Euroatlantica - Ediția din 19 noiembrie 2020

RADIO ROM NIA ACTUALITĂŢI (19 noiembrie, ora 21:05) - Euroatlantica - Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor și domnilor, bună seara. S-a vorbit și se va vorbi mult timp de acum încolo despre victoria doamnei Maia Sandu în alegerile prezidențiale din Republica Moldova, alegeri al căror tur 2 a avut loc duminică, 15 noiembrie 2020. În ediția de față de la 'Euroatlantica" nu vom vorbi despre rezultatul alegerilor. Încă de duminică seară, la cald, cum s-ar zice, aveam o primă analiză în emisiunea 'Perspective' cu domnul profesor Dan Dungaciu, apoi a doua zi 'Dezbaterea de prânz"de la RRA. Acum vrem să ne uităm dincolo de rezultate, la ce pot conduce acestea, în special în materie de securitate și stabilitate atât la nivelul Republicii Moldova, cât și într-un cadru mai larg, regional. Să nu uităm că în partea răsăriteană a statului de dincolo de Prut există o rană deschisă de aproape trei decenii: zona transnistreană, arie numită diplomatic drept un conflict înghețat, unul din cele multe apărute odată cu dezmembrarea fostei Uniuni Sovietice. Încercăm să facem acest lucru astă-seară, cu domnul profesor Dan Dungaciu, director Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române 'Ion I. C. Brătianu''. Bună seara, domnule profesor!

Dan Dungaciu: Bună seara şi mulţumesc pentru invitaţie!

Realizator: Şi cu alt nostru coleg de la studioul Radiodifuziunii Române din capitala Republicii Moldova, Radio Chișinău, Corneliu Rusnac. Bună seara, Corneliu!

Corneliu Rusnac: Bună seara!

Realizator: Corneliu, am să te rog pe tine să începi, introducându-ne în atmosfera de acum, de astăzi, din Republica Moldova.

Corneliu Rusnac: Republica Moldova mai trăieşte încă această euforie de după alegeri, majoritatea alegătorilor din Republica Moldova, cei care şi-au dat votul pentru Maia Sandu. Ştim că ea a câştigat atât la nivel naţional, cât şi în general, adică şi în diaspora. Acum toată lumea este în aşteptare ca să vadă ceea ce va întreprinde Maia Sandu atunci când îşi va prelua mandatul. Bine, mai e ceva timp până atunci, mandatul actualului preşedinte Igor Dodon expiră la 23 decembrie. Până atunci, Maia Sandu îşi pregăteşte probabil toate /.../, dacă pot să spun aşa, ca să intre direct în pâine. Am văzut că zilele acestea a avut o serie de întrevederi cu mai mulţi ambasadori acreditaţi la Chişinău, cu ambasadorul României, cu ambasadorul SUA, cu ambasadorul Uniunii Europene cu cel al Ucrainei, dar şi cu cel al Rusiei. Maia Sandu, primul lucru probabil pe care îl va face, va încerca să scoată din izolare Republica Moldova, izolare în care a ajuns după 2016, atunci când Igor Dodon şi-a preluat mandatul de preşedinte, pentru că Igor Dodon a avut o politică direcţionată doar spre Rusia şi pe perioada mandatului său de şef al statului a comunicat de cele mai multe ori cu reprezentanţii Federaţiei Ruse, a avut şi câteva vizite în Turcia, Azerbaidjan şi cam asta a fost arealul său de comunicare. Ori, acum, Republica Moldova are nevoie de o resetare a relaţiilor cu partenerii occidentali şi sperăm că Maia Sandu sau cei mai mulţi experţi aşteaptă că Maia Sandu va întreprinde imediat paşi concreţi în această direcţie, după ce îşi va prelua mandatul de preşedinte.

Realizator: Domnule profesor Dungaciu, aţi auzit la zi ce ne-a spus colegul nostru. Dvs sunteţi probabil unul dintre cei mai buni cunoscători ai 'politichiei' de dincolo de Prut. Cum credeţi că se va poziţiona Republica Moldova, în general, doamna Sandu după ce, sigur, îşi va prelua mandatul?

