Euroatlantica - Ediția din 11 februarie 2021

RRA: "Euroatlantica"

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (11 februarie, ora 21:05) - Emisiunea: "Euroatlantica"- Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor şi domnilor, bună seara! La microfon, Nicu popescu. Discutam în emisiunea trecută, când l-am avut ca invitat special pe ministrul apărării naţionale, domnul Nicolae Ciucă, despre securitatea din zona Mării Negre şi amintea domnia sa în acea emisiune despre Crimeea şi ocuparea acesteia de Federaţia Rusă în urmă cu aproape şapte ani. Despre securitate şi stabilitatea în zona Mării Negre, în zona Flancului de Sud-Est a Alianţei Nord-Atlantice vom discuta şi în această seară cu trei invitaţi, doi pe care i-aţi mai auzit la noi la radio - domnul Hari Bucur-Marcu, bună seara!

Hari Bucur-Marcu: Bună seara!

Realizator: Şi domnul Alexandru Grumaz, bună seara!

Alexandru Grumaz: Bună seara!

Realizator: Şi un invitat-surpriză - şi de aceea l-am lăsat la sfârşit - este vorba despre domnul general de flotilă aeriană Cătălin Băhneanu, comandantul Bazei Aeriene 86 Borcea. Bună seara, domnule general! Mă auziţi, domnule general Băhneanu?

Cătălin Băhneanu: Bună seara invitaţilor, bună seara radioascultătorilor dumneavoastră!

Realizator: De ce am zis că este invitat special şi l-am lăsat la sfârşit? Întâmplarea a făcut ca, practic, emisiunea noastră să fie prefaţată de o acţiune de luptă de Poliţie Aeriană, pe care, domnule general Băhneanu, au executat-o subordonaţii dumneavoastră ieri. Spuneţi-ne despre ce e vorba!

Cătălin Băhneanu: Aşa este. Colegii mei au executat ieri o misiune de Poliţie Aeriană cu două avioane MiG-21 Lancer, avioane dislocate la Mihail Kogălniceanu. A fost o alertă ca răspuns la apariţia unui grup de avioane ruseşti în aporpierea spaţiului aerian al României şi al NATO deasupra Mării Negre. Acţiunea a fost coordonată de Centrul de Operaţii Aeriene de la Torrejón şi Centrul de Raportare şi Control din România, de la Moara Vlăsiei. Avioanele noastre au efectuat misiunea de către copiloţi foarte bine pregătiţi, în conformitate cu reglementările aplicabile în vigoare, întorcându-se şi aterizând în siguranţă la Aerodromul Mihail Kogălniceanu. Cam asta ar fi pe scurt.

Realizator: Domnule general, ştiu că sunteţi pilot, pilot de MiG, aveţi - îmi spuneaţi - 31 de ani, dac am reţinut bine, de activitate îna ecst domeniu. Cum e când primeşti, practic, un ordin de luptă, că poliţia aeriană e un ordin de luptă?

Cătălin Băhneanu: Aşa este. În primul şi în primul rând este o foarte mare responsabilitate pentru ceea ce face. Să nu uităm că este o situaţie reală, o situaţie de conflict, care poate evolua. Pe de altă parte, avem o mare mulţumire că suntem în această postură, aceea de a ne apăra ţara, dar până sa ajungi acolo, este un drum mai lung. Un drum necesar pregătirii profesionale, rigurozităţii în ceea ce facem şi nu în ultimul rând, aş vrea să spun, e nevoie de o pregătire socială, dacă s-ar putea spune aşa, pentru că pilotul de luptă, pilotul operaţional stă mai mult la serviciu decât cu familia. De multe ori spunem că a doua noastră casă este celula de alarmă,

Realizator: Da. Ceilalţi doi invitaţi - domnii Marcu şi Grumaz - au avut, de asemenea, mulţi ani haina militară. Cu domnul general Grumaz am vorbit nu demult despre zona Mării Negre. Domnule general, dacă ţin eu bine minte, despre aceste TU 22 ruseşti, la un moment dat, generalul Lebed spunea despre ele: lebedele albe care zboară, fac şi dreg,.E corect ce spun?

