afirmă:'' Am menţionat contribuţia Franţei la securitatea aliaţilor noştri în special în cadrul NATO şi a forţei sale de reacţie rapidă, precum şi prezenţa noastră întărită în statele baltice. Am indicat că această contribuţie se va menţine şi că suntem pregătiţi să punem în practică noi misiuni, în România, în funcţie de deciziile luate colectiv la nivelul Alianţei Nord Atlantice, aşa cum a indicat ieri preşedintele Republicii.'' Jean-Yves Le Drian a primit asigurări de la secretarul de stat american, Anthony Blinken, că nimic legat de Europa şi de securitate sa nu va fi decis fără participarea europenilor.
*
Realizator: Iar preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a anunţat aseară târziu, după ora noastră, într-o conferinţă de presă, că prezenţa militară americană în Polonia şi România va fi crescută. Oana Bâlă, cu detalii:

Reporter: Rusia va ataca Ucraina, este de părere preşedintele american Joe Biden, care precizează totodată că o nouă invazie în această ţară va primi un răspuns sever de la Statele Unite ale Americii şi de la aliaţii lor. Întrebat într-o conferinţă de presă dacă are în vedere retragerea rotaţiei trupelor americane de pe Flancul estic al NATO, preşedintele Joe Biden a afirmat că Statele Unite sunt dispuse să îşi crească prezenţa militară pe teritoriul statelor membre ale Alianţei din Estul Europei, dacă Rusia va trimite mai multe forţe în Ucraina.

Joe Biden: Nu, nu vom face acest lucru. De fapt, ne vom spori prezenţa militară în Polonia, România şi alte ţări, dacă Rusia va decide să invadeze Ucraina, pentru că avem un angajament sacru de a apăra aceste ţări, potrivit Articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic. Ele fac parte din NATO. Nu avem aceeaşi obligaţie faţă de Ucraina, deşi suntem foarte îngrijoraţi în legătură cu ce se întâmplă în această ţară.

Realizator: Reacţiile au fost pozitive la Bucureşti: şi preşedintele, şi primul ministru, şi ministrul de externe. Preşedintele Klaus Iohannis a salutat călduros anunţul domnului Macron cu privire la disponibilitatea Franţei de a participa la prezenţa militară întărită a NATO în România. La fel şi primul ministru, care a salutat disponibilitatea de a contribui cu trupe şi apreciază că acest lucru reprezintă o dovadă de fraternitate în contextul parteneriatului strategic bilateral. La fel şi faţă de anunţul domnului Biden, preşedintele Iohannis a salutat anunţul explicit al liderului de la Casa Albă privind creşterea prezenţei militare a Statelor Unite în România pe Flancul estic, dacă situaţia de securitate se deteriorează şi mai mult, Parteneriatul Strategic România - Statele Unite şi solidaritatea NATO fiind foarte puternice. La fel şi ministrul de externe, care spune astăzi că prezenţa consolidată a NATO pe Flancul estic ar trebui să se producă cât mai curând şi a subliniat că anunţurile preşedinţilor americani şi francezi au şi un rol important de descurajare în contextul actual de securitate. De altfel, Ministerul de Externe preciza că domnul Aurescu a participat azi la o rundă de consultări telefonice cu Jake Sullivan, consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui Statelor Unite şi cu miniştrii de externe şi alţi înalţi oficiali din formatul Bucureşti B9. Iată de unde pornim astă seară, la "Euroatlantica", ediţia pe am intitulat-o: Est-Vest, dialog sau confruntare. Invitaţii mei şi ai dumneavoastră sunt domnii Narcis Bălăşoiu, director Centrul pentru Prevenirea Conflictelor.

Realizator: Bună seara!

Narcis Bălăşoiu: Bună seara!

Realizator: Şi Ion Petrescu, analist militar. Bună seara, domnule Petrescu.

Ion Petrescu: Am onoarea să vă salut.