Dan Dungaciu: Sub aspect politic, doamna Maia Sandu a câştigat la diferenţă atât de semnificativă încât nu mai vorbim despre Maia Sandu ca om politic, vorbim despre proiectul politic Maia Sandu, care trebuie prezervat, trebuie apărat, pentru că, repet, despre asta este vorba./amirea

Din perspectiva anticipatelor, din perspectiva alegerilor la termen, nici măcar nu mai contează din această perspectivă. Ce înseamnă proiectul politic Maia Sandu, care trebuie prezervat, trebuie apărat? Pentru că, repet, despre asta este vorba. Din perspectiva anticipatelor, din perspectiva alegerilor la termen, nici măcar nu mai contează din această perspectivă. Ce înseamnă proiectul politic Maia Sandu? Este că el nu poate să fie maculat de alianţe la nivel executiv sau la nivel legislativ, care să vină în contradicţie cu tot ce a spus Maia Sandu în campania prezidenţială. Nu există în acest moment în Parlamentul Republicii Moldova o majoritate capabilă să susţină proiectul european sau, mă rog, vestic, a Republicii Moldova şi să mai fie şi credibilă. /.../ Republicii Moldova se poate construi orice, dar să fie şi credibil /.../ Deja, la Maia Sandu, ca proiect politic Maia Sandu să meargă mai departe trebuie să se ocupe în primul rând de alegeri anticipate. Pentru că doamna Maia Sandu poate să relanseze relaţiile Republicii Moldova cu vecinii, cum s-a spus /.../ dar pentru ce? Când domna Maia Sandu se va duce în orice stat, se va duce, sau, mă rog, va discuta cu Bucureştiul, cu Bruxelles-ul, la urmă se va ajunge la chestiunea foarte concretă, Republica Moldova are nevoie de sprijin financiar. Cine îl va da? Şi în ce condiţii? Dacă acest sprijin financiar, dacă doamna Maia Sandu este doar o /.../ în Republica Moldova, iar banii vor ajunge la guverne de tipul Dodon/.../, tot nu s-a schimbat nimic real în Republica Moldova, doar s-a acoperit, nu-i aşa, toată acestă zonă de ambiguitate, de politică de cea mai joască speţă cu o cortină frumoasă, numită "Maia Sandu". Deci, ideea care trebuie să fie, să prezideze, cred, orice demers politic, este că alegerile anticipate sunt o opţiune, sunt /.../ doar o opţiune pentru ca proiectul Maia Sandu să meargă mai departe. Din câte înţeleg eu de la depuaţii din partidul PAS, partidul Maiei Sandu, se gândesc la /.../ proiect, dacă /.../

Realizator: Domnule profesor, faceţi un pas-doi, că s-a întrerupt un pic, nu v-am mai auzit cum trebuie.

Dan Dungaciu: Din câte /.../

Realizator: Ah, este foarte rău, o să continuăm într-un fel ideea cu colegul nostru Corneliu Rusnac şi o să revenim cu telefonul la dumneavoastră, în câteva secunde. Corneliu, spunea domnul Dungaciu de arhitectura politică din Parlamentul de la Chişinău. Pentru ascultătorii noştri cred că ar fi interesant de spus cum sunt împărţite facţiunile, cum se spune acolo, în Parlament.

