Euroatlantica - Ediția din 11 martie 2021

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (11 martie, ora 21:05) - Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor şi domnilor, bună seara! La microfon, Nicu Popescu. De un an de zile, pandemia COVID-19 a dat peste cap activitatea umană, indiferent de domeniul ei: social, economic, politic, de securitate şi apărare, sport, divertisment. În ultima perioadă, au avut loc mai multe reuniuni cu caracter politico-militar şi de securitate, care au avut în vedere siguranţa bătrânului continent, din toate punctele de vedere, fie că vorbim de reuniuni ministeriale la nivelul NATO, de Conferinţa de securitate de la München, de Consiliul Eropean şi diversele întâlniri pe care le-a avut secretarul general al NATO, domnul Stoltenberg, dar, între altele, şi conferinţele interparlamentare au fost săptămâna trecută - noi am amintit de ele - privind politica externă şi de securitate comună şi respectiv politica de securitate şi apărare comună, ca parte a dimensiunii parlamentare a presedinţiei portugheze a Consiliului Uniunii Europene, care - ştiţi - se desfăşoară pe perioada acestui semestru. Din partea României la aceste conferinţe au participat preşedinţii comisiilor senatoriale de specialitate, doamna Nicoleta Pauliuc, care este preşedinta Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, şi domnul Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de politică externă. Îi avem în această emisiune înregistrată. Bună seara, domnule Corlăţean!

Titus Corlăţean: Bună seara!

Realizator: Domnule preşedinte, cum trebuie să privim către NATO? Iată, miercuri, pe data de 10 martie, chiar a avut loc o convorbire telefonică a preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu secretarul general al NATO, domnul Stoltenberg, în pregătirea summitului NATO din acest an şi în contextul procesului de reflecţie pruvind viitorul NATO, obiectivul NATO 2030.

Titus Corlăţean: Cum ar trebui noi în România să privim identitatea noastră euroatltantică şi apartenenţa la NATO şi cum ar trebui să privim viitorul Organizaţiei Nord-Atlantice, aşa cum am privit-o în toţi aceşti ani, cu o poziţie constantă bipartizană, indiferent de cine se afla la putere sau în opoziţie în România, ca filieră centrală şi bineînţeles împreună cu Parteneriatul Strategic su Statele Unite, filieră esenţială pentru securitatea naţională a României, a zonei şi a aliaţilor, adică punctul de referinţă central care, este adevărat şi aţi menţionat această întâlnire importantă a preşedinţilor de comisii de politică externă şi respectiv de apărare din parlamentele naţionale ale Uniunii Europene, care se pun în clipa de faţă într-un context mai larg al relaţiei cu Uniunea Europeană şi modul în care strategiile specifice fiecărei organizaţii vor fi, sperăm noi la Bucureşti şi mulţi alţii, complementare cu adevărat, fără să intre într-o competiţie, din punctul de vedere al asigurării capacităţilor militare şi al asigurării securităţii statelor membre.

Realizator: Cum trebuie să privim această complementaritate, pentru că ştim foarte bine, am amintit şi la "Euroatlantica", de curând au fost, mai ales din partea Franţei, exprimate o serie de elemente care într-un fel să valorizeze, dacă putem spune aşa, şi poziţia Franţei ca singură ţară membră a Uniunii Europene, membră în Consiliul permanent de Securitate al Naţiunilor Unite, membru permanent, membru permanent, după retragerea Marii Britanii?