Realizator: Domnilor, zăngăne armele în Răsărit, la câteva sute de kilometri de frontiera noastră, ori pe uscat, ori pe mare, tot cam atât e. Domnule Narcis Bălăşoiu, are diplomaţia puterea să le oprească? Altfel spus, forţa dreptului va câştiga în faţa dreptului forţei?

Narcis Bălăşoiu: Cred că nimeni nu poate în momentul de faţă să ofere un răspuns tranşant. Mă uitam la principalii experţi în domeniul exegezei relaţiilor internaţionale, /.../ securitate şi vă spun că o confruntare de idei mai aprigă decât cea de acum rar am văzut. E adevărat că dacă ne uităm la mediul de analiză din Statele Unite, acolo, cu precădere, scenariul unei incursiuni militare este luat în calcul preponderent. Altfel, sigur, dintr-o perspectivă, cred că avem de-a face cu un joc absurd, pentru că - vorbind de diplomaţie - Rusia este perfect conştientă de solicitările transmise Occidentului. Practic, avem de-a face cu o reversare a arhitecturii de securitate europene la nivelul anului '97.
Realizator: Păi dar alea sunt solicitări? Sunt mai mult ultimatumuri.

Narcis Bălăşoiu: Asta spun. Şi zicem '97, ca să fim eleganţi, dar cred că n-aş greşi dacă aş spune chiar înainte de '91, din alte puncte de vedere şi sigur că astea sunt condiţii absolut nerezonabile, sfidătoare şi în orice caz inacceptabile pentru Occident şi sigur că, apropo de diplomaţie, putem înţelege şi tactica aceasta de negociere diplomatică la risc maxim, în care se ridică miza excesiv de sus pentru a-ţi securiza nişte rezultate avantajoase chiar şi într-o marjă mai generoasă a unor concesii, să zicem, da, însă bag de seamă că negocierea aceasta s-a transformat într-un joc de poker în care Moscova, cumva, ridică tensiunea, aşteptând ca Occidentul să clipească primul. E o abordare extrem de riscantă, fiindcă pentru a funcţiona o astfel de tactică a - cu ce ce avem de-a face aici, cu o ameninţare credibilă, practic, din partea Moscovei - totuşi, trebuie să ai în teren o aşezare de forţă./aburtica/dsirbu/ O simplă butaforie diplomatică nu ar avea efect, iar masarea de trupe, amorsarea lor într-un spaţiu care, între noi fie vorba, aşteaptă doar o scânteie, doar un factor din acesta declanşator, înseamnă chiar asumarea sau acceptarea unui scenariu de escaladare exploziv, nu?!

Realizator: Ministerul nostru de Externe preciza astăzi că în cadrul discuţiei din formatul Bucureşti B9, la care a participat şi domnul Aurescu, discuţia a vizat evoluţiile complexe din vecinătatea estică a NATO şi la Marea Neagră în continuarea eforturilor diplomatice recente privind detensionarea situaţiei de securitate de la graniţa Ucrainei, precum şi pregătirea în continuare a dialogului cu Federaţia Rusă, în vederea dezescaladării acestei situaţii prin mijloace diplomatice, fără afectarea valorilor şi principiilor fundamentale ale Alianţei, asta spunea Ministerul nostru de Externe, domnule Ion Petrescu, dar să ne uităm pe teren, de fapt, amorsa a făcut-o mai devreme domnul Bălăşoiu.