Corneliu Rusnac: Da, sunt pulveritaţi, am putea spune. Există o mulţime de facţiuni, aşa cum se zice aici, adică grupuri parlamentare. Pe de altă parte, există nişte aşchii din fostul partid, desprinse din fostul partid democrat, adică grupul parlamentar, facţiunea propriu-zisă a Partidului Democraţilor, mai există Grupul Pro Moldova, condus de fostul preşedinte al Parlamentului, Adrian Candu, există şi un alt Grup pentru Moldova, format din deputaţi caer s-au desprins mai întâi de Partidul Democrat, au aderat la grupul Pro Moldova, după aia s-au desprins de grupul Pro Moldova şi împreună cu un alt partid condus de controversatul om de afaceri, acum în căutare, care a fost condamnat la 6 ani în primă instanţă condamnat, la 6 ani de închisoare pentru furtul miliardului, este vorba de Ilan Shor, partidul pe care îl conduce acesta se numese "Ivan Shor" şi are 7 deputaţi în Parlament, de fapt, în realitate, sunt 6, pentru că Ilan Shor se află acum în Israel, de mai bine de un an de zile şi nu mai vine în Republica Moldova, pentru că, cum spuneam, a fost condamnat în primă instanţă la închisoare. Iată, deci, avem, pe de o parte, Partidul Socialiştilor, ca să fiu mai clar aşa, pentru radioascultătorii noştri, care numără 37 de voturi, avem Blocul Acum, cu aproape 30 de locuri în Parlament, Blocul Acum fiind şi el împărţit în două facţiuni, cea a Partidului PAS, condus de Maia Sandu, şi Platforma de Unitate şi Adevăr, condus de Andrei Năstase, cum ziceam, Partidul Shor, Grupul pentru Moldova, Grupul Pro Moldova, Partidul Democrat şi câţiva deputaţi independenţi./eendrefy

De ce un amalgam, un amestec de foarte multe grupuri, infracțiuni și deputați independenți și în acest moment nu există o majoritate parlamentară după ce Partidul Democrat s-a retras de la guvernare. E adevărat, Partidul Socialiștilor, al cărui lider va deveni, oficial, din nou, Igor Dodon, încearcă să negocieze acum cu noua alianță, cu Partidul Șor și grupul Pentru Moldova, dar lucrurile sunt cumva în suspans și rămâne de văzut cum va evolua situația în următoarele săptămâni.

Realizator: Domnule profesor, încât s-a reconectat legătura cu dumneavoastră, l-ați auzit colegul RRA, Corneliu Rusneac, ne-a făcut o descriere a ceea ce există acum în Parlamentul de la Chișinău. Vă rog să vă continuați ideile legate de proiectul politic Maia Sandu.