Alexandru Grumaz: Da. Adevărul este că ceea ce se întâmplă acum în Marea Neagră este o încercare a Rusiei de a institui o nouă Cortină de Fier. Este şi părerea generalului în retragere, generalul american Ben Hodges, care a condus trupele de uscat în Europa şi care spunea pentru revista "Stars and Stripes" că toţi ar trebui să fim cu ochii larg deschişi asupra a ceea ce se întâmplă în zona Mării Negre. Şi de ce spun acest lucru? Poate că cine va o să-mi facă observaţia că avem Turcia, avem Convenţia de la Montreux şi aşa mai departe. Turcia nu manifestă un interes evident pentru securitatea în bazinul pontic, fiind concentrală, la ora actuală, pe probleme de securitate mai presante pentru interesul naţional al turcilor - şi mă refer aici la Siria, la naţionalismul kurd din sudul Turciei - iar România şi Bulgaria, să fim serioşi, au o capacitate de acţiune navală mult sub nivelul care ar putea fi definit, hai să nu fiu răutăcios, dar modest. Georgia nu intră în discuţie. În ceea ce priveşte Ucraina, nu ştim ce nave le-au mai rămas, după ce Peninsula Crimeea a fost arestată, zic eu, în mod samavolnic de către vecinul de la est, Rusia.

Realizator: Domnule Hari Bucur-Marcu, aveţi o reputaţie consolidată de expert internaţional în problemele edificării instituţiilor de apărare. Aţi fot şi la NATO, deci aveţi o prvire, de asemenea, de ansamblu. Dumneavoastră cum definiţi situaţia actuală din zona Mării Negre?

Hari Bucur-Marcu: Situaţia este sub control, din punct de vedere al Occidentului, ca să zic NATO în principal şi tocmai de aceea şi misiunea care a avut loc ieri este o demonstraţie a capabilităţii NATO de a culege informaţii în timp real şi de a acţiona în timp real într-o zonă de interes strategic cum este Marea Neagră. Bun, acum, sigur sunt dezvoltări şi sunt ameninţări şi riscuri în această parte a Europei şi pe flancul acesta al NATO, care sunt luate întotdeauna în seamă, sunt chiar anticipate, astfel încât există tot timpul o posibilitate de reacţie, dar mai corect spus este nu atât reacţie, cât o misiune foarte determinată de descurajarea oricăror activităţi militare în această zonă de către oricine, mai ales de către Federaţia Rusă, dar şi de către alţi non-NATO, care ar gândi că ar putea să îşi rezolveanumite probleme sau să-şi promoveze anumite interese cu mijloace militare, cu puterea militară. Deci, aici stăm, în momentul de faţă. E o zonă de interes strategic Marea Neagră, o zonă careeste recunoscută ca atare de către NATO şi NATO ia măsurile de cuviinţă. Sigur că da, aşa cum zicea şi Alexandru, suntem în situaţia în care nu am putea să fim aşa de bine aşezaţi dacă am fi fost de capul nostru, doar România, având în vedere şi Bulgaria, şi Turcia şi celelalte ţări riverane la Marea Neagră, mai ales în situaţia complicată creată de preluarea Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă de la Ucraina - şi aci se arată valoarea marea a Alianţei Nord-Atlantice propriu-zise, a faptului că România este aliat. Nu mai e nevoie să-şi construiască o flotă care să se opună Floiei Mării Negre a Federaţiei Ruse, nu mai e nevoie să-şi construiască o putere aeriană de măsura asta, nu trebuie să aibă cel puţin nouă-zece submarine, câte i-ar trebui dacă ar fi singură, în asemenea condiţii.

Alexandru Grumaz: Mai trebuie un remarcat şi în completarea la ce a spus Hari, sunt două lucruri: şi anume faptul că Rusia a cret în zona Crimeii o zonă de interdicţie anti-acces, acces interzis, cu sisteme de comunicaţii de înaltă frecvenţă, inclusiv pentru bruierea reţelelor satelitare de joasă altitudine şi faptul că s-au reluat - şi ăsta este un lucru benefic pentru securitatea zonei Mării Negre - exerciţiile dintre Forţele navale americane şi Forţele navale turceşti. Chiar acum, zilele astea, a avut loc un exerciţiu cu cele două distrugătoare care sunt în zona Mării Negre, la ora actuală, şi cu două fregate turceşti, plus aviaţia F-16, două avioane F-16, ceea ce este un lucru îmbucurător, după relaţiile tensionate care au avut loc în timpul preşedinţiei lui Donald Trump, între Ankara şi Washington.

