Euroatlantica - Ediția din 12 noiembrie 2020

RADIO ROM NIA ACTUALITĂŢI (12 noiembrie, ora 21:05) - Emisiunea: "Euroatlantica" - Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor şi domnilor, bună seara, la microfon Nicu Popescu! În această perioadă, atenţia lumii, din Alaska în Australia sau până la Capul Nord, se îndreaptă în mare măsură spre pandemia COVID-19, spre efectele ei asupra oamenilor, asupra economiilor ţărilor de pe toate continentele, asupra activităţii umane, în general, dar şi a modului în care poate fi depăşită, măsuri de prevenţie, căutarea de medicamente şi vaccinuri. O luptă a omului cu virusul SARS-CoV-2. Dar, dincolo de această încleştare, sunt evenimente care ne aduc aminte că oamenii au şi acţiuni ale lor împotriva lor, a unora împotriva semenilor lor. Între aceste acţiuni de neînţeles pentru lumea democratică occidentală se numără terorismul islamist radical, şi acest lucru este reliefat de recentele atentate din Franţa, Paris, Nisa, decapitarea profesorului, uciderea creştinilor, sau din Austria, de la Viena, cu doar câteva zile în urmă. Dacă ne uităm pe hartă, de la graniţa noastră de vest, de la Oradea, să zicem, până la frontiera franceză, pe Rhin, la Strasbourg, spre exemplu, sunt în jur de 1.270 de km, o zi de mers, până la Viena sub jumătate, vreo 500 de km, câteva ore la volan fără a încălca nicio regulă de circulaţie. Deci, aproape, foarte aproape de noi. Iar aceste atentate recente nu sunt singulare, cel puţin în Hexagon. Mâine sunt 5 ani de la atentatele începute într-o seară de vineri, 13 noiembrie, 2015, la Saint-Denis, la stadion, unde se juca meciul Franţa-Germania, şi continuat în centrul Parisului, carnagiul de la Teatrul Bataclan, acolo unde avea loc un concert al grupului american de hard-rock "Eagles of Death Metal". De aceea, vă propun să ne îndreptăm atenţia către această arie. Am intitulat ediţia "Terorism în inima Europei". Lumea se întreabă: 'Oare de ce?' Încercăm să desluşim ceva, câte ceva, cu doi specialişti în domeniu, doamna Alba Popescu şi domnul Claudiu Degeratu. Bună seara, dna! Alba Popescu: Bună seara! Realizator: Bună seara, dle Degeratu! Claudiu Degeratu: Bună seara! Realizator: Am pregătit şi câteva materiale, bineînţeles o corespondenţă de la Paris. Doamna Alba Popescu, punem datele cap la cap. Cele cunoscute, cum să le interpretăm? De ce această explozie de ură? Că Europa creştină prin excelenţă şi formare se pregăteşte să intre în postul Crăciunului şi doresc radicalii islamişti jihadişti să le reamintească europenilor faptul că nu trebuie să stea liniştiţi şi să îşi petreacă sărbătorile şi să se bucure cât se poate acum în condiţii de pandemie de sărbători? Să nu uităm că au lovit anii trecuţi chiar în târgurile de Crăciun. Nu degeaba am pomenit Strasbourgul, să ne amintim de atentatul din Piaţa Kleber, din 12 decembrie, acum doi ani. Am fost acolo, la distanţă de câteva săptămâni, şi erau candele şi flori în memoria celor ucişi. Aşadar, de ce? Alba Popescu: Păi, de ce? Vedeţi dumneavoastră timp de, iată deja sunt aproape 3 ani, în care am avut o pauză în privinţa acestor atentate, ne reîntâlnim cu oroarea numită islamism radical. Evident, dumneavoastră aţi indicat foarte corect, se apropie Crăciunul, teroarea trebuie reinstituită. De fapt, trebuie amintit Europei faptul că acele programe de integrare pe care unii le tot lansau pe piaţă într-o anumită perioadă, a unei populaţii care din punct de vedere civilizaţional este complet diferită de Europa eşuează, iar acea populaţie nu doar că se simte agresată în momentul în care i se spune