Euroatlantica: Ediția din 12 august 2021

RRA: "Euroatlantica"

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (12 august, ora 21:05) - Realizator: Cristian Dumitraşcu - Bună seara și bine v-am găsit! Sunt Cristian Dumitrașcu și vom vorbi în această seară la "Euroatlantica", aici, la Radio România Actualități, despre misiunile Forțelor Navale Române, cu doar câteva zile înainte de Ziua Marinei, un eveniment așteptat de un public numeros, dornic să afle despre acțiunile care se organizează în fiecare 15 august la Constanța, la Mangalia, dar și în celelalte orașe-port de la Dunăre - Tulcea, Brăila și Galați. Vom avea doi invitați în această seară, amândoi vor intra cu noi prin telefon de la Constanța; este vorba despre doamna Mariana Păvăloiu, profesor, și un fin cunoscător al istoriei Marinei Române și contraamiralul de flotilă Cristian Lişman, locțiitorul șefului Forțelor Navale. Cu domnul Lişman vom intra în legătură un pic mai târziu; cu domnia sa vom vorbi despre actualitate, despre misiunile foarte importante la care participă anul acesta Forțele Navale Române. Dar vom începe "Euroatlantica" referindu-ne la câteva momente importante legate de istoria foarte interesantă a Marinei Militare Române şi aici mă gândesc la ultimii, să zicem, 70 de ani, pentru că toată dezvoltarea și modernitatea, atâta câtă este, în Marina Militară Română de astăzi se bazează pe o tradiție foarte valoroasă, s-a reluat o legătură ruptă de comuniști cu tradiția Marinei Regale. Iată că și ultimele achiziții de nave au preluat unele dintre numele navelor de război similare din cel de Al Doilea Război Mondial, fregatele "Regele Ferdinand" și "Regina Maria" stau mărturie în acest sens. Dar veți afla în minutele următoare că anul acesta s-au mai reluat niște conexiuni cu trecutul valoros al Marinei prin faptul că și alte nave și structuri au preluat numele unor mari ofițeri și amirali din perioada interbelică, reprezentanții unei generații de elită, care în cel de Al Doilea Război Mondial nu au pierdut nicio bătălie. Asta bineînțeles până în 23 august 1944, când ai noștri au fost nevoiţi să predea rușilor totul, adică au predat și tehnică și nave. Se află cu noi în direct prin telefon, vă spuneam, doamna profesor Mariana Păvăloiu. Bună seara și bun venit la "Euroatlantica", aici, la Radio România Actualități!
Mariana Păvăloiu: Bună seara! Bine v-am găsit!
Realizator: Am avut astăzi bucuria să aflu că un demers pe care l-ați avut de ani de zile s-a înfăptuit anul acesta, este vorba despre numele marelui amiral Horia Macellariu, care, iată, după ce a fost preluat de corveta de la Mangalia, a mai fost preluat de încă o structură din Marina Militară.
Mariana Păvăloiu: Este o structură superioară. Este vorba de o poveste, că istoria are povești și la prezent și la trecut, în anul 2009 făceam prima expoziție Macellariu, Horia Macellariu la bordul fregatei "Regina Maria". Era un omagiu adus amiralului, adus distrugătorului "Regina Maria", spuneaţi dumneavoastră de tradiția numelor, Mărăști, Mărășești, Regina Maria, Regele Ferdinand, și un căpitan comandor de atunci inimos a preluat această idee, s-a însămânțat și s-a dezvoltat, astfel încât, atunci când domnia sa a ajuns comandantul flotilei, a făcut demersurile necesare și eu cu argumentele istoriei le-am adus și astăzi avem bucuria de a vedea Flotila 56 Fregate, cu numele onorific contraamiral Horia Macellariu. Este vorba despre domnul amiral care astăzi conduce flota, un destin care îl urmărește pe amiralul Iacoblev așa cum l-a urmărit și pe Macellariu. Din fericire, pe amiralul Iacoblev îl urmărește la pace. Pe Macellariu l-a urmărit la război și forţa navală pe care a condus-o pe Marea Neagră este ceea ce este astăzi flota. Bucuria... Da, vă rog...
Realizator: Da, chiar voiam să vă invit să îi spuneți numele domnului Iacoblev, pentru că știam că despre dânsul este vorba, și aș îndrăzni să facă o comparație: amiralul Macellariu a fost într-o condiție specială la război și apoi din păcate nu a mai fost în libertate, adică ce a urmat a fost de neimaginat pentru contraamiralul...
