Euroatlantica - Ediția din 14 mai 2020

RADIO ROM NIA ACTUALITĂŢI (14 mai, ora 21:05) - Emisiunea: "Euroatlantica" - Realizator: Nicu Popescu - Pandemia COVID-19 este departe de capătul tunelului, ca să parafrazăm o expresie de acum vreo două decenii. O spun specialiștii, au preluat-o oamenii politici, a intrat în vorbirea curentă. Auzeam azi oameni simpli care spuneau acest lucru corespondenților noștri. Ba mai mult, din zona sănătății au apărut și aprecieri că virusul SARS-CoV-2 ar putea deveni endemic, precum HIV SIDA. Să sperăm că nu va fi așa, că se vor găsi medicamente și vaccinuri, bineînțeles. Pentru a preveni răspândirea bolii COVID-19, chiar dacă se împrăștie necontrolat şi afectează un număr foarte mare de oameni, dacă se întâmplă acest lucru, atentează chiar la ființa unei națiuni, nu doar la securitatea și siguranța sa, iar statele, mai mari sau mai mici, au instituit diverse măsuri, stări de urgență, de urgență sanitară, alertă, etc. După 60 de zile de stare de urgență, instituite prin decrete ale președintelui României, astă-noapte, la miezul nopții chiar, expiră această stare de urgență. Totuși, pentru a menține situația sub control, se instituie, prin adoptarea unor acte normative noi sau modificarea altora mai vechi, starea de alertă. O stare de urgență ceva mai blândă, ar spune unii. Dar să ne ferim de o blândețe care să însemne creșterea gravă a numărului de îmbolnăviri căci, după cum spunea în declarația de presă de astă-seară președintele Klaus Iohannis, nu va ezita să decreteze din nou starea de urgență. Pentru declararea stării de alertă, în cursul serii, nu cu mult timp în urmă, s-a întrunit Comitetul Național pentru Situații de Urgență, prezidat de primul-ministru al guvernului. Vom încerca să descifrăm necesitatea și importanța unei asemenea stări de alarmă la noi în țară, dar să vedem şi cum este prin alte părți ale bătrânului continent, prin ce se deosebesc starea de alarmă de cea de urgență și vom încerca să facem acest lucru cu cei doi invitați ai noștri și ai dumneavoastră, prin telefon, domnul general în rezervă Stan Petrescu. Bună seara, domnule general.

Stan Petrescu: Bună seara, dl Nicu Popescu.

Realizator: Și domnul profesor universitar Ștefan Popescu. Bună seara, domnule profesor.

Ştefan Popescu: Bună seara. Mulţumesc pentru invitaţie./csimion

Realizator: Domnilor, înainte de a intra în discuție, să îl rugăm pe colegul nostru Cătălin Radu, se află la Ministerul de Interne, acolo unde este reunit Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Buna seara!

Cătălin Radu: Bun găsit! Încă de la ora 20:00 a început ședința Comitetului Național pentru Situații de Urgență, care este prezidată de premierul Ludovic Orban. De altfel, premierul este și președinte al acestui comitet. Vicepreşedinţii acestui comitet sunt ministrul de interne, Marcel Vela, şi ministrul dezvoltării, Ion Ștefan, și șeful Departamentului pentru Situații de Urgenţă, Raed Arafat. La sfârșitul acestei şedinţe sunt așteptate declarații de presă, pe care postul Radio România Actualități la va transmite în direct. Nu se ştie exact care vor fi măsurile luate începând de mâine, ce restricţii mai rămân în vigoare, când România va trece, cum spuneam, în stare de alertă. Cu siguranță, așa cum anunța președintele Klaus Iohannis, purtarea măștilor va fi obligatorie de mâine în spaţiile închise și mijloacele de transport în comun. De asemenea, ştim că se va renunţa la declarația pe proprie răspundere în interiorul localităților, dar se va păstra pe hârtie, cum a spus preşedintele, pentru ieșirea spre alte localități şi doar pentru motive întemeiate. Vom afla la sfârșit, când vor fi declaraţii, care sunt exact restricţiile începând de mâine.

Realizator: Îți mulțumesc, Cătălin. Deci el este acolo. Domnule general, știu că predați, sunteți și cadru universitar, și dreptul administrativ. Haideți, în câteva cuvinte, să lămurim pentru distinșii noștri ascultători această diferență - urgență, alarmă.