Titus Corlăţean: Pot să vă spun că, în această conferinţă de două zile, la care aţi făcut şi dumneavoastră, şi eu referire, de săptămâna trecută, a avut două mari capitole, în prima zi de reuniune avându-l ca invitat principal pe Jens Stoltenberg, pe secretarul general al NATO, şi văa sigur că a fost o dezbatere extrem, extrem de interesantă şi de provocatoare în sens pozitiv, iar cea de-a doua zi, cu înaltul reprezentant pengru politică externă, securitate şi apărare la nivelul Uniunii Europene,a dică ministrul de externe al Uniunii Europene, Josep Borrell. Şi a fost pentru mine forte interesant sa pot să iau şi temperatura, să pot şi să exprim poziţia noastră, a Comisiei de politică externă din Senatul României şi a României, pentru că poziţia este evident aceeaşi./aionescu/ A fost foarte relevant faptul că am identificat o majoritate foarte clară la nivelul președinților de comisii de politică externă sau de apărare din parlamentele naționale UE, care au intervenit și care au spus foarte clar: relația strategică cu Statele Unite și mai ales în contextul actual, al agendei noii administrații americane de la Washington și deschiderea spre multilateralism, foarte importantă, ne oferă premise foarte solide pentru, nu aş spune relansarea, dar reconsolidarea relației euroatlantice, transatlantice și sinergia asta dintre NATO și UE este un bun câștigat, chiar dacă am traversat, așa, în anii anteriori, din varii considerente, o perioadă poate nu întotdeauna, sută la sută, fastă, din rațiuni politice, în principal. Este un moment în care strângem rândurile şi suntem și obligaţi să strângem rândurile, dar având un fundament comun: fundamentul democratic. Şi asta este foarte important când discutăm între aliaţi și parteneri europeni, care au un fundament și un sistem de valori de natură democratică de tip occidental și atunci, discuțiile din interiorul Uniunii Europene, care nu sunt tranşate, nu sunt întotdeauna simple, cu acest concept de autonomie strategică pe care Franța, dar și Germania, în anii anteriori, l-au promovat, în ideea consolidării unei capacități militare a Uniunii Europene proprii, mai puternice, coezive și oarecum autonome - și autonome față de capacitatea militară a NATO. E un subiect în care Franța rămas consecventă. Nu am auzit atât de mult exprimarea Germaniei de această dată, dar am auzit foarte multe alte state care au spus foarte clar, așa cum eu însumi am spus, din partea Senatului României, că nu avem niciun interes să existe competiţie, nu avem nici un interes să vedem duplicarea mecanismelor, eforturilor, resurselor atunci vorbim de teme atât de serioase, de importante, precum securitatea noastră la nivelul Alianței, la nivelul Uniunii Europene și că avem toate premisele din lume, dezvoltând, e adevărat, o capacitate tot mai puternică de apărare la nivelul Uniunii Europene, să lucrăm împreună cu Alianța, să fim complementari, mai ales că 90% din populația care este la nivel european se regăsește în interiorul Alianței. Deci noi suntem, în bună măsură, cam aceiași contributori, în termeni militari, de securitate, bugetari, politici și atunci este foarte bine să ne gândim că nu este cazul să duplicăm eforturile, dar putem să fie complementari, să vedem în termeni precum ameninţările hibride, ameninţările cibernetice, chestiuni legate de terorism, cum putem să fim complementari în aceste eforturi. A fost o dezbatere foarte bună şi eu, de exemplu, am menţionat că la Bucureşti, acest termen de autonomie strategică este mai degrabă înțeles - și cei care cunosc limbajul diplomatic au înțeles foarte bine mesajul - îl înțelegem și îl exprimăm şi acționăm pe linia asta, mai ales ca fiind un obiectiv de reziliență strategică care coincide și cu agenda Uniunii Europene, legată de reziliența UE, pentru că de pomană putem să ne imaginăm, să ne dorim să exportăm în afara Uniunii Europeene, de exemplu, forța Uniunii, politică, economică, de influență în lume - și nu stăm foarte bine la acest moment, /.../ o recunoaștere ceva mai largă - de pomană ne propunem, aşa, obiective foarte ambiţioase, dacă picioare Uniunii sunt moi, sunt de lut. Deci noi trebuie să reconsolidăm interiorul UE, proiectul european, conceptul de reziliență privește mai multe dimensiuni - și cel economic, și cel social, și cel de piață comună, dacă vrem, într-adevăr, să fim un actor relevant. Așa că până la acel moment noi avem de fructificat capacitățile Alianței Nord-Atlantice, care sunt acolo, sunt puternice, sunt vii și trebuie să jucăm un joc inteligent între UE şi NATO.