Dan Dungaciu: Cred că în Parlamentul Republicii Moldova unii parlamentari nici măcar nu mai știu din ce formațiune politică fac parte, ținând seama că le-au schimbat de-atâtea ori în ultima vreme. Orice s-ar întâmpla, din această perspectivă, o alianță, fie și tacită, a doamnei Maia Sandu cu vreo coaliție, /.../ așa, din parlamentul Republicii Moldova, /.../ va fi o cârdășie, din perspectiva proiectului politic, Maia Sandu a candidat de pe o platformă anticorupție. Când candidezi cu o asemenea platformă ești foarte, ca să zic așa, extins, adică are o adresare foarte amplă. Toată lumea simte corupția în Republica Moldova și deci steagul pe care îl ridici /.../ e foarte vizibil, dar după asta, după ce ai câștigat pe platforma anticorupție, trebuie să fie foarte exclusivist. Ai fost foarte inclusiv în campanie, dar trebuie să fii exclusivit acum, pentru că orice alianță poate fi periculoasă din perpectiva a ceea ce ai spus și ceea ce /.../ electorat care niciodată nu a fost atât de consistent. Maia Sandu este/.../ om din Republica Moldova /.../ cel mai votat președinte. Deci /.../ de vedere, e foarte atentă, orice coaliție i s-ar oferi pe tavă, evident că, din perspectiva proiectului politic Maia Sandu /.../ eșec. De asta spun că eforturile trebuie îndreptate acum spre anticipate și cred că aceste eforturi trebuie îndreptate, aceste eforturi trebuie să fie unanime. Pe de-o parte /.../ Maia Sandu /.../ pe alta altă parte o presiune publică. La nivel de opinie publică, societate civilă, nu, o schimbare de efort, evident /.../ constituționale, dar o presiune constantă și nu partenerii de dezvoltare, ci parteneri politici ai Republicii Moldova, care trebuie să pună condiționalități foarte clare și să împingă spre aceste anticipate. Pentru că nu poți, în Republica Moldova, în acest moment, să o folosești pe Maia Sandu ca un girant sau dacă vreți ca o vitrină frumoasa ca în celebrul banc de pe vremuri cu un personaj faimos care își punea bunica la fereastră ca să îi vină pensia. Deci nu se poate folosi Maia Sandu ca un soi de vitrină pentru Republica Moldova și dincolo de ea să vină banii în aceleași condiții, pentru că asta înseamnă că nu mai există de fapt nici o schimbare reală. În sensul aceasta cred că eforturile, inclusiv al partenerilor de dezvoltare și chiar al vecinilor Republicii Moldova, inclusiv ai României, trebuie îndreptate în această direcție, altminteri, repet, marea schimbare care ar putea să fie Maia Sandu, nu este o schimbare reală, nu e simplu. Să ne înțelegem că toate grupurile care au fost amintite aici în parlamentul Republicii Moldova, au o problemă nu doar de moralitate ci și de existență politică. Mulți dintre cei care sunt acum în Parlamentul Republicii Moldova, formațiuni politice, grupuri politice, nu vor mai intra în parlamentul Republicii Moldova. Și parlamentarii au o rezistență și o capacitate de supraviețuire indiferent unde s-ar afla ei. Deci ei vor pune toate piedicile din lume. Dar bătălia trebuie să înceapă, trebuia asumată și nu trebuie mers, din punctul meu de vedere cel puțin, pe o zonă din asta, foarte gri, de compromis, în care nu s-ar mai vedea foarte bine nici culoarea alb, nici culoarea negru. Cum spunea cineva, Republica Moldova, problema acolo nu e că diavolii sunt negri, ci că îngerii nu sunt suficienți de albi./cmorozanu/sdm2

Realizator: Domnule profesor, vorbeam noi în emisiunea din 8 octombrie, când ați fost la ''Euroatlantica'' prezent, despre conflictele înghețate din zonă, din proximitatea României. La câteva zile era acea emisiune după ce lansaserăți ''Marea Enciclopedie a Mării Negre'', prima dedicată geopoliticii Mării Negre, editată în România și tipărită de editura Cambridge Scholars Publishing, pe care ați coordonat-o. În estul Republicii Moldova avem Transnistria. E o zonă sângerândă de aproape trei decenii.