Realizator: Aţi amintit, la un moment dat, domnule Grumaz, despre dotare, aţi amintit şi de avioane, domnule general Băhneanu, mă întorc cu o întrebare la dumneavoastră. Dacă nu mă înşel, în subordinea Bazei Aeriene 86, generalul Băhneanu se află şi F-16 pe care le are România?

Cătălin Băhneanu: Da, aşa este. La Borcea avem şi escadrila de F-16,e scadrilă care particip la acest serviciu de luptă permanent: poliţia aeriană, împreună cu avioanele MiG-21, care sunt dislocate la Mihail Kogălniceanu. Chiar săptămâna trecută, avioanele F-16 au participat, aşa cum spune domnul general Grumaz, la un exerciţiu în Marea Neagră, mpreună cu Forţele navale americane, dar aş vrea să particularizez un pic şi să spunem despre această acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian. Noi avem o lege din 2001, completată ulterior in 2004, care stipulează foarte clar când şi cum se execută această misiune. În primul rând, aceasta spune ca se aplică tuturor aeronavelor civile şi militare care operează în spaţiul aerian al României, indiferent de statul în care au fost înmatriculate. Apoi, spaţiul aerian - pentru ca toată lumea să ştie acest lucru - reprezintă spaţiul de deasupra teritoriului României, suveran al României, până la limita inferioară a spaţiului extraatmosferic, iar conlucrarea cu NATO în scopul apărării colective, spaţiul aerian al României este integrat în spaţiul aerian al NATO, în conformitate cu tratatele în care bineînţeles România este parte. Pentru a realiza apărarea şi controlul utilizării spaţiului aerian al NATO, structuri militare specializate din Alianţă - şi deci şi din România - organizează şi execută acest serviciu de poliţie aeriană. Doar atât am vrut să clarific ce înseamnă acest serviciu de poliţie aeriană.

Realizator: Şi chiar în perioada asta, dacă nu mă înşel, aveţi şi oaspeţi pentru serviciul de poliţie aeriană întărite. Chiar au fost certificaţi acum o săptămână, am senzaţia, nu-i aşa, domnule general?

Cătălin Băhneanu: Aşa este. Ştim foarte bine că avioanele F-16 au venit din 2016 la Baza de la Borcea şi care cu mândrie pot să afirm că executăm, la acest moment, întreaga mentenanţă a acestor avioane. În acelaşi timp, aş vrea să spun că, la momentul acesta, noi suntem chiar în postura de profesori pentru o echipă de la Aerostar Bacău, societate care a fost desemnată drept centru de mentenanţă pentru avioanele F-16, un lucru care ne bucură foarte mult. Spuneaţi de musafiri.

Realizator: Da.

Cătălin Băhneanu: La noi în ţară se execută, la acest moment, acest serviciu de Poliţie Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) numit. Începând din 2014, la nivelul NATO, au fost adoptate o serie de măsuri de reasigurare pentru statele aflate în Flancul Estic al NATO. Printre aceste măsuiri se regăseşte şi acest concept de Poliţie Aeriană Întărită. Revenind la detaşamentele care au fost şi care sunt acum în România, aş putea spune că au fost canadienii de trei ori, englezii de două ori, italienii, iar acum este un detaşament spaniol, pentru două luni. Conlucrarea cu aceste detaşamente n-aş putea spune că este foarte uşoară, dar se poate face foarte repede şi foarte uşor pentru că avem aceleaşi proceduri. Procedurile sunt universale, aşa încât nu este foarte greu de a conlucra. În schimb, este puţin mai greu dacă ţinem cont de capabilităţile avioanelor pe care le exploatăm.

Realizator: Domnule Grumaz, domnule Marcu, dacă ţineţi minte, după ocuparea Crimeii de Federaţia Rusă, Peninsulei Crimeea, foarte mult s-a folosit expresia de portavion./aionescu/ Practic, dacă ne uităm pe hartă, aproape că împarte Marea Neagră în două Peninsula Crimeea. Cum credeți dumneavoastră, dle Grumaz - cu dumneavoastră încep - că poate fi ținută sub observație, pentru a nu ne trezi cu surprize, această zonă, acest - cu ghilimele - "portavion"?