Realizator: V-aş ruga, în măsura în care se poate, să ne mai dezvăluiți câte ceva din discuția cu domnul Stoltenberg, mai ales că repet, avut miercuri o discuție telefonică cu președintele României, discuție în care domnul Stoltenberg a subliniat relevanța, poziție împărtășită și de președintele Iohannis, continuării eforturilor aliate pentru asigurarea suportării echitabile a costurilor militare aliate, cu efect pozitiv asupra întăririi posturii aliate pe flancul estic, inclusiv la Marea Neagră, după cum afirmă comunicatul de la Președinție. Pentru că am sesizat de mai multe ori că la nivelul Uniunii Europene se discută: cât ne costă, banii, mă înțelegeți.

Titus Corlăţean: Sunt lucruri care pot fi spuse public şi altele care, de obicei, ştiţi, rămân între cei care discută.

Realizator: Sunt diplomatice.

Titus Corlăţean: Eu am apreciat mesajul foarte puternic, foarte deschis și onestitatea mesajului secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice, care a spus participanților, oameni politici cu influenţă în parlamentele lor naţionale şi în ţările lor, că NATO și el, ca secretar general, salută dorința Uniunii Europene de a avea o capacitate militară consolidată, un rol mai evident, mai important./dsirbu/ Dar în același timp, aici au apărut elementele pe care vi le-am spus, ideea asta de complementaritate. Ca să fiu foarte cinstit, m-am bucurat că la final, când secretarul general a reacționat la intervențiile vorbitorilor, fără să facă nominalizări, răspunzând punctual unui asalt, a grupat răspunsurile la întrebări, a preluat una dintre formulele pe care le-am folosit cuvânt cu cuvânt și am descoperit acolo poziția României pe care am exprimat-o. Nu era o surpriză pentru mine, pentru că suntem și gândim similar pe această dimensiune. Eu însă i-am mulțumit secretarului general în timpul alocat, inclusiv pentru rolul pe care l-a jucat în toată această perioadă pentru consolidarea Alianței, pentru promovarea acestei noi agende NATO 2030 și promovarea în acest proces de reflecție în care NATO este angajat pentru un nou concept strategic, între altele, cu obiectivul consolidării securității la flancul estic, deci consolidării securității statelor din această zonă, inclusiv în România. Și acesta este un lucru care trebuie apreciat. În același timp, noi trebuie să fim conștienți că și la nivelul Uniunii Europene s-a lansat, aproape simultan, un proces de reflecție internă, privind noul concept de securitate strategică a Uniunii Europene, apropo de capacitatea asta militară consolidată, care se dorește la nivelul Uniunii. Acest concept se numește Busola Strategică. El a fost lansat în 2019 de Germania și avansează undeva în 2022 sub președinția franceză a Consiliului Uniunii, ar trebui adoptat documentul care să definească aceste elemente importante. Am auzit pe foarte mulți și bineînțeles, asta a fost și exprimarea mea, în ideea că vrem ca aceste două procese de reflecție din NATO și Uniunea Europeană să avanseze, ca la final să avem o Alianță Nord-Atlantică puternică și respectiv o Uniune Europeană eficientă, încă o dată, în parametrii în care cele două procese să aibă ca rezultat complementaritate și evitarea competiției, dublărilor nefericite de sarcini, de funcțiuni, de capacități. A fost o discuție foarte bună, foarte vie, ea a continuat și a doua zi cu înaltul reprezentant, cu Josep Borrell, a fost discuția mai diversă, e adevărat, și alte teme la nivelul Uniunii Europene.

Realizator: Sigur, noi le discutăm pe cele de apărare, securitate și relații.