Stan Petrescu: Toate statele lumii, încă din perioada de pace relativă, că pace absolută nu există și nici pace perpetuă, cum spunea un cercetător, Paul... Spunea - că a scris el despre război, despre pace, despre serviciile de informații - spunea așa, un adagiu foarte frumos şi important. Zice: lumea poate să doarmă liniştită, pace eternă nu există. Iată că, aşadar, această pandemie, care de acum are extindere globală, este un factor de risc, este o amenințare, dacă vreţi, ca și de război, pentru întreaga planetă. Statele sunt pregătite în faţa unor diverse ameninţări, şi atunci se lucrează în marile laboratoare ale geopoliticii statelor - și mă refer la ministerele de forță - deja din timp de pace /.../ din acestea care să îmbrace aceste stări prin care poate să treacă de la declanşarea unei amenințări un stat. Sigur că există aceste stări excepţionale de urgenţă, starea de mobilizare, starea de război...

Realizator: Doamne ferește! Alea sunt chiar cu arme de foc.

Stan Petrescu: Păi alea sunt stări. Vorbim de stări. Aşa. Stare de război, stare de mobilizare, stare excepțională, stare de urgență, stare de calamitate, chiar dacă starea de urgență este o anticameră în cadrul stării excepţionale, care poate să pregătească celelalte stări. Şi am trăit această stare de urgență, sigur că da, decretată de președintele republicii /schelaru/, aprobată de parlament, /.../ după aprobarea ei guvernul a emis aceste ordonanțe militare cu care eu nu am fost de acord, acest act administrativ este un act al puterii executive, că vobeam de administrația politică, deci de guvern, de ce îi spune putere executivă?, pentru că el pune în executare legile, dar are și delegație de la parlament ca să emită legi în situații de urgență, iar urgența sau actele normative cu putere de lege sunt aceste ordonanțe de urgență și ele să aibă o notă de fundamentare foarte puternică în care să rezulte această urgență. Iată că această amenințare extrem de perfidă, extrem de subtilă ne-a pus nu numai pe noi, românii, ci toate statele lumii sunt puse în situația de a lua aceste măsuri și în primul rând de a stopa influența lui și în primul rând de a stopa extinderea lui, pentru că el atât de puternic este încât a pus economiile, să spunem așa, în repaus absolut, a produs o panică mondială, a pus o frică mondială, adică a pus omenirea într-o stare de confruntare planetară cu ea însăși, cu frica. Iată așadar că toate statele au luat măsuri și cele mai puternice state, ca și cele mai puțin dezvoltate, cu marile puterile nucleare, cele care ne-au obișnuit în timpul războiului rece cu mușchii lor extrem de tari ai lui Zeus, iată că toate au început să dea înapoi și în fața acestui inamic comun toate au devenit solidare.

Realizator: Şi invizibil, domnule general.

Stan Petrescu: Şi invizibil, da. Asistă, iată, în fața acestei pandemii, dacă îmi dați voie, îngrozitoare, deci în fața acestei pandemii îngrozitoare când frica și egoismul ar fi putut lua avânt cu ușurință, uitați că ne găsim o fărâmă de umanitate, de fapt acuma trăm cui toții laolatlă o foame imensă de umanitate și acest sentiment este, cum am spus, pe întreaga planetă. Există și riscul neașteptat ca acest câștig imens pe care l-am obținut pe întreaga planetă dacă nu-l vom putea gestiona cu aceste țări despre care am făcut vorbire, am putea să pierdem și pandemia să-și reia acțiunea împotriva noastră și să știți că pericolul nu a trecut. Există surse de informații că, dacă el va, ea va reveni peste o lună, peste două, va reveni cu forțe și mai mari și consecințele sunt dezastruoase. Așadar, compasiunea, înțelepciunea, solidaritatea solidaritatea pe care le-am trăit în mijloc acestei crizei imense, înfricoșătoare, oribile, atât de fragile, trebuie să continue pe timpul stării de alertă. Alerta este o stare de prudență maximă. Este o alarmare permanentă în fața unei amenințări care va să vină continuu. De fapt, asta ne-a transmis și preşedintele /gpodea/, că aceste rezultate pe care le-am obținut trebuie să ținem cu dinţii de ele, să responsabilizăm oamenii să se înscrie în aceste reguli, reguli care în timpul perioadei de alertă nu le încarcă drepturile constituţionale sau să le restrângă, aşa cum s-a întâmplat pe timpul perioadei stării de urgenţă, care avea un alt caracter juridic - deci asta este alerta.