Mariana Păvăloiu: Aşa este. Din 1948 până în 1964 amiralul a făcut detenție grea, foarte grea, a fost ani în șir în care a fost întemnițat într-o celulă zidită în care nu știa dacă este noapte sau zi, dacă e vară sau iarnă.
Realizator: A făcut vestita Râmnicu Sărat împreună cu Corneliu Coposu și cu alți mari oameni ai neamului românesc. Sunt lucruri pe care dvs le-ați aflat la prima mână, să spun așa, sunteți, cred, unul dintre puținii oameni care l-au cunoscut personal pe amiralul Macellariu.
Mariana Păvăloiu: Da, l-am cunoscut, am avut această bucurie, așa cum și arhivele militare ne-au dezvăluit secrete din cariera lui, din viața lui și pe care la rândul meu am avut prilejul să i le reamintesc amiralului, care le-a primit cu emoție. Vă dați seama, memoriul personal făcut în urmă cu 70 de ani de către amiralul Negrescu i-l citesc la telefon și el își amintește că într-adevăr în Primul Război Mondial a fost aghiotantul acestuia și a fost atât de frumos elogiat, a recunoscut expresiile și bucuria, bucuria pe care o are orice om/schelaru/, orice militar care își serveşte ţara, care îşi exercită funcția, îşi exercită profesia, pentru că e o profesie. Profesia armelor este o profesie nobilă, indiferent la ce armă slujește militarul.
Realizator: Revenind la această reluare de tradiții, Euroatlantica este o emisiune de geopolitică, vorbim aici despre integrarea noastră în structurile euroatlantice, despre misiunile foarte importante la care participăm și cu toții realizăm, până la urmă, securitatea României, așa cum s-a întâmplat şi în al Doilea Război. Cât de important credeți că este pentru cei care sunt acum sub arme, cât de important este ca ei să știe despre aceste fapte de luptă, despre această valoare pe care o aveau oamenii în perioada respectivă?
Mariana Păvăloiu: Poate sunt lipsită de, știu eu, de imaginație dacă revin tot la modelul Iacoblev-Măcelariu, pentru că au fost amândoi comandanţi "Regina Maria", amândoi au condus, unul escadrila, altul flotila, unul forţa navală, altul conduce flota și amândoi și-au făcut datoria și mă gândesc atunci când "Regina Maria", distrugătorul, a îndeplinit așa misiuni grele, numai Operațiunea "60.000", când amiralul spunea că stătea zi și noapte pe comandă, în fruntea convoaielor care mergeau către Sevastopol și către Odessa, nicio navă nu a fost pierdută de către Forțele Navale Române.
Realizator: Spuneați dumneavoastră în interviurile anterioare pe care le-am realizat aici, la Radio România Actualități, că pe nedrept, cumva, Operațiunea "60.000", aceea de recuperare a militarilor români dinspre frontul de est către patrie, a fost cu mult mai complicată și cu mult mai, să zicem, mai complexă decât Dunkirk-ul.
Mariana Păvăloiu: Cu siguranţă! Hai să ne gândim numai la distanţă. Erau peste 200 de km, peste 250 de km. Dincolo era mult mai puțin, nu? Distanța. Apoi, misiunea, erau submarinele sovietice atât de multe care cunoșteau zona, care cunoșteau... toate navele românești le cunoșteau după sunet. Submarinele le detectau cu sonarele lor. După aceea, să ne gândim la avioanele, mulțimea de avioane care au urmărit și greutatea cu care au fost ambarcaţi la bord. Să nu uităm că navele noastre /.../ nave mari, trebuiau să primească după ambarcațiuni mai mici și apoi urcau la bord. Ele nu puteau să ajungă la mal, să intre în port în condițiile în care armata sovietică era în apropiere și chiar la un moment dat, în ultimele zile, 10, 12, 14 mai, ocupaseră deja porturile și împrejurimile.
Realizator: O operațiune, într-adevăr, foarte complicată pe care cei care se aflau la comandă atunci au dus-o la bun sfârșit. Dumneavoastră ați predat ani de zile studenților din Academia Navală istoria marinei. Cum ați văzut în ochii studenților licărind, așa, curiozitatea? Mă gândesc că ați avut această satisfacție să vedeți că aţi sădit în ei niște lucruri pe care n-aţi fi putut să le sădiţi dacă nu ar fi aflat lucrurile astea.
