Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (10 februarie, ora 21:05) - Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor și domnilor, bună seara! În această perioadă, fie că deschizi un aparat de radio sau TV ori te uiți pe internet, o pagină de publicații electronice, și accesezi pagina externă, nu se poate să nu vezi scris "Ucraina". Iar pe deasupra, cerul s-a umplut de avioane cu VIP-uri de cel mai înalt nivel zburând la și de la Kiev, la și de la Moscova - președinți, prim-miniștri, miniștri de externe și ai apărării, reprezentanți ai unor organisme internaționale. Iar telefoanele s-au încins, cu siguranță, între capitalele statelor NATO sau cu Kremlinul. Şi toate acestea pentru a evita un război care ar fi devastator, pentru a evita invadarea Ucrainei de către trupele Federației Ruse, aflate într-un număr foarte mare în proximitatea frontierei cu statul vecin al țării noastre. Iar de astăzi și până pe 20 februarie, în Belarus, la granițele cu Polonia și Ucraina, au loc exercițiile forțelor de reacție rapidă ale Uniunii Rusia-Belarus, faza principală, iar în paralel cele ale forțelor de reacție rapidă ale Ucrainei, în aceeași perioadă. Tot astăzi, cele șase nave rusești de desant, trei din Flota Nordului și trei din cea baltică, sunt în Marea Neagră, tot pentru exerciții. Vă spuneam acum trei săptămâni că Moscova anunțase că va desfășura exerciții navale în toate acvatoriile din jurul țărmurilor sale.

Şi mai e ceva: întâlnirea de săptămâna trecută de la Beijing. Cu prilejul participării la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, s-a întâlnit cu omologul său chinez Xi Jinping, care nu mai avusese un oaspete străin de asemenea nivel de doi ani, de când a început pandemia. Cei doi au zâmbit satisfăcuți după semnarea mai multor acorduri bilaterale. Şi-au acoperit, cum se spune, spatele - Rusia pentru disputa ucraineană, iar China pentru cea taiwaneză.

Între timp, la noi vin americanii din Germania - din Bavaria, nu departe de Nürnberg. Primul convoi cu tehnică militară a forțelor armate americane a intrat aseară în țară pe la Nădlac, acum se odihnesc la Vâlcea, iar mâine dimineață va ajunge în Baza "Mihail Kogălniceanu" din județul Constanța. La noapte vine și celălalt convoi. Militarii vor sosi în România în perioada imediat următoare - preciza Ministerul Apărării Naționale. Detașamentul american care va staționa în România poartă denumirea "Task Force Cougar" și este constituit în principal din militari ai Batalionului 2 din Regimentul 2 Cavalerie. Au la dispoziție transportoare blindate Stryker, la care se adaugă și tehnică de la alte specialități din cadrul batalioanelor regimentului - artilerie, geniu, structuri de sprijin. Cei 1.000 de militari americani, care au mai participat în România la o serie de aplicații militare, sunt repoziționați din Germania, ca parte din angajamentul Statelor Unite față de aliaţii NATO, și vin în completarea celor peste 900 de conaționali ai lor care se află deja în țara noastră.

În altă ordine de idei, președintele României și conducerea Ministerului Apărării Naționale inspectează în această perioadă o serie de baze militare importante. Săptămâna trecută, la Câmpia Turzii, Baza 71 Aeriană "Gen. Emanoil Ionescu", astăzi, la Craiova, Brigada Multinațională Sud-Est, la sediul Batalionului 26 infanterie "Neagoe Basarab", iar mâine în județul Constanța, Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, unde este așteptat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care va avea convorbiri acolo cu președintele Klaus Iohannis.

În condițiile dislocării în România din