Titus Corlăţean: Este adevărat, dar e adevărat și că discuțiile din prima zi au marcat și tonul și direcția dezbaterilor din a doua zi și este bine să avem aceste discuții politice, pentru că parlamentele naționale au un rol foarte important, dincolo de ceea ce fac guvernele, șefii de stat și președinții sau monarhii. Parlamentele sunt cele care votează și strategiile naționale, votează și legile și bugetul și multe alte chestii legate, de exemplu, de utilizarea trupelor în străinătate, în afara frontierelor statului respectiv. Deci mesajul politic care se dă în astfel de reuniuni este foarte important și, cred eu, a fost relevant pentru cei doi înalți reprezentanți ai NATO și respectiv ai Uniunii Europene.

Realizator: Am să vă pun o întrebare. Ne ridicăm un pic deasupra Europei și ne uităm chiar zilele trecute în China. Sunt reuniuni la vârf politice și de stat, în această perioadă sunt reuniuni interne, președintele Xi Jinping spunea despre armata Chinei că trebuie să fie pregătită oricând și cam oriunde. Ei au avut o explozie de dezvoltare militară în ultimii ani. Cum trebuie văzută dezvoltarea la nivelul euroatlantic, comparativ cu alte zone ale lumii? V-am dat exemplu China pentru că au loc aceste discuții, zilele acestea.

Titus Corlăţean: Depinde la ce ne referim când folosim termenul de dezvoltare la care ați făcut referire, pentru că noi nu vrem a intra într-o competiție în ce privește capacitățile militare, alocările bugetare, noi avem niște obiective bine definite la nivelul aliaților, în contextul actual, al noilor provocări neconvenționale, amenințărilor hibride, a multor procese cibernetice care se întâmplă zi de zi, atacuri cibernetice. Noi avem a securiza corect populația statelor aliate, teritoriile și interesele noastre. Noi nu suntem o alianță care să aibă ținte ofensive în sensul violării suveranității, dar trebuie să reacționăm atunci când /voci suprapuse/.

Realizator: Reacție și protecție, cum bine ați zis. Apărarea întregului spațiu.

Titus Corlăţean: Atunci când unul dintre aliații noștri este vizat, asta o spune Art. 5 din Tratatul Nord-Atlantic, cu toții trebuie să fim solidari în reacție. Faptul că există o competiție la nivel internațional, de putere, competiție politică, strategică, de influență, competiție pentru resursele de dezvoltare, o competiție economică, pare aspră, foarte dură. E un lucru pe care nu-l descoperim de astăzi, de ieri, faptul că sunt actori emergenți, la fel care au crescut, ați făcut referire la China, care este a doua economie a lumii și care are unul din primele trei bugete ale lumii, dacă nu mă înșel, în materie de apărare./rjurubita/dsirbu/ Sunt declaraţii publice oficiale şi ale occidentalilor, şi ale noului secretar de stat american Blinken cu privire la această competiţie, nu are rost să dezvolt eu această teorie. Deci, nu trăim într-o lume în care toţi se comportă ca îngerii. Competiţia presupune şi modalităti mai aspre şi atunci noi trebuie să fim pregătiţi în această competiţie de putere, de interese economice, să acţionăm cu mijoace democratice, legitime şi bineînţeles, potrivit regulilor corecte democratice pe care noi le-am stabilit la nivelul Alianţei Nord-Atlantice şi mutatis mutandis şi la nivelul Uniunii Europene, încă din actele fondatoare.

Realizator: După cum spuneam, doamnelor şi domnilor, la cele două reuniuni interparlamentare a participat şi doamna Nicoleta Pauliuc, preşedinta Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat. Am rugat-o pe colega Alina Bordeiaşu să stea de vorbă pentru emisiunea noastră cu doamna Pauliuc. Să o ascultăm!