Dan Dungaciu: E o zonă sângerândă de trei decenii, care a căpătat o funcţie nouă în actualul context. Reprezentanţi ai societăţii civile, veteranii, ziariştii din Republica Moldova au fost la Varniţa, încercând să împiedice ca autocare cu voturi în Transnistria să vină în turul doi, pentru că ar fi putut modifica sau infesta sau perturba procesul electoral. E un lucru nou. În ce sens? Republica Moldova percepea la nivel de populaţie Transnistria ca o ameninţare externă, în sensul în care o potenţială federalizare sau un statut special pentru Transnistria ar avea ca şi consecinţă periclitarea oricărui proiect pro occidental, pro Vest, chiar pro românesc în Republica Moldova, fie şi în teorie, nici în măcar în teorie. Un amestec în acest moment Transnistria - Republica Moldova nu ar mai fi... deci nici măcar în teorie nu ar mai fi posibil. Imaginaţi-vă, în paranteză fie spus, ca 10% voturi, cât au transnistrenii, vin acum şi se varsă în bazinul electoral al Republicii Moldova cu 10%, practic, ai pachetul de control în Republica Moldova. Deci dacă se face reintegrarea în actualele condiţii /.../ federalizare, statut special, cum vreţi să o numiţi, în momentul acela ai pus cruce pe orice apropiere de România sau de Occident. Deci asta e prima ameninţare. A doua, ca să fac legătura, este cea internă, cea electorală, pentru că, iată, trebuie să mergem la Varniţa să ne apărăm de votul din Transnistria, pentru că votul din Transnistria - nu s-a întâmplat asta, slavă Domnului, în timpul alegerilor prezidenţiale, dar ar putea să influenţeze negativ evoluţiile politice din republică. Şi asta e o chestiune nouă şi s-a simţit foarte acut faptul acesta. Deci Transnistria devine într-un fel bnu doar o primejdie externă, ci şi o ameninţare, dacă vreţi, de tip intern. Din această perspectivă trebuie discutat. Deci Transnistria, după 30 de ani, este sigur sângerândă, cum spuneţi, de multă vreme, dar este altă /.../ de acum 30 de ani, o Transnistrie în care generaţiile s-au schimbat, Fundaţia Universitară a Mării Negre a făcut prima cercetare sociologică în Transnistria dedicată chestiunilor identitare în această regiune separtistă şi paradoxul paradoxurilor, faţă de 1990, identitatea majoritară a celor care trăiesc în stânga Nistrului este astăzi transnistreană. În 30 de ani, /.../ practic, s-a configurat această identitate regională, care a început să fie asumată şi care este prezentă într-o proporţie majoritară. După asta vine identitatea rusă, identitatea ucraineană a ajuns undeva pe la două procente ca asumare în populaţia din stânga Nistrului. Deci s-au făcut mutaţii identitare foarte semnificative. Nu vreau să fiu nici răutăcios, dar consecinţa, efectul moldovenismului de la Chişinău se vede foarte bine la Tiraspol. Altminteri spus, dacă Republica Moldova dintre Prut şi Nistru îşi asumă o identitate regională ca fiind identitatea naţională şi etnică, adică identitatea moldovenească, atunci şi transnistrenii au dreptul să facă acelaşi lucru, să-şi transforme identitatea regională într-una aşa-zis naţională. Deci dacă moldovenismul este valabil la Chişinău şi perpetuat la /.../, pe cale de consecinţă logică, poate să fie perpetuat şi la Tiraspol. Deci - şi cu asta închei - Tiraspolul /.../ de 30 de ani o rană sângerândă, dar realităţile astăzi sunt altele decât cele din '90, dacă ar fi să mă întrebaţi pe mine, ar fi ultima preocupare a Chişinăului în acest moment, tentativa de soluţionare a chestiunii transnistrene, pentru că condiţiile sunt complet nefavorabile pentru Republica Moldova.

Realizator: Vă propun să ne uităm și către Moscova. Am avut noi o corespondență în radiojurnal de la colegul Beleavschi. Spunea el acolo că Ministerul de Externe rus a salutat declarațiile noului președinte ales al Republicii Moldova în ceea ce privește intenția de a avea relații constructive cu Federația Rusă - chiar așa și începe corespondența lui Alexandru Beleavschi. Un minut şi opt secunde are./denisse

Corespondenţă de la Moscova - Reporter: Alexandru Beleavschi - Moscova salută intențiile declarate de președintele ales al Republicii Moldova, Maia Sandu, de a contribui la menținerea unor relații constructive între cele două țări, a spus astăzi purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova. Ea a subliniat că Rusia este deschisă pentru dezvoltarea cooperării bilaterale reciproc avantajoase în diferite domenii, ca și pentru o conlucrare strânsă cu Republica Moldova, în vederea reglementării durabile și viabile a problemei transnistrene. De asemenea, Rusia speră că Maia Sandu își va onora promisiunile electorale privind respectarea drepturilor și libertăților tuturor cetățenilor Republicii Moldova, indiferent de limba pe care o vorbesc, a mai spus Maria Zakharova. Reamintesc că președintele Vladimir Putin a felicitat-o pe Maia Sandu cu ocazia victoriei în alegeri. Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că președintele Putin nu are programate în viitorul previzibil întâlniri cu actualul lider moldovean Igor Dodon, dar a confirmat că acesta va vizita Moscova pentru a discuta cu adjunctul șefului Administrației Prezidențiale Ruse, Dmitri Kozak, o serie de aspecte ale relațiilor ruso-moldovenești. Peskov nu a putut preciza însă data acestei vizite.