că urmează a fi integrată într-o societate laică, într-o democraţie occidentală, ci şi, mai mult decât atât, simte nevoia să reacţioneze. Deci, aceasta ar fi o explicaţie de ordin psihologic a acestor reacţii. Pe de altă parte, sigur că sunt acele semnale pe care reţeaua islamistă globală, care a subminat islamul tolerant, islamul moderat şi care începe să submineze şi democraţiile occidentale, le dă lumii faptul că ea există, faptul că ea nu a dispărut, faptul că aceşti ani în care a fost oarecum mai tăcută din punctul de vedere al acţiunilor pe care le-a desfăşurat, asta n-a însemnat că ea nu mai există. Ba există, există şi reacţionează şi, mai mult decât atât, aş vrea să vă amintesc că cel puţin pe mine atentatul de la Paris m-a surprins într-un mod extrem de negativ, prin vârstă celor implicaţi în atentat. Să nu uităm, criminalul avea doar 18 ani. El a fost capabil să îl decapiteze pe acel profesor de istorie şi să demonstreze o dexteritate extraordinară în a face acest lucru, ceea ce înseamnă că a fost foarte bine antrenat. De asemenea, complicii săi, doi dintre ei, erau adolescenţi şi au fost puşi sub acuzare de către autorităţile franceze, alături de încă alţi 5 membri ai acestei familii, pentru că aşa se numeşte ea, este vorba despre o 'usra', cum este termenul arab, deci, o familie care a acţionat în acest caz. Ce mai pot să spun este că într-un mod absolut înfricoşător asistăm la o înnoire a cadrelor în interiorul acestei reţele, momentul în care apare tânăra generaţie, o tânără generaţie iată la fel de radicalizată, dar mult mai bine pregătită decât generaţiile anterioare, chestiune care nu poate decât să ne pună pe gânduri şi să ne aducă la următorul punct, şi anume, acela al măsurilor de contracarare, care evident că sunt ineficiente, pentru că ideea este nu de a ajunge în punctul în care trebuie să contracarezi reţeaua, ci în punctul de a preveni dezvoltarea reţelei, de a preveni radicalizarea, de a preveni apariţia acestor nuclee în sânul societăţii occidentale. Or, aici, din păcate, Europa a eşuat complet. Din 1960, de când aceste organizaţii au început să prolifereze în Europa Occidentală, până în prezent, cu excepţia, iată, am citit acum că cancelarul austriac, Sebastian Kurz, a declarat că va institui o lege de interzicere a islamului politic, în sfârşit. Deci, până în acest moment nu s-au luat acele măsuri menite să acţioneze efectiv împotriva acestei reţele extrem de distrugătoare, care a adus deservicii nu doar societăţii europene, democraţiilor occidentale europene, ci, în primul rând, islamului, în primul rând, societăţii musulmane, pe care a transformat-o într-un oponent civilizaţional, pentru că probabil că pe fond asta se doreşte./lcoman/atataru Realizator: Ce aţi spus dumneavoastră adineauri cu schimbarea de generaţii, modul de operare, mă determină acum, în cursul emisiunii, să schimb un pic ordinea materialelor pe care le-am pregătit şi să pun în undă un material de la Carmen Gavrilă, care vorbeşte chiar despre asemenea chestiuni şi, după aceea, domnule Degeratu vom vorbi şi de învrăjbirea poate, există aşa ceva, între religii, dar şi de acest schimb de generaţii. Reporter: Carmen Gavrilă - În mod evident, nu doar că problema jihadismului european nu a fost rezolvată, ci chiar a căpătat complicaţii noi. De exemplu, în Franţa, terminologia folosită acum este cea de jihadism de atmosferă, adică un mediu propice radicalizării islamiste, chiar şi în lipsa unor moschei sau centre de promovare a islamului radical. Este vorba despre o formă de jihadism împotriva Occidentului şi a