Mariana Păvăloiu: Să ştiţi că a fost nu numai prelegerea sau cursul pe care l-am ținut în aulă, ci cu majoritatea dintre ei, prin înțelegerea rectorilor Academiei, am fost și am vizitat Corveta Horia Măcelariu, corvetă care din 1996 îi poartă numele, la Mangalia, și se află în Portul Militar Mangalia. Interesul lor pentru modele, să știți că au fost studenţi care atunci când.... La începutul semestrului am spus: "Despre ce v-ar plăcea să vorbim la seminarii?". Şi au spus: "Doamnă, vrem modele, modele de marinari, de ofițeri de marină, de amirali". Şi pentru Măcelariu a trebuit să avem două seminaii. Atât au fost de interesați și interesul lor a fost și mai mare când câțiva dintre au mers la sesiuni științifice și și-au ales să prezinte comunicări legate de activitatea amiralului Măcelariu. Şi mai mult, chiar unul dintre studenți, Alin Mocanu, acum este anul III, a scris în ziarul Observatorul Militar despre amiralul Măcelariu. Eu zic că e o recunoaștere.
Realizator: Aşa este și încă prea puțin. Aţi spus că au fost două seminarii, tot e prea puțin pentru ce a însemanat Măcelariu. Înainte de a trece la invitatul următor pe care l-am anunţat, la contraamiralul de flotilă Cristian Lişman, aș vrea înainte de încheierea interviului nostru să ne spuneți şi despre Cătuneanu, pentru că, iată, mai este încă o reușită.
Mariana Păvăloiu: Da, este un proiect care a început în urmă cu cinci ani, chiar în august 2016, când se împlineau, în iarna lui 2016-2017, se împlineau 100 de ani de la tragedia de la Ciurea, când sute de oameni au murit în dezastrul feroviar, cel mai mare dezastru feroviar din România. Printre ei s-a aflat cel care era chemat de către maiestatea sa, de către Regele Ferdinand. Este vorba de comandorul Alexandru Cătuneanu. Cine a fost Cătuneanu? Cătuneanu a fost primul ofițer hidrograf român, cu studii în Franța, la /.../, cu studii aprofundate, dar și la bordul navelor franceze a ieșit în mare, a mers până în Noua Caledonie și el a condus între anii 1896-1900, a condus lucrările de executare a primei hărți hidrografice a coastei românești a Mării Negre./geftene
Realizator: Proiectul de acum este că numele de Cătuneanu va fi preluat de...?
Mariana Păvăloiu: De Direcţia Hidrografică Maritimă, împreună - și atât mai spun, o frază și închei - Vreau să vă spun că în ultimii 5 ani, prin colaborarea Direcţiei Hidrografice, acest proiect l-am început cu comandorul Săvulescu, Marian Săvulescu, amiralul de astăzi și a fost dezvoltat în continuare și preluat de Statul Major al Forțelor Navale și de Primăria comunei Ciurea, de primarul Cătălin Lupu. Vreau să vă spun că astăzi, o școală din Ciurea îi poartă numele, că statuia lui se află în parcul comunei, dar și în fața școlii. Vreau să vă spun că o bornă cu placă comemorativă a fost pusă de către Direcția Hidrografică Maritimă prin grija comandorului Nicolae Vatu și de asemenea numele lui Cătuneanu este purtat de două nave hidrografice, de o sală de briefing, iar acum iată că va fi purtat de către Direcția Hidrografică. Este într-adevăr ctitorul hidrografiei militare românești.
Realizator: Povești despre marină, și nu doar povești. Sunt lucruri care nu pot fi cuprinse cu mintea noastră. Cât de importante au putut să fie aceste evenimente care s-au întâmplat atunci, și acești oameni prin vremuri care iată ne însoțesc...
Mariana Păvăloiu: Da. Să știți că este este meritul Statului Major, indiferent cine a fost la comandă în ultimii ani. Stafful Marinei Militare este atât de receptiv la tot ce înseamnă istorie și personalitate din istoria Marinei, încât dați-mi voie să aduc mulțumirile mele personale, pe lângă această gratitudine de care îi asigur! Stiţi ce se întâmplă? Eu sunt așa de emoționată, de câteva zile când am aflat că și direcția a primit numele Cătuneanu, că au început toate astea au început așa cum să zic ca un val, știți și valul sau ca o avalanșă, a fost un bulgăre și totul s-a mărit, s-a mărit și când vezi că se împlinește - nu vrei bucurie mai mare.
Realizator: Aşa este!
Mariana Păvăloiu: Da.
Realizator: Vă mulțumesc foarte mult, doamna profesoară Mariana Păvăloiu. Euroatlantica merge mai departe cu această ediție dedicată Marinei pentru că va fi Ziua Marinei. În câteva secunde vom intra în legătură telefonică cu contraamiral de flotilă Cristian Lişman. Doamna Păvăloiu, sărut mâna. Buna seara!
Mariana Păvăloiu: La revedere! Si la mulţi ani Marinei!