Realizator: Domnule profesor, cum fac alții? Haideţi să ne uităm și spre statele occidentale, europene.

Ştefan Popescu: Într-adevăr, peste tot în Uniunea Europeană se relaxează măsurile, se organizează ieșirea din stare excepțională, din starea de urgență și pe fondul scăderii semnificative al numărului de persoane infectate. De ce? Pentru că există o urgență a redeschiderii activităților economice, a redeschiderii circulației de persoane și de mărfuri. Fiecare zi contează, pentru că fiecare zi înseamnă pierderi de miliarde de euro, cam 50 de miliarde pe zi la nivelul Uniunii Europene; și există o presiune foarte mare pe statele Uniunii Europene pentru a acoperi cheltuielile adaptării sistemelor de sănătate, a măsurilor de protecție a populației și pe fondul scăderii veniturilor, a cheltuielilor sporite cu asumarea obligațiilor externe, pentru că avem presiunea diplomației măștii de protecție, pentru a numi astfel acțiunea dusă de China, care pune o presiune pe spațiile de influență și de securitate ale Uniunii Europene, cum este Africa, zona Mediteranei, și nu trebuie să uităm un lucru: criza din 1929-'33 efectele pe care le-a avut, consecințele, noi le credem foarte departe ale unei asemenea crize. Dar să ne aducem aminte de consecințele asupra sistemelor politice, cu creșterea extremelor, cu ascuțirea rivalității dintre state, cu solidaritatea economică rezervată - și vreau să spun aici că clivajele dintre statele din nord și cele din sud, Olanda, Italia, riscă să lase urme adânci asupra proiectului european. Iată că statele..., de asta este miza ridicării stării de urgență şi relaxării măsurilor, dar, desigur, cu o vigilenţă sporită. Franța, de pildă, din 11 mai a înlocuit starea de urgență cu o stare de urgență sanitară; în Italia, italienii sunt ceva mai poetici și numesc decretul COVID, care a trecut chiar astăzi de Camera Deputaților și mâine va trece probabil și de Senat./cpodea/ În Spania, de asemenea, au fost relaxate măsurile, dar se lansează gradual. Municipalitățile au competențe sporite, păstrează competențe sporite, astfel că Madridul și Barcelona nu au încă o situație epidemiologică care să permită o relaxare înainte de 18 mai. Germania, care a avut un sistem de sănătate mult mai organizat şi o disciplină socială, le-a relaxat chiar de la începutul lunii mai. Asta înseamnă redeschiderea activităților, redeschiderea lăcașurilor de cult...

Realizator: O să înceapă și fotbalul... Fără spectatori, dar începe

Ştefan Popescu: Absolut, dar vreau să mă leg de cele spuse de domnul general, pericolul există, pentru că ați văzut că în Germania, probabil, prestigiosul Institut Koch arăta că în numai zece zile de la relaxare nivelul de reproducere al virusului, care măsoară numărul mediu de persoane infectate de o persoană purtătoare de COVID-19 a urcat de la 0,7 la 0,1. Or, pentru a considera că o epidemie se stinge, acest nivel trebuie să fie inferior valorii de unu.

Realizator: Şi în coborâre, da.

Ştefan Popescu: Absolut, dar coabitarea cu virusul trebuie să o organizăm pentru că sustenabilitatea sistemelor de sănătate, nu ne mai gândim la alte probleme, riscă să fie pusă în pericol.

Realizator: De obicei, în emisiunile trecute, chiar la început, prezentam și cifrele pe care le afișează Universitatea americană "John Hopkins". Iată-le şi în seara asta, n-am uitat de ele. Ora este 20:38, a Bucureștiului. Deci în lume: peste 4.405.688 de pacienți confirmați infectați cu SARS-CoV-2, cu peste 300.074 de morți la nivel global. Deci 300.000 de oameni au murit. În Statele Unite-1.400.500 de confirmați, în Federația Rusă - 252.245 de persoane, Regatul Unit-234.431, Spania-229.540, Italia-223.096, apoi 196.000 Brazilia, 178.000 Franța, 174.000 Germania, 144.000 Turcia, 114.000 Iran, 84.000 China, 81.000 India. Deci acestea sunt cifrele din față, cifrele mari./csimion/ La noi în țară, 16.247 de persoane infectate, 9.053 declarate vindecate și externate, 1.053 de decese e cifra pe care o spuneau și colegii la știri la ora 21:00 și 277.804 teste - după cum spunea și președintele astă seară. Domnule general, este foarte adevărat și toată lumea spune lucrul ăsta, Germania a şi exemplificat, după relaxare se așteaptă... toată lumea așteaptă, la moment dat, o creștere și apoi o scădere din nou, în stare de alarmă, stare de alertă.