Ion Petrescu: Păi pe teren, înainte de emisiune, cu relativ puţin timp, a ieşit preşedintele ucrainian Volodimir Zelenski, care, într-un mesaj televizat, a afirmat: "Nu intraţi în panică, păstraţi capul rece". Asta, încercând să calmeze îngrijorările pe fondul discuţiilor cu privire la o potenţială ameninţare de război. Interesant este că această informaţie, difuzată de agenţia de presă REUTERS, a venit la puţin timp după ce premierul britanic, Boris Johnson, a avertizat Rusia că orice fel de incursiune în Ucraina ar fi un dezastru pentru lume, invocând că Marea Britanie stă în spatele suveranităţii şi integrităţii Ucrainei. Punând cap la cap aceste două informaţii de presă, ultima fiind difuzată de Sky News, întrebarea ar fi, sigur că este una care ţine de o prezumţie, dar nu de nevinovăţia Federaţiei Ruse, dacă nu cumva în noaptea asta se va întâmpla trecerea frontierei de către trupele ruse. Ştiţi că preşedintele Biden, în declaraţia sa, dintr-o neatenţie a spus, a făcut o trimitere la ceea ce ar fi însemnat o invazie mai mică, apoi a revenit şi a făcut precizarea: "Am fost absolut clar cu cu preşedintele Putin", preciza Joe Biden, care astăzi împlineşte un an de când este preşedintele legal al SUA.

Realizator: Da, la 20 ale lunii.

Ion Petrescu: Şi tot el a spus: "Putin nu are nicio neînţelegere. Orice unitate rusă constituită care trece peste graniţa cu Ucraina, aceasta este o invazie". Chestiunea care se pune, pe plan strict militar, este dacă s-a dat sau nu ordinul de la Kremlin pentru armata rusă. Sigur că sunt voci care susţin că este o butaforie, doar o presiune pentru a determina concesii la masa diplomaţiilor, numai că diplomaţii Alianţei Nord-Atlantice nu vor ceda la convingeri de bază; pot negocia, de exemplu, în zona armamentelor, pot negocia în zona numărului de exerciţii anuale ale statelor NATO în Europa de Răsărit, dar celelalte condiţii puse de Moscova au fost respinse. Întrebarea este dacă nu cumva tocmai de asta au fost redactate să fie respinse şi în baza răspunsului scris pe care îl aşteaptă Serghei Lavrov, probabil, mâine la întâlnirea sa cu omologul american, Blinken...

Realizator: Adică, dumneavoastră credeţi că îi va da în scris mâine?

Ion Petrescu: Nu, dar se aşteaptă un răspuns scris tocmai pentru ca să fie dovada. "Le-am cerut, ne-au respins, acţionăm".

Realizator: Domnilor, totuşi, cum să interpretăm faptul că, iată, a mutat din Extremul Orient către Europa, Federaţia Rusă trupe. Au fost imagini, fotografii difuzate în lumea întreagă. Au trupe masate direct la frontiera cu Ucraina. Au trupe trimise în Belarus pentru exerciţiile care vor avea loc la sfârşit de ianuarie şi în februarie. Pe de altă parte, participă în Oceanul Indian la un exerciţiu militar cu China şi Iranul şi şi-a anunţat propriile exerciţii în Atlantic, se şi deplasau, am văzut diverse grupări de nave în Arctica, în Mediterana şi, bineînţeles, flota din Pacific. E făcută toată această demonstraţie doar de forţă? Nu se întinde prea mult? Adică, ce să înţelegem, că este mai mult decât o superputere globală, domnule Bălăşoiu?

Narcis Bălăşoiu: Bun. E clar că Rusia, întotdeauna, a încercat să arate că are capacitatea să coaguleze, să nu fie perceput ca un actor care joacă simular şi aici a încercat, în ultima perioadă, să arate, inclusiv în relaţia cu China, un soi de apropiere şi acele exerciţii efectuate împreună, dar noi ştim foarte bine cam care este substratul relaţiei dintre Federaţia Rusă cu China şi cât de tare se teme, practic, Rusia de o apropiere cu China, însă dincolo de aceste mişcări de spaţiu larg, avem totuşi câteva, aş spune, abordări, câteva scenarii concrete legate de ceea ce ar putea să facă, până la urmă, Federaţia Rusă în regiune, pentru că jocul este acolo, până la urmă şi nu poate beneficia de sprijin extern, ci e vorba strict de masările care au fost efectuate în ultima perioadă. Şi aici, sigur, doar arunc în discuţie câteva elemente, am avut scenarii puse în discuţie, chiar serviciile de informaţii germane, dacă nu mă înşel, au scăpat, ca să zic aşa, în spaţiul public un /narativ/, fiind o invazie a Ucrainei în trei etape, se vorbea şi asta am văzut-o în mod recurent enunţată: ocuparea sudului prin aducerea de trupe via Crimeea până la Odessa, practic, aducerea de trupe la graniţa NATO direct şi cu România, nu?