*
Realizator: Euroatlantica aici la Radio România Actualități. Suntem în direct cu domnul contraamiral Cristian Lişman, comandantul componentei operaționale navale și locțiitor al șefului Statului Major al Forțelor Navale. Domnule contraamiral, bună seara și bine ați venit la Radio România Actualități!
Cristian Lişman: Bună seara, dumneavoastră și ascultătorilor dumneavoastră!
Realizator: La Euroatlantica, am vorbit mai întâi cu doamna Păvăloiu despre o componentă importantă pe care noi o considerăm importantă în această săptămână în care va fi și Ziua Marinei, este vorba despre o componentă istorică, de tradiții, de oameni care au fost și despre care trebuie musai să știm și toți cei care sunt în forțele navale trebuie să știe despre un Horia Macellariu, despre un Cătuneanu. Iată nume care au fost, în această perioadă, acordate unor structuri din forțele navale. Venind către actualitate, Euroatlantica urmărește misiunile foarte importante la care participă marinarii militari români. Aș vrea să recapitulăm dacă este posibil de la începutul anului până în prezent și ce o să fie până la sfârșitul anului din acest punct de vedere al misiunilor integrate în Alianța Nord -Atlantică.
Cristian Lişman: Da, cu mare plăcere, aș putea să vă fac o trecere de la tradiție, unde cele două repere ale istoriei amiralul Horia Macellariu și comandorul Cătuneanu ne-au reprezentat și au definit istoria forţelor navale și se regăsesc și în prezent, deoarece pe data de 14 august cele două unități de elită, Flotila 56 fregată şi Direcţia Hidrografică vor primi drapele de luptă, iar denumirea unităților este numele celor două mari repere. Referitor la acțiunile pe care forțele navale le-au desfășurat din perspectiva atingerii direcției principale noastre de acțiune, aceea de a ne îndeplini obiectivele și misiunile pe care le avem, am parcurs șapte luni de zile în care am desfășurat și am participat la patru exerciții majore. Primul exercițiu Sea Shield, organizat de Forțele navale Române, este un exerciţiu internaţional, dedicat luptei antisubmari, dar la care au participat și cele două grupări permanente ale NATO, prezente în Marea Neagră pe perioada exercițiului: Gruparea permanentă SNMG-2 şi Gruparea permanentă SNMMCM Grup 2, la care noi Forțele Navale Române am avut în cadrul grupurilor avut în cadrul grupărilor câte o navă, Fregata
Regina Maria, fregata 222 şi Dragorul maritim 25. A urmat al doilea exercițiu, un exercițiu dedicat unei lupte navale specifice nouă, lupta contra minelor, în care a participat din nou gruparea SNMMCM Grup 2 a NATO, prezentă în Marea Neagră și la care au participat şi ţările vecine României.
Realizator: Şi apoi vă pregătiți pentru o misiune foarte importantă în Mediterana?/lalexandrescu
Cristian Lişman: Da. Pe lângă exercițiile pe care noi le-am organizat, în acest moment, noi participăm în cadrul operațiilor, iar pentru forţele navale operație înseamnă participarea în cadrul unei grupări permanente NATO, care se poate desfășura în arealul Mării Negre sau în Marea Mediterană. Într-adevăr, în luna septembrie, Fregata 222 îşi va desfăşura o misiune sub comanda Comandamentului Aliat de la Northwood, timp de 30 de zile ca navă comanda pe timpul operației "Sea Guardian". Este o operație NATO, desfășurată sub comandă NATO, iar Forțele Navale Române a trimis cea mai importantă capabilitate și cel mai bun echipaj acolo.
Realizator: Pentru că aţi spus despre cea mai bună navă şi cel mai bun echipaj, ştim că sunt probleme cu încadrarea, sunt probleme cu selecția, pentru că asta e situația și nu se întâmplă doar în Forțele Navale. Cum vă descurcați cu resursa umană?
Cristian Lişman: La momentul acesta, cred că noi am depășit faza în a ne 'descurca'. Avem un management al personalului care este bine planificat. Aceasta ne ajută pe noi să nu avem probleme în alcătuirea echipajelor. Trecem printr-o perioadă atipică pe timpul pandemiei, care includ restricții, și, mai nou, restricții ca toate echipajele Forţelor Navale, ca și echipajele forțelor NATO, care participă la misiuni ar trebui să fie vaccinaţi. Asta este recomandarea Comandamentului NATO. Din punctul acesta de vedere, echipajele Forţelor Navale au tot echipajul vaccinat. Deci noi ne vom desfășura activitățile noastre pe timpul misiunii în siguranță, iar măsurile pe care le ia Comandamentul de la Northwood privind activitățile din porturile unde ne vom reface capacitatea de luptă vor fi stabilite în funcție de condițiile pandemiei din localitatea respectivă.