valorilor occidentale, cumva plasate în afara organizaţiilor teroriste propriu-zise. Asta nu înseamnă că terorismul tradiţional a dispărut. Un raport realizat de GLOBSEC notează că analiza poveştilor individuale ale mai multor jihadişti europeni arată o implicare pe termen lung în lupta împotriva societăţilor occidentale, iar un motiv de îngrijorare în Uniune este că unii dintre ei urmează să fie eliberaţi din închisoare în următorii ani fără să fi dat semne de renunţare la convingerile lor, de unde şi nevoia unei strategii coerente de combatere a fenomenului, adică tocmai ceea ce a cerut preşedintele francez, Emmanuel Macron. Raportul GLOBSEC atrage atenţia asupra a trei aspecte: fenomenul mereu prezent al teroriştilor care revin în Europa, recidivismul în ce priveşte actele teroriste şi rolul femeilor în jihadul european. Din raport reiese că 33% dintre jihadiştii plecaţi din Europa şi analizaţi de GLOBSEC au avut înainte de implicarea în terorism activităţi criminale şi îşi continuă preocuparea şi activitatea teroristă pentru lungi perioade de timp. Ei sunt foarte bine conectaţi cu mediile jihadiste şi deseori ajung să fie aşa-numiţi antreprenori ai jihadului sau să conducă celule ori chiar reţele teroriste, după ce revin din zone de luptă ca Siria sau Irak. Aceştia sunt, în fapt, multiplicatorii de ideologie jihadistă şi surse de inspiraţie pentru noi generaţii de terorişti. Recomandarea este ca aceştia să fie cât mai curând repatriaţi, judecaţi şi izolaţi, în aşa fel încât exemplul lor să nu fie urmat de noi viitori terorişti. Studiile arată că jihadiştii europeni care au luptat în străinătate au primit în cea mai mare parte sentinţe scurte de închisoare şi la eliberare se arată decişi să îşi continue activităţile teroriste. Raportul GLOBSEC mai dezvăluie că jihadiştii femei nu sunt simple soţii ale teroriştilor, ci unele dintre ele participă la planificarea de atacuri teroriste şi activează ca recrutatori ori diseminatori de propagandă şi ele sunt foarte bine conectate la mediul şi reţelele jihadiste. Realizatorii studiului anticipează că femeile jihadiste vor juca un rol în creştere în dezvoltarea jihadismului european, iar strategiile de contracarare ar trebui să ţină cont că tot mai multe atacuri vor fi orchestrate sau puse în practică de femei./lcoman/atataru Realizator: Domnule Claudiu Degeratu, spre ce ne îndreptăm? Sper că nu aceasta este egalitatea între sexe. Claudiu Degeratu: Da, cred că ne îndreptăm spre o fază în care, mă rog, aşa cum se spunea şi în reportaj, intrăm într-o nouă fază care confirmă adaptarea şi un alt tip de selecţie al celor care acţionează. În treacăt fie spus, se cunoaşte din statistici că, de exemplu, în Austria,s-au întors din Siria 300 de luptători. Dacă raportăm acest număr de 300 de luptători la populaţia Austriei, o să vedeţi că Austria este pe primul loc ca ţară în UE ca număr de luptători raportat la întreaga populaţie. Din punct de vedere social, acest lucru are un impact, pentru că relevă potenţialul de a dezvolta noi reţele şi nu este vorba numai de profilul unor noi actori în reţeaua respectivă, ci şi de potenţialul pe care îl au actualii actori, cei care au deja o experienţă de teren, cei care au luptat în Siria. De exemplu, pentru ancheta declanşată de autorităţile austriece pentru a înţelege ce s-a întâmplat la atacul din Viena, a declanşat încă trei anchete, în Germania, în trei locaţii din Germania s-au efectuat anchete, au mai fost două anchete în Elveţia şi, bineînţeles, cea din Slovacia, la Bratislava, unde au fost prima dată detectate în iulie, când