Realizator: Păi ăsta e un scenariu care ne-ar implica şi pe noi, dacă ar veni încoace, prin "Poarta Focşanilor".

Narcis Balăşoiu: Aşa arată unul dintre scenarii şi într-adevăr, este vorba de a ajunge la graniţa, practic, cu NATO a României.

Realizator: La Gurile Dunării.

Narcis Balăşoiu: La Gurile Dunării. E un proiect mai vechi, ştim foarte bine.

Realizator: De nişte sute de ani.

Narcis Balăşoiu: Aşa, şi trebuia să iasă şi zice-se că inclusiv raptul Crimeii, într-o fază mai amplă, prevedea şi un astfel de deznodământ, dar lucrurile s-au, mă rog, gripat pe parcurs. Există, de asemenea, o fază doi, /.../ pe acel coridor estic, via Doneţk şi trei, deschiderea unui flanc nordic, prin care să ajungă până la Kiev, acesta fiind, practic, ultima redută - şi în sens nu doar pragmatic, cât şi simbolic, căderea capitalei. Sigur că din punct de vedere tactic, acest gest, această incursiune de amploare, din punctul meu de vedere, ar fi totuşi sinucigaşă, şi nu m-aş feri să utilizez acest cuvânt, cel puţin pe termen mai îndelungat, pentru că cucerirea teritoriului, sigur, e o etapă, însă instituirea controlului după momentul acestui blitzkrieg este o cu totul altă /.../ şi asta presupune costuri materiale şi umane enorme, /pentru că/ ce înseamnă rezistenţa pe un spaţiu atât de larg, fiindcă ruşii nu vor beneficia în zona continentală de aceeaşi, mă iertaţi că utilizez această sintagmă, primirea călduroasă din Crimeea, unde, sigur, avem de-a face cu o populaţie cu un profil, totuşi, diferit. Războiul acesta de uzură, războiul de gherilă care ar urma fazei iniţiale nu este simplu de tranşat. Nu mai zic, rachetele antitanc Javelin din SUA, sau dronele turceşti Bayraktar, dar aici l-aş lăsa pe domnul general să... Adică fac, totuşi... Şi avem epopeea Nagorno-Karabah, am văzut ce a însemnat Armenia cu susţinere rusă şi azerii cu susţinere turcă, deci...

Realizator: Chiar înainte de a veni în studio, am văzut nişte imagini cu... fotografii cu trenuri, în care era şi zăpadă, dar şi complexul Iskander, domnule Petrescu.

Ion Petrescu: Da, eu aş vrea să semnalez, cu îngăduinţa dumneavoastră, a ascultătorilor, faptul că zilele trecute, comandantul şef al Forţelor Armate ale Ucrainei, generalul locotenent Valeri Zalujnîi, a spus: "Să fim sinceri, avem de-a face în prezent cu forţele Armate ale Rusiei, cu o putere totală de până la un milion de soldaţi. Ca ofiţer, nu prea accept povestea celor 100.000. Credeţi-mă, poimâine, numărul trupelor ruseşti poate creşte până la 210.000, până la 780.000. Federaţia Rusă are toate capacităţile necesare pentru a face asta''. Ce am vrut să semnalez cu această chestiune? Rusia nu trebui subestimată. M'ai devreme aţi făcut o mică eroare, aţi menţionat Poarta Focşanilor. Suntem ţară membră a NATO.