Stan Petrescu: Da. Vedeți că lucrurile vorbesc într-o simplitate extraordinară. Marii dirijori ai lumii trebuie să fie sensibili la experţii specialiști, să le recepteze ca atare și să impună un punct de vedere, concomitent cu educarea populației, în spiritul respectării acestor reguli. Germania are în cultura ei această subordonare civică față de autorități, pe de o parte, și, de cealaltă parte, are cel mai bun sistem sanitar din lume, sub aspectul organizării, al dotării tehnice, dar și al specialiștilor. Şi iată că într-o asemenea ţară, organizată în stil german, acest virus a reușit să le bată toate aceste standarde și să le pună probleme. Sigur, ei sunt conștienţi că ceea ce mişcă lucrurile în această lume sunt banii și economia și au început să dea drumul la economie, lucru pe care și noi credem că în această stare de alertă şi ne-a spus-o președintele în scurta sa ieşire pe televiziune...

Realizator: ... și la radio, și la noi la radio!

Stan Petrescu: Şi la radio. Cel mai important... Și mai ales că a amintit de cazul Suceava, că lucrurile, în 45 de zile au fost puse la punct. Deci iată că putem demonstra întregii Europe că avem o rețea sanitară bună, avem o școală de medicină, una din cele mai vechi şcoli de medicină din Europa, nu? Carol Davila - un francez ne-a pus pe roate. Am avut generații întregi de medici foarte, foarte buni. Vreau să îmi permiteți din pur orgoliu camaraderesc să amintesc numele distinsului general maior Ionel Paul Oprea, un excelent chirurg al Spitalului Militar, fost şef al Direcției medicale din MApN.

Realizator: Care a fost la Suceava, da.

Stan Petrescu: Care a fost la Suceava. Și vă spun, îl cunosc foarte bine, am stat de vorbă, avea aceleași însuşiri ale militarului care s-a dus acolo să execute ordinul fără crâcnire. Deci iată educația militarească, specializat în medicină de campanie și mulți alți medici, eu îi ştiu pe foarte mulți din rețeaua militară, sunt neîntrecuți, sunt excepționali - adevărate şcoli de medicină. Trebuie să amintim aceste lucruri. Ei sunt vigilenţi. Ministrul apărării naționale a produs o adevărată revoluție în masa ierarhică pentru a îmbrăca toate aceste cerințe ale ameninţării acestui nenorocit de virus. Aşadar, alerta ne invită la mai multă precauție, la mai multă prudență, la un maxim de responsabilitate în masa de populație și, nu în ultimul rând, la solidaritate și coeziune maximă. Eu nu știu de ce Parlamentul a putut să radă un articol privind angajamentul forței publice. Păi, domnilor, dragi ascultători, în toate statele lumii civilizate forța publică impune. Să știți că toate statisticile spun că mai puțin de 1% sunt masa de infractori. Nici poliția în efectivele ei de forță nu sunt mai multe, dar ea trebuie să fie prezentă pentru că dacă..., dacă punem presiune pe poliție să aibă temeri, să o obligăm să fie tolerantă, să nu aplice legea, pot să ne scape de sub mână exact aceşti vectori infracționali și 99% din populație să sufere.

Realizator: Dar probabil că, dacă se va solicita, se vor impune legi care să fie în concordanță cu Constituția și care să impună și măsuri mai drastice. Eu nu cred că va respinge cineva așa ceva.

Stan Petrescu: Păi, dar au fost scoase... În sfârşit, nu vreau să insist. Dar nu trebuie să ocolim această chestiune. Forța publică, mai ales în situații de urgență, trebuie să fie prezentă. Păi când s-a născut Ordonanța militară ea era imperativă și impunea, înceta Constituția pe timp de război. În fâşia practică sau operativ strategică a acelui comandant, decât ordinul lui se executa, pentru că scopul era succesul în luptă...

Realizator: ....vorbește militarul din dumneavoastră.