Nicoleta Pauliuc: Aş vrea să vă felicit pentru subiectul abordat, pentru că securitatea nu e o temă de cafea. Securitatea e o temă extraordinar de importantă şi avem toţi misiunea de a aduce această temă în discursul nostru public, pentru că securitatea aduce prosperitate, da? Şi dacă nu avem securitate, nu putem să ne asigurăm nevoile noastre zilnice. Acum, referitor la întrebarea pe care dumneavoastră mi-aţi adresat-o, tema principală o reprezintă cooperarea NATO - Uniunea Europeană. Conferinţa se constituie o nouă etapă importantă într-un drum început acum 20 de ani, alecărui coordonate au fost mai clar definite în 2016, cu prilejul Declaraţiei de la Varşovia. Cooperarea NATO - Uniunea Europeană este o piatră de temelie a viziunii europene privind securitatea şi apărarea şi aş vrea să precizez că acum, în această perioadă, când întreaga paradigmă a societăţii este rescrisă, ca urmare a diversificării şi multiplicării tuturor tipurilor de ameninţări, este necesar să afirmăm cu tărie încrederea în acest parteneriat şi să exprimăm dorinţa fermă de aprofundare şi de întărire a relaţiilor dintre cele două organizaţii. În cadrul acestei conferinţe, România a considerat că acest parteneriat strategic se poate dezvolta în continuare, într-o manieră compelmentară şi coerentă, pentru că, de ce să nu recunoaştem, este singura cale prin care putem fi eficienţi în procesul de combatere şi prevenire a ameninţărilor extrem de complexe cu care se confruntă Europa. În acest sens, având în vedere provocările de securitate comună, eforturile noastre trebuie îndreptate către acirdarea unei atenţii desoebite temelor precum: ameninţările hibride, ameninţările cibernetice, comunicare strategică, exerciţii comune şi întărirea dialogului politic. Chiar dacă dialogul politic este scris la sfârşit, ca un pilon de bază al acestei cooperări, să ştiţi că joacă un rol foarte, foarte important.

Reporter: În acest context prezentat de dumneavoastră, mesajul transmis de România a fost acela că parteneriatul NATO - Uniunea Euroepană trebuie consolidat prin dialog?

Nicoleta Pauliuc: Mesajul principal acesta este: dialog şi să începem să acordăm o importanţă deosebită temei apărării şi securităţii. Cheia de boltă a întregii viziuni privind securitatea o reprezintă clarificarea poziţiei, aşa cum am spus, pe care vrem să o deţinem în acest ecosistem internaţional, respectiv identificarea unui echilibru strategic care va deveni nivelul nostru de ambiţie, al Uniunii Europene. Un rol important în creionarea acestei decizii îl joacă capacitatea statelor membre de a duce la bun sfârşit într-o manieră consensuală, lipsită de echivoc, iniţiativa busolei strategice. Acest nivel de ambiţie pe care vrem să-l definim împreună trebuie să aibă ca fundaţie o Europă rezilientă, pentru a face faţă în primul rând ameninţărilor directe, dar nu în ultimul rând, pentru a fi un actor activ în cadrul parteneriatelor noastre strategice. Având în vedere aceste două direcţii strategice, respectiv stabilirea unei abordări interne coerente în domeniul securităţii şi apărării, concomitent cu aprofundarea Parteneriatului Strategic cu NATO, rolul clasei politice la nivel de legislativ naţional şi european capătă o dimensiune fundamentală. Şi am reiterat în cadrul acestei conferinţe că în absenţa unui cadru legislativ coerent, atât intern, cât şi la nivel european, a unor legi predictibile şi lipsite de neclarităţi, obiectivele noastre referitoare la asigurarea siguranţei cetăţenilor şi a prosperităţii acestora nu vor putea fi îndeplinite în maniera dorită. Viitorul instrument de orientare - busola strategică - va reprezenta zona de interacţiune strategică la nivelul cooperării europene, concentrată pe consolidarea coeziunii, solidarității și unității Uniunii Europene în domeniul securității și apărării, plecând, de ce nu, de la lecții învățate și deficiențele semnalate pe durata pandemiei./aionescu/ Mesajul României este că există resursa umană necesară în ce privește componentele decizionale, operaționale, diplomatice de cercetare, dar toate aceste componente sunt doar părți dintr-un mecanism complex a cărui funcționare și mod de utilizare depinde în mare măsură de voința politică. Așadar, voința politică, acest consens pe care trebuie să îl urmărim cu asiduitate este astăzi în sarcina noastră. România și-a respectat angajamentele asumate și anume, de alocare a celor 2% pentru înzestrare militară.