Realizator: Nu. Eu am zis scenariul lor.

Ion Petrescu: Deci în momentul în care ei ajung în Basarabia de sud, pe teritoriul României s-a constituit deja batalionul multinaţional, probabil comandat de Franţa, care nu întamplător şi-a anunţat prima intenţia. Şi americanii şi francezii care au anunţat prin şefii lor de stat că vin, vin în acest batalion multinaţional, cu o tărie iniţială de 1000 la 1200 de oameni şi cu o dotare cu tehnică de lupt disuasivă extrem de puternică. A apărut prin Chişinău un zvon din ăsta ridicol, că, vezi Doamne, cei 2000 de pacificatori din Transnistria şi cei 12.000 de militari pe care îi are ca rezervişti această formaţiune nerecunoscută de nimeni ar constitui un pericol pentru Republica Moldova şi vecini. Eu vreau să vă spun că interesul naţional al României este clar, Republica Moldova nu rămâne singură în bătaia vântului şi aş reaminti, ca să fiu diplomat, ceea ce spune generalul Constantin Degeratu: la nevoie, apărarea României se face pe /Nistru/.

Realizator: Vorbeam de mare, dacă ne uităm la hartă spre răsărit, din cel mai estic punct al ţării noastre, începe marea. Parcă cineva mi-a citit gândurile când am iniţiat "Euroatlantica" de astăzi, pentru că la Constanţa s-au făcut o serie de precizări chiar azi legate de activităţile Marinei Militare Române în 2022. S-a vorbit chiar şi despre dotări. Sorin Cealera special pentru "Euroatlantica".

Reporter - Sorin Cealera: De la ţărmul Mării Negre sunt veşti bune. Marina Română este, ca la fiecare început de an, pregătită să răspundă prezent la provocările mediului de securitate din flancul estic al Alianţei. În 2022, forţele navale vor fi integrate în grupările permanente NATO din Marea Mediterană şi Marea Neagră. În martie va avea loc "Sea Shield", cel mai mare exerciţiu multinaţional organizat de NATO şi România în Marea Neagră. În mai şi iunie, România va lua parte pentru a doua oară la operaţia IRINI a Uniunii Europene în Marea Mediterană, apoi va integra nave în exerciţiile "Sea Breeze", organizat de Ucraina şi "Breeze", organizat de Bulgaria. La sfârşitul anului, în noiembrie şi decembrie, ţara noastră va răspunde "prezent" la operaţia "Sea Guardian" din Marea Mediterană. Forţele Navale Române se află în prima perioadă de modernizare a capabilităţilor sale pentru a fi la înălţime misiunilor, operaţiilor şi exerciţiilor multinaţionale la care ţara noastră urmează să participe alături de parteneri NATO. Se află în plină derulare programul de dotare cu sisteme de instalaţii mobile de lansare a rachetei anti-navă, care se va finaliza la sfârşitul anului 2024. În paralel se desfăşoară programul de dezvoltare a capabilităţilor aeriene, printre care modernizarea elicopterelor Puma Naval. Fregata "Regele Ferdinand" a intrat de anul trecut într-un amplu program de reparaţii şi modernizare, care vizează sistemul de propulsie şi hidrolocaţie. La jumătatea acestui an, nava "Grigore Antipa" va ieşi din Şantierul Naval Mangalia cu dotări necesare la cerinţele actuale pentru scufundări scafandri de mare adâncime. Programul major de înzestrare a Armatei României cu cele patru corvete multifuncţionale a ajuns într-un punct important la începutul acestui an şi după contestări ale licitaţiei în instanţă, potrivit Ministerului Apărării Naţionale, nu mai sunt piedici pentru că până la 31 ianuarie acest contract să nu fie semnat. Grupul câştigător format din Şantierul Naval Constanţa şi Naval Group din Franţa va construi cele patru corvete moderne, de ultimă generaţie, care vor intra în dotarea forţelor navale în următorii şapte ani.
Realizator: Iacătă, v-am adus la Marea Neagră, domnule Bălăşoiu.