Stan Petrescu: Şi noi acum suntem într-o fâşie de acțiune și succesul /.../ să învingem acest virus, nu să ne lamentăm.

Realizator: Spuneaţi adineauri de zona economică și de Germania. Doamna Merkel, la o întâlnire de acum două zile în Germania, spunea că țara sa trebuie să își ajute partenerii din Uniunea Europeană ca să își relanseze economiile după criza coronavirusului, inclusiv în ceea ce privește libertatea de circulație și așa mai departe. Domnule profesor, știu că urmăriți fenomenul european.

Ştefan Popescu: Da, dar e o declarație optimistă. Avem nevoie de asemenea declarații optimiste, dar gândiţi-vă că ieri sau astăzi, cel târziu, așteptam planul de măsuri anunțat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, planul de măsuri împreună cu bugetul multianual european 2021 - 2027./lalexandrescu/ Dar cele 1.500-2.000 de miliarde, cât sunt anunțate, având în vedere nivelul pierderilor și având în vedere necesitățile pentru 27 de state, nu reprezintă foarte mult. Sunt bani la limită și cred că va fi o foarte mare concurență între state pentru aceste resurse, pentru că activitatea industrială, inclusiv în Germania, a cunoscut o scădere cu două cifre. Franța, de pildă, a anunțat o recesiune, cea mai gravă din 1945. Vorbim de state net contributoare, care deja se arătaseră reticente la creșterea participării lor la bugetul european înainte de această criză provocată de pandemie. Şi foarte bine spunea domnul general, iată de ce nu trebuie să picăm într-o altă criză, adică criza sanitară să se transforme. Suntem deja într-o criză economică, dar să ajungem și într-o criză securitară, într-o criză instituțională și, practic, într-o criză de sistem, nu numai la nivelul Europei, ci la nivelul statelor, pentru că această criză este un test; un test pentru societate, desigur, pentru societățile europene, dar un test şi pentru capacitatea instituțiilor și a factorului politic de a se arăta la înălțimea momentului. Este foarte important, din cele 1.500-2.000 de miliarde, vom vedea cât se vor aloca, dacă ne vom comporta responsabil pentru a aduce cât mai multe miliarde în România, pentru a corecta anumite dezechilibre, pentru că nu este normal ca să exportăm grâu și să importăm cocă congelată din Germania şi iarăşi repet cele spuse în emisiunea trecută, tot alături de domnul general, trebuie să ne gândim la forța de muncă sezonieră, la această forță de muncă care trebuie să își găsească un rost în România. Pentru că este umilitor... Şi vă mai spun încă un lucru. Proiectul european este de fapt o comunitate emoțională de imagine, de peisaje, peisaje inclusiv umane. Aceste imagini pe care le-am văzut și pe CNN și la BBC, cu sezonierii români, să știți că lasă urme la nivelul reprezentărilor colective din celelalte state membre și nu vreau ca Europa de Est în care se află și România să fie considerată un fel de America Latină a Uniunii Europene, adică un rezervor de forță de muncă ieftină, un rezervor de resurse ieftine...

Realizator: Da, dle profesor, e o culoare așa... puțin pastelată, dar mai...

Ştefan Popescu: Nu, dar este o chestiune, este foarte serioasă această criză. Este ultimul tren, pentru că să știți că decalajele în momentul în care nevoile sunt atât de mari în state dezvoltate, nu în state aflate în poziția periferică, cum suntem noi, din păcate, riscă să accentueze foarte mult diferențele între zona bogată a UE, performantă, şi periferie.

Realizator: Domnule general, pentru final, într-o frază, un lucru optimist.

Stan Petrescu: Păi să fim optimiști totuși, că românii au trecut prin perioade mult mai dramatice decât asta şi am reuşit, dar și cu ajutorul Sfintei Treimi, ca să spunem și acest lucru. Sigur că da, eu sunt convins că românii au înțeles scopul acestor reguli, se vor înscrie și să dea bunul Dumnezeu întelepciunea acestui guvern să găsească resursele, nu numai în conducere și comandă, ci în a crea locuri de muncă, a crea locuri de muncă atractive, să-i aducă pe acești români din bejanie, nu din diaspora. Diaspora e un cuvânt greșit. Să-i aducă acasă şi să muncim să salvăm această ţară, pentru că 25-30 de ani s-a aflat într-o proastă guvernare.

Realizator: Doamnelor şi domnilor, aceasta a fost Euroatlantica de astă seară. Vă mulțumesc.