Alexandru Grumaz: Deci, e foarte clar că dacă stau și mă gândesc puțin la ceea ce spunea Brătianu, istoricul Brătianu, important pentru noi, când ne uităm la geopolitica din Est, sunt Gurile Dunării, Marea Neagră, Bosforul și cine ocupă Crimeea. Este foarte important acest lucru, este, de fapt, singurul studiu despre Marea Neagră complet, care trece în revistă întreaga istorie a zonei noastre. Deci, din această perspectivă, noi, românii, suntem interesați clar cine ocupă Crimeea, iar faptul că rușii au transformat-o într-o zonă de război electronic și într-o zonă fortificată, bineînțeles, este similar cu Taiwanul. Taiwanului i-a spus Eisenhower "portavionul american în Marea Chinei de Est". Ei, așa este Crimeea la ora actuală portavionul rusesc în Marea Neagră și din această cauză, controlul în întregime al Mării Negre este datorat acestui portavion, acestei zone în care Rusia a dezvoltat nu numai platforme navale, ci și platforme antiaeriene. A adus S-400, are un depozit pe care l-a rearanjat pentru muniție nucleară, are sisteme de apărare de coastă tip bastion. Deci ceea ce a făcut Rusia la ora actuală, a fortificat acolo, dacă mă gândesc numai la sistemul de război electronic Murmansk pe care l-au deplasat acolo și care are o rază de acțiune de 5.000 de km, îmi dau seama că poate interzice comunicațiile în toată zona Mării Negre și dincolo de aceasta. Deci pe direcția unei principale lovituri, de fapt, pe direcția de sud, pe Portul Constanța, a forțelor rusești. Deci, la ora actuală, Rusia, pe lângă faptul că folosește, a fortificat Crimeea, Crimeea este, hai să zicem un termen în engleză, springboardul pentru Mediterană. De aici pleacă toate navele către Mediterană spre porturile de apă caldă de acolo, din Siria, de la Tartus.

Realizator: Era un telefon care a sunat, neştiind că suntem în emisiune în direct. Domnule Marcu, aceeași întrebare, deci, o prelungesc spre dumneavoastră.

Hari Bucur-Marcu: Da, sigur că da, nu are rost să repet ce a spus Alexandru. Ideea este următoarea, deci, geopolitica arată altfel în secolul XXI de cum arăta în secolul XX, cu totul altceva decât era în secolul XIX, când a fost introdusă ca teorie în care discutăm despre spații, forme de relief, politici legate de acestea și așa mai departe. Categoric, din punct de vedere geografic, Crimeea îşi păstrează valențele pe care le avea și pe vremea Războiului Crimeii, în 1812. Pe vremea când nu erau avioane, vreau să zic. Ei bine, în momentul de faţă, eu aş pune problema invers: uitaţi-vă că cele două avioane românești au fost ridicate de către un centru de conducere operativă a acțiunilor integrate, deci, de aviație, care se află undeva lângă Madrid.

Realizator: Da, la Torrejón, da./dsirbu

Hari Bucur-Marcu: Da, înţelegeţi, deci, de acolo... Înainte, pe vremea când lucram eu în NATO, de exemplu, erau 10 asemenea centre, cinci dintre ele au fost preluate de către acest centru de la Torrejón, care e capabil să știe în orice moment când se ridică un avion în aer de oriunde din afara spaţiului NATO, dar în cazul de faţă, din Federaţia Rusă, că e din Crimeea sau e din altă parte, știe când se ridică în aer, știe să aprecieze dacă cumva are o evoluție spre o zonă din care ar putea să îşi schimbe direcţia de oriunde din afara spaţiului NATO, dar /în/ cazul de faţă din Federaţia Rusă, că e din Crimeea sau e din altă parte, ştie când se ridică în aer, ştie să aprecieze dacă cumva are o evoluție spre o zonă din care ar putea să-şi schimbe direcția și să intervină pe vreo ţintă din spaţiul NATO şi de aceea poate să ridice repede în aer două avioane, care să se ducă în apropierea celor ruseşti și să vadă ce e cu ele pe acolo, să le arate că avem capacitate de reacție instantanee și că orice încercare de-a lor trebuie să fie descurajată din start. De altfel /.../

Alexandru Grumaz: Deşi ruşii au mers fără transpondere. Ruşii au mers fără transpondere pornite acum, zilele astea, când au fost ridicate avioanele noastre.