Narcis Bălăşoiu: Eu totuşi nu aş uita că la Marea Neagră, înainte de capacităţile noastre, avem acolo o bază militară populată cu americani. E vorba de Mihail Kogălniceanu.

Realizator: Şi sunt şi italieni, la Poliţia întărită aeriană.

Narcis Bălăşoiu: Sigur! Da, da, sigur! Ce vreau eu să scot în evidenţă este că acolo angajăm, practic, direct relaţia bilaterală pe care o avem cu Statele Unite şi o potenţială incursiune care să pună în prim plan armata americană, dar eu cred că este un scenariu pe care Federaţia Rusă nu şi l-ar asuma. Evident că noi avem datoria în baza angajamentelor şi a acţiunilor de descurajare, inclusiv pe flancul estic şi, iată, inclusiv ceea ce a anunţat acum preşedintele Franţei pentru Enhanced Forward Presence şi Enhanced Tailored Presence, cele două componente de nord şi de sud de pe flancul estic al NATO. Presupun că luăm toate măsurile pentru a descuraja orice tip de aventură pe flancul estic al NATO, respectiv România. Nu vred că ăsta este scenariul principal de care ar trebui să ne temem şi eu ulterior dacă o să-mi permiteţi o să spun care este temerea mea cea mai mare vis-a-vis...

Realizator: Spuneţi-o acum, într-o frază, că mai avem foarte puţin. O frază, vă rog!

Narcis Bălăşoiu: Eu m-aş concentra asupra utilizării forţei de către Federaţia Rusă în condiţii limitate şi nu cred că au urmărit decât o incursiune de tip blitzkrieg, de a distruge cât mai multe din forţele armate ucrainene şi de a ieşi fulgurant de acolo. Cred că asta este ceea ce îşi doreşte cu mare entuziasm Vladimir Putin. Deci, o incursiune fulger. Cred că este maxim ceea ce şi-ar asuma Federaţia Rusă în acest moment.

Realizator: Domnule Ion Petrescu.

Ion Petrescu: /Putin/ rămâne imprevizibil, dincolo de ceea ce pot spune analiştii militari şi, sigur, pot spera analiştii politici. Asistăm la ora actuală la un joc în care tonul la muzică îl dă Kremlinul. Să avem încredere că totuşi, mai e întâlnirea de vineri dintre Serghei Lavrov şi secretarul de stat Blinken, să avem încredere că se va răspunde în scris, de o manieră diplomatic adecvată, Federaţiei Ruse./mnecula/dsirbu/ Şi având în vedere că a anunţat preşedintele Putin că se duce în China să-i explice preşedintelui Chinei cu ocazia olimpiadei ce s-a discutat cu aliaţii, poate că un timp mai durează această prelungire, însă discutând pragmatic, când aduci zece divizii lângă graniţele Ucrainei şi mai trimiţi câteva brigăzi în Belarus, nu o faci degeaba.

Realizator: Domnilor, câteva secunde. Totuşi, la precedenta vizită în China, la olimpiadă, a ieşit Georgia /.../.

Ion Petrescu: Bună replica, bună. Într-adevăr, sunteţi un jurnalist de nota zece.
Realizator: Doamnelor şi domnilor... Da, domnule Bălăşoiu, voiaţi să ziceţi şi dumneavoastră.
Nsrcis Bălăşoiu: Păcat că nu sunteţi şi un profet /.../.

Realizator: Doamnelor şi domnilor, "Euroatlantica" la final. Vă mulţumesc pentru atenţia cu care, sper, ne-aţi urmărit şi astă seară. Le mulţumesc pentru participarea la emisiune domnilor Narcis Bălăşoiu şi Ion Petrescu. Bună seara, tuturor! Sunt Nicu Popescu. Să auzim numai de bine. Rămâneţi cu Radio România Actualităţi.