Realizator: La cele spuse de colegul Beleavschi mai adaug şi faptul că șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Kirill i-a trimis o scrisoare de felicitare doamnei Maia Sandu și a început chiar așa: Dragă Maia... Domnule profesor, cum ne raportăm?

Dan Dungaciu: Îmi venea şi mie în minte scrisoarea Patriarhului Bisericii Ortodoxe, în timpul relatării corespondentului dumneavoastră. E un ton pe care partea rusă l-a practicat, care nu diferă cu nimic /.../ tonul pe care liderii din Occident şi l-au asumat apropo de rezultatul alegerilor de la Chişinău. Deci, pratic e o egalitate de atitudine, aş zice. Ce înseamnă asta? Într-o primă instanță am văzut deja că Igor Dodon era lăsat singur, Igor Dodon nu a primit nimic din partea Federaţiei Ruse, ceea ce a /.../ să primească. El a cerut la Moscova nu doar ajutoare financiare care nu au venit, nu doar cele 50.000 de litri de motorină care nu au venit, a cerut şi vizite ale unor înalţi oficiali ai Federaţiei Ruse la Chişinăj /.../ patriarhului pe care l-aţi invocat, şi această vizită nu s-a întâmplat. Deci, practic, Federaţia Rusă i-a dat extrem de puţin lui Igor Dodon, nu a jucat pe cartea Igor Dodon. Nu a foat miza Federaţiei Ruse şi nu a perceput-, cum să spun, ca o bătălie esențială din /.../ intereselor de vedere ale Rusiei. Ruşii gândesc în cărți militare. Republica Moldova, din această perspectivă, e o miză de următoarea teză: dacă Ucraina este pro-rusă, Republica Moldova nu contează. Dacă Ucraina este anti-rusă, Republica Moldova tot nu contează. Deci Republica Moldova nu e o miză strategică pentru Federaţia Rusă în sensul în care poate să fie vreodată Ucraina. Nici vorbă! Nici pentru Federaţia Rusă interese nu sunt /.../ mari. Sigur, e o bătălie Est şi Vest, dar este mai degrabă o bătălie Est şi Vest în Republica Moldova, din perspectiva apropierii unui dosar de negociere favorabil. Şi aici ajung la o ultimă concluzie. Federația Rusă s-a simțit excelent din 2019, când s-a făcut marea coaliție Est-Vest în Republica Moldova, în care Blocul ACUM era partener de coaliţie cu Partidul Socialiştilor lui Dodon. /.../ Federația Rusă a fost foarte fericită pentru acesta înțelegere. Cred că visul Federației Ruse acum este reluarea unei coaliţii Est-Vest de tip 2019, a spus-o şi Serghei Lavrov într-un interviu în timpul campaniei electorale de la Chișinău, când îi certa pe american că ar fi rupt aceeași coaliţie. /.../ reală şi pe care trebuie să o avem în vedere. Orice revenire la /.../ 2019 ar fi o a doua înfrângere pentru proiectul european, dincolo de guvernarea lui Igor Dodon.

Realizator: Corneliu Rusnac, 20 de secunde. Cum este percepută acum această poziție? O spunea domnul profesor mai devreme.

Corneliu Rusnac: Lumea este cumva în așteptare. Aici deja circulă bancuri pe seama faptului că Vladimir Putin a felicitat-o imediat, a doua zi, pe Maia Sandu, în timp ce pe Joe Biden l-a felicitat abia peste mai mult timp, peste câteva zile.

Realizator: Da.

Corneliu Rusnac: Aşa că cam asta e percepţia.

Realizator: Mulțumesc! Domnule profesor Dungaciu, vă mulțumesc dumneaoastră! Corneliu, și ție! Dumneavoastră, doamnelor și domnilor, pentru atenția cu care sper că ne-aţi urmărit și în această seară. Sunt Nicu Popescu. Să auzim numai de bine. Audiție plăcută în continuare, la Radio România Actualități.