a încercat să cumpere muniţie fără permis, atunci fiind identificat. Franţa are un caz special şi probabil că acolo analiza este mai aprofundată, pentru că deja preşedintele Macron vorbeşte de societăţi paralele în interiorul comunităţilor musulmane şi probabil că Franţa va veni cu un nou concept de abordare a problemei, care e centrat pe un plan educaţional. La nivel naţional se pare că în ianuarie, anul viitor, preşedintele Macron va susţine o lege în Parlamentul francez pentru a înăspri măsurile antiteroriste şi unde accentul, centrul de gravitate va fi pe sistemul educaţional. Acest lucru este, să zicem, ca o tendinţă nouă, aceea de a analiza şi de a preveni în sensul celor spuse de antevorbitori, de a preveni din timp de la vârste fragede. Ca să vă dau un exemplu din proiectul francez, Franţa sau preşedintele Macron intenţionează să introducă inclusiv o obligaţie ca toţi copiii începând de la vârsta de 3 ani să intre în şcolile franceze şi să reducă puternic accesul copiilor la şcolile paralele islamice de tip /Mangisi/ din Franţa, pentru că specialiştii francezi au observat un lucru, că sub legislaţia foarte permisivă a acelei şcoli de acasă - home schooling - se numeşte şi care este o alternativă pe care cetăţeanul francez o are ca să îşi educe copiii acasă, în realitate, în comunităţile musulmane aceasta este o foarte bună acoperire, un paravan pentru frecventarea unor şcoli neoficiale, în care anumiţi imami predică, de fapt, mai mult, să zicem, partea extremistă la vârste foarte fragede. Deci, există o schimbare de abordare, care anticipează, de fapt, noile posibile evoluţii şi apariţia unor noi cohorte de luptători foarte tineri, adaptaţi, cu cetăţenie, mulţi neavând, să zicem, elemente de suspiciune, dar în acealaşi timp benficiind de toată experienţa actualei generaţii de luptători din Siria./lcoman/atataru Realizator: Am vorbit de Franţa, să ascultăm acum corespondenţa de la Daniela Coman şi vedem şi încercările europene de a contracara într-un fel acest flagel. Reporter: Daniela Coman - Marţi, mai mulţi lideri europeni reuniţi într-o conferinţă virtuală au căzut de acord să lucreze metodic la o replică comună coordonată şi rapidă împotriva terorismului islamist. La reuniunea organizată la iniţiativa preşedintelui Emmanuel Macron au fost prezenţi cancelarul austriac, Sebastian Kurz, aflat în vizită la Paris, iar în videoconferinţă cancelarul german, Angela Merkel, premierul olandez, Mark Rutte, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Franţa încearcă să-i mobilizeze pe toţi europenii în lupta împotriva terorismului islamist, care va fi şi una dintre priorităţile sale în primul semestru din 2022, când va deţine preşedinţia Consiliului UE. Preşedintele Emmanuel Macron le-a cerut partenerilor punerea în aplicare completă şi riguroasă a arsenalului de măsuri pe care Europa le-a adoptat după atentatele din Franţa din 2015. Emmanuel Macron: Dezvoltarea de baze de date comune, cooperarea între poliţiile europene, schimbul de informaţii, întărirea legislaţiei penale, completarea dispozitivului privind colectarea datelor pasagerilor curselor aeriene. Cea mai mică scăpare la frontiera exterioară sau într-unul dintre state este un risc de securitate pentru toate celelalte. A doua axă o reprezintă lupta împotriva propagandei teroriste şi a mesajelor ce incită la ură pe internet. De aceea, decizia privind retragerea conţinuturilor teroriste într-un termen de o oră de la apariţie trebuie obligatoriu adoptată în următoarele săptămâni. Apoi, trebuie să reformăm Acordul Schengen, pentru ca acest spaţiu de liberă circulaţie să fie şi unul de siguranţă, ceea ce înseamnă să întărim securitatea frontierelor externe ale Uniunii, să îmbunătăţim mecanismele sale de funcţionare, inclusiv pedepsirea celor care îi încalcă regulile. Reporter: Emmanuel Macron a atras atenţia şi asupra utilizării abuzive a dreptului de azil în ţările europene, de care se folosesc reţelele de traficanţi sau persoanele ce sosesc din zonele de conflict. Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, a cărui ţară a fost recent victima unui atentat terorist islamist, avertiza că pentru a-şi proteja propria libertate, europenii trebuie să le limiteze libertatea acestor terorişti, care au supravieţuit luptelor din Siria şi Irak, iar acum se dovedesc adevărate bombe cu efect întârziat. El s-a declarat perfect de acord cu propunerile preşedintelui Franţei, insistând pe necesitatea unei securizări reale a frontierelor: 'Trebuie să ştim exact cine intră şi cine iese de pe teritoriul european' - a spus Sebastian Kurz. La rândul său, cancelarul german Angela Merkel a insistat pe faptul că aceste măsuri ale europenilor nu trebuie interpretate ca o luptă a creştinismului împotriva islamului, când, de fapt, este vorba despre reacţia unei societăţi democratice faţă de un comportament terorist şi antidemocratic. Mâine este prevăzută o reuniune a miniştrilor europeni de interne, care vor studia deciziile convenite şi vor găsi soluţii pentru a le putea pune în practică, înainte ca o sinteză a concluziilor mini-summitului antiterorism iniţiat de preşedintele Franţei să fie aprofundate de liderii celor 27 de state membre la Consiliul European din 10 decembrie de la Bruxelles./lcoman/atataru Realizator: Aşadar, să se încerce o învrăjbire între religii, doamna Alba Popescu? Alba Popescu: Este evident că acesta este obiectivul celor care căpuşează această reţea islamistă şi toate aceste orori, pe care, iată, de aproape 100 de ani reţeaua ni le serveşte în diverse regiuni ale lumii, pentru că din Indonezia până în Europa şi până în Africa, din păcate, graniţele islamului sunt graniţe însângerate, ca să-l citez în teza aceasta civilizaţionistă pe unul dintre creatorii săi, pe Huntington. Aş vrea însă să mai spun un aspect, legat de aceste strategii de combatere a terorismului în UE. Vedeţi, din 2005, liderii europeni formulează la interval de câţiva ani noi şi noi strategii. În 2005 am avut strategia de combatere a terorismului. În 2015 agenda europeană pentru securitate a prevăzut înfiinţarea Centrului European de Combatere a Terorismului. În 2017 au avut alte directive privind combaterea terorismului, iar acum în iulie, anul acesta, o nouă strategie de securitate pentru perioada 2020-2025. Problema este însă că toate aceste strategii nu ajung să se implementeze, ele rămân într-o etapă dintr-aceasta de dezbatere publică, de obicei într-un moment fierbinte, ulterior unor astfel de atacuri, după care subiectul dispare de pe agenda europeană, se trece la alte subiecte şi, în final, cei care câştigă sunt aceste celule, aceste familii, aceste grupări care aparţin de imensa reţea pan-islamică, iar cei care pierd evident suntem noi toţi, pentru că încet-încet trebuie să înţelegem că islamismul acesta ultraconservator, radical, creează adepţi. Se vorbeşte despre acest jihadism de atmosferă. Eu nu cred că este un jihadism de atmosferă. Eu cred că ne confrutăm cu un fenomen de prozelitism în cadrul familiilor membrilor reţelei. Este vorba despre copiii acestora, în mare majoritate băieţi, este vorba despre rude feminine ale acestora care sunt atrase, sunt