Realizator: Nu pot să nu vă întreb cum ați trecut, cum ați privit Ziua Marinei de anul trecut - a fost prima zi a Marinei fără public - și cum va fi anul ăsta?
Cristian Lişman: Da, suntem puțin frustrați din punctul acesta de vedere, pentru că Ziua Marinei nu este doar ziua marinarilor militari, este o zi pe care noi o împărtășim, am împărtășit-o în fiecare an cu populația orașului Constanța, cu populația civilă prezentă la mare în data de 15. Da, va fi puțin diferit față de anul trecut când activitatea s-a desfășurat în portul Constanța, pe data de 15, și pe mare cu un exercițiu naval întrunit. Anul acesta, în plus, datorită unor relaxări care au survenit în concordanță cu aplicarea legilor și hotărârilor de guvern în vigoare, legate de pandemie, au permis organizarea Zilei Recunoștinței și mai ales Ziua Porților Deschise, ceea ce oferă, ne oferă nouă oportunitatea, dar şi populației civile, în a vizita navele, capabilitățile Forţelor Navale în portul Constanța, în data de 14 august. Acesta este un lucru în plus față anul trecut când am sărbătorit Ziua Marinei.
Realizator: În data de 14 august, de la ora...
Cristian Lişman: Începând cu 9:00. A fost transmis şi un comunicat de presă. S-au stabilit şi condițiile în care persoanele civile pot participa la această activitate. Aș dori să le reamintesc: să fie vaccinate, să fi trecut prin boală sau să aibă un test care să fie valabil. Totul pornește în primul rând de la a asigura siguranța persoanelor care intră în port și mai ales siguranța echipajelor Forțelor Navale care sunt la bordul navelor.
Realizator: La finalul interviului, domnule contraamiral, aș vrea să vă rog să dați un mesaj de încredere, de siguranță, cred că altul nu poate exista. Am ascultat recent un fragment dintr-un interviu cu regretatul contraamiral Petre Zamfir care spunea - din păcate, s-a prăpădit de curând - că orașul Constanța îi este dator Marinei Militare, pentru că dacă nu ar fi fost Marina acolo, probabil că ar fi fost şters de pe fața Pământului, așa cum au fost multe orașe europene, cum ar fi Berlinul sau altele. Este Marina Română, că mi-a plăcut sintagma dumneavoastră, că am trecut de faza de 'descurcare' și este totul foarte bine planificat. Sunteți în măsură să asigurați securitatea oamenilor, din punctul ăsta de vedere, al Forței Navale pe Marea Neagră?
Cristian Lişman: Ce putem să vă asigurăm și mesajul este optimist, că Forțele Navale, împreună cu celelalte categorii de forțe, își asumă și își vor îndeplini misiunea de a apăra frontierele patriei. Asta înseamnă că tot ce ține de apele teritoriale, din punctul de vedere ale Forțelor Navale, de a păstra comunicaţiile maritime, dar şi fluviale, care sunt în misiunea Forţelor Navale, o vom face fără să ne gândim și o vom face şi ne vom îndeplini datoria aşa cum avem în jurământul pe care l-am depus faţă de ţară.
Realizator: Vă mulțumesc, domnule contraamiral Cristian Lişman. Vă urăm și noi la mulți ani de Ziua Marinei și probabil că ne vom vedea acolo, pe malul mării.
Cristian Lişman: Vă mulţumim pentru urări şi vă aşteptmă cu drag la Ziua Marinei.
Realizator: "Euroatlantica" a ajuns la final. Mai avem însă timp să vă dăm o știre de ultimă oră: mâine, se vor întoarce aeronavele militare care au participat la stingerea incendiilor în Macedonia de Nord. Va fi un ceremonial pe care noi îl vom reliefa în emisiunea "Jurnal militar", de sâmbătă de la ora 9:05, aşa cum se întâmplă în fiecare sâmbătă dimineață. Am vorbit despre "Jurnal militar". Va fi o ediție specială, realizată în sistem duplex, în studio de la București, dar și într-un studio de la Radio Constanța, unde voi avea un invitat de acolo, de la Ziua Marinei, în așa fel încât toți cei care ascultați Radio România Actualități să fiți mai aproape de ce se întâmplă în 14 august, când sunt "Porțile deschise" în Marina Militară Română, dar și în 15, când este chiar Ziua Marinei. Vă salut regulamentar, să ne auzim cu bine, toate bune.