Hari Bucur Marcu: Deci, încearcă tot felul, Alexandru, încearcă sub toate formele să verifice dacă, într-adevăr /.../

Alexandru Grumaz: Aşa e, sunt lecţiile războiului rece.

Hari Bucur Marcu: Ca să înțelegem mai bine, centrul acesta de coordonare integrat acţiunilor aviaţiei este, de asemenea, integrat cu sistemul de informare și de comunicații NATO, care folosește AWACS, foloseşte spațiul, sateliți, folosește o mulţime de alte surse de informare și produce informații în timp real peste cam tot ce mişcă. Deci, sigur că da, sunt importante evoluţiile militare, deci de acumulare de putere militară în zona Crimeei de către Federaţia Rusă, dar mai importantă decât asta este atitudinea Federației Ruse, o atitudine ostilă față de occident în general şi aproape inamică faţă de NATO sub toate formele și, ca urmare, NATO ascultă de alianţii săi din zonă, și vorbim aici de tot flancul acesta, deci pornind de la Ţările Baltice şi terminând cu Bulgaria, poate chiar și Turcia oarecum, dar Bulgaria, România, Polonia și cele trei țări baltice categoric se află într-o zonă de proximitate cu Federația Rusă, pentru care NATO are o prezență avansată, ca să spun așa, de putere militară sub toate formele, inclusiv cu această Enhanced Air Policing, adică poliţie aeriană întărită. Deci aici stăm, suntem într-o formă de asta de război rece oarecum înfierbântat de anumite gesturi din acestea de control dacă într-adevăr cealaltă parte e în stare să riposteze în mod real.

Realizator: Din ce aţi spus dumneavoastră, domnule Marcu, şi din ce spunea domnul Grumaz, totuși este o chestiune de optimism și pozitivă prin ceea ce face domnul general Băhneanu și colegii domniei sale din aviația noastră militară. Domnule general!

Hari Bucur Marcu: Pe care îi felicităm cu ocazia asta că /.../

Realizator: Da, domnule general aveți un minut la dispoziție.

Cătălin Băhneanu: Da, aş vrea să spun că Forțele Aeriene Române asigură intervenția pentru clarificarea situațiilor aeriene, pe scurt, și aplicarea măsurilor legale împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian național și implicit al NATO în această zonă. Deşi România este în măsură să asigure executarea misiunilor de poliție aeriană cu mijloace proprii, prezența aeronavelor aliate pe teritoriul național asigură creșterea capacității de reacție, transmiţând în acest fel un puternic mesaj de solidaritate în cadrul NATO și de descurajare a unui potenţial adversar.

Realizator: Şi dacă mai punem la socoteală, domnule general, că, spuneaţi adineauri, sunt avioanele cele noi F-16 aduse la noi în țară, se pregătește Aerostar Bacău pentru întreținerea, repararea și tot ce au ele nevoie - e încă un pas înainte și unul pozitiv.

Cătălin Băhneanu: Așa este, trebuie să vedem conectarea la economia națională. Vedem aici mentenanţa acestor avioane și să nu uităm pregătirea personalului, și aici nu mă refer doar la personalul navigant, la piloţi, personalul tehnic și personalul de sprijin, personalul de suport, în faţa căruia deseori îmi ridic pălăria.

Realizator: Da, domnule general, cu aceste gânduri optimiste de la dumneavoastră încheiem emisiunea. Vă mulțumesc dumneavoastră, domnule Băhneanu, mulțumesc şi domnilor Alexandru Grumaz și Hari Bucur Marcu. Iată evenimentele ne fac mereu să ne uităm la hartă și să ne uităm la Marea Neagră, unde - nu? - vara mulți dintre noi se duc să se și odihnească câteva zile. Aceasta a fost "Euroatlantica" de astăzi./ovidiu/dsirbu