Realizator: Domnule senator Titus Corlățean, bănuiesc că la nivelul Comisiei de politică externă pe care o conduceți la nivelul Senatului, cât şi dumneavoastră, cu experiența pe care o aveți în domeniul politicii externe, v-aţi gândit, la orizontul anului 2030, o alianță mai puternică, mai eficientă. Cum trebuie văzut acest proces de reflecție pentru viitorul NATO - NATO Orizont 2030?

Titus Corlăţean: Vom avea cu certitudine o dezbatere, consider eu, profesionistă în cadrul Comisiei de politică externă a Senatului. Şi eu anunţ public acum: doresc să-i invităm pe cei doi miniştri, de externe și de apărare, cu atât mai mult cu cât domnul ministru Ciucă e şi membru în Comisia noastră senatorială, pentru a avea o discuție cu membrii comisiei pe această temă. Pentru noi şi pentru mine personal, lucrurile sunt foarte clare, ţinând cont și de anumiți parametri sau evaluări pe care pe scurt vreau să vi le menţionez acum. Să nu uităm faptul că din bugetul Alianței Nord-Atlantice, la acest moment, ponderea statelor membre ale Uniunii Europene, care sunt şi în Alianţă, la buget este doar de 20 la sută din bugetul NATO. Ca să ştim despre ce vorbim. Eu sunt un membru al delegației României la Summitul NATO din Țara Galilor din septembrie 2014. Am fost acolo, la acea masă și i-am ascultat pe liderii Alianței, liderii statelor membre, la acel summit condus de președintele Obama, la acel moment, cum fiecare dintre liderii statelor membre și aliate s-au angajat la 2% din PIB pentru bugetul Apărării. România face parte din grupul care nu e încă majoritar, care s-a achitat de acest angajament, pentru că la acel moment, proporţia era undeva la 75% din bugetul NATO asigurat de Statele Unite, 25% de toți ceilalți aliați la un loc. Alţii nu s-au achitat. Eu știu foarte bine care au fost eforturile începând deja cu 2013-2014, când am crescut gradual bugetul Ministerului Apărării și cum a mers mai departe pentru a atinge - deja de trei ani la rând, dacă nu mă înșel, avem la 2% din PIB. Deci ne-am onorat acest angajament. Ce vreau să spun cu asta? Faptul că pe de altă parte, europenii nu sunt astăzi şi nici în perspectiva scurtă, medie, în situația de a-şi garanta singuri securitatea, de a apăra Europa. Uniunea Europeană nu are această capacitate nici astăzi şi nici mâine. Poate o va avea poimâine sau peste un număr de ani şi dacă înţelegem acest lucru, că Uniunea Europeană nu se poate apăra singură, nu poate apăra singură Europa, răspunsul este foarte clar: necesitatea unui efort de coordonare, unui efort de cooperare aprofundat cu Alianţa Nord-Atlantică. Şi al doilea comentariu: există elemente foarte concrete de informaţii şi de analiză de evaluare care ne spun că această criză sanitară și pandemia COVID ne-au confirmat faptul că Uniunea Europeană este obligată să-şi consolideze reziliența, între altele, atunci când vorbim de securitate națională, printr-o cooperare și mai strânsă cu instituțiile internaționale și cu alianțele, cu aliații, ori NATO este cel mai important, este partenerul strategic al Uniunii Europene, aşa încât pentru noi, la București, lucrurile sunt extrem de clare și pot să confirm faptul că la nivelul Parlamentului, la nivelul Senatului vom acţiona politic pe această linie, în această direcţie.

Realizator: Cu această idee încheiem emisiunea noastră de astăzi. Domnule senator Titus Corlățean, vă mulțumesc pentru participare. Mai devreme a fost și doamna senator Nicoleta Pauliuc. Doamnelor și domnilor, vă mulțumesc și dumneavoastră pentru atenția cu care, sper, ne-aţi urmărit. Să auzim numai de bine. Sunt Nicu Popescu. Bună seara!/aburtica/dsirbu