atraşi către această ideologie din fragedă pruncie. Din acest motiv fenomenul este extrem de periculos. Realizator: Pe de altă parte, domnule Caludiu Degeratu, parcă vizualizăm istoria aşa foarte rapid, vreo 1500 de ani, sigur nu era islam atunci, dar Attila care încerca să meargă să cucerească Roma, marele oraş al perioadei din vremea aceea, şi dacă nu erau înfrângerile pe care le-a suferit spre Orleans, la bătălia de pe Câmpiile Catalaunice, cine ştie ce s-ar fi întâmplat sau, mai încoace, surprinse foarte bine acum vreo 140 de ani, în "Scrisoarea a III-a" de Mihai Eminescu, cu celebrul vers "din pristolul de la Roma să dau calului ovăz", Roma iarăşi fiind, mă rog, e şi sediul Papalităţii şi sediul creştinismului din vechime. Cum să ne uităm aşa? Claudiu Degeratu: Această idee de expansiune, chiar dacă are să zicem bază religioasă sau ideologică, ea a fost prezentă şi o să mai fie prezentă. Pe de altă parte, sigur că, dacă rămânem la o strategie formală, ea nu va face faţă unei decizii dictatoriale sau unei decizii ultracentralizate, cum ar fi cazul unei organizaţii teroriste. Deci, noi trebuie să ne adaptăm strategia la adevăratele date ale problemei. Este foarte greu ca o strategie europeană să fie implementată fără progres la nivel naţional şi avem destul de multe divergenţe, inclusiv, să zicem, în această perioadă noiembrie-decembrie, vizavi de aprobarea unor măsuri noi antiteroriste. Sunt ţări care vreau să vă spun deschis că nu acceptă poziţia sau propunerile franceze sau franco-austriece, sunt ţări care consideră în continuare că trebuie să păstrăm abordarea existentă de a nu impune reguli de integrare socială pentru azilanţi, pentru cei care vin din alte regiuni, şi bineînţeles că acest lucru ridică mari probleme de implementare a unei strategii coerente europene. Va fi foarte greu, vă spun sincer că nu cred că vom avea măsuri eficiente sută la sută luate în următoarele luni, chiar dacă acum sigur vocea Parisului, vocea Vienei, ambele sunt foarte ferme, par foarte ferme, în realitate, chiar şi în discuţiile de astăzi, de mâine, când va fi o videoconferinţă între miniştrii afacerilor interne, se pare că nu sunt chiar aşa, nu există un consens unanim vizavi de aceste măsuri ferme noi, care să deschidă un nou capitol. Bineînţeles că există şi partea cea mai grea din toată această discuţie, cea legată de programele de deradicalizare. Fiecare ţară impune noi reguli, impune propriile criterii şi încearcă să gestioneze la nivel naţional probleme foarte sensibile din punct de vedere politic, mai ales pentru că există interese europene şi în regiunile să zicem de origine ale terorismului. Realizator: La final, aceeaşi întrebare pentru amândoi, cu un răspuns într-o frază. Ce credeţi? Va fi liniştită sau nu Europa acum? Ne aşteptăm la un Crăciun însângerat sau nu? Doamna Alba Popescu. Alba Popescu: Asta depinde de modul în care vor reacţiona autorităţile. Nu, nu ştiu, mi-e foarte greu să vă dau un răspuns optimist. Să sperăm că va fi bine. Să sperăm că autorităţile vor şti ce au de făcut. Realizator: Am înţeles. Domnule Claudiu Degeratu. Claudiu Degeratu: Perioada critică a fost octombrie-jumătatea lui noiembrie, să sperăm că acum vom avea o perioadă cu sărbători de iarnă ceva mai liniştite. Realizator: Doamna Alba Popescu, domnule Claudiu Degeratu vă mulţumesc pentru atenţia cu care i-aţi onorat pe distinşii noştri ascultători, pentru participarea la "Euroatlantica", le mulţumesc şi lor, doamnelor şi domnilor dumneavoastră pentru atenţia cu care sper ne-aţi urmărit. Sunt Nicu Popescu. Să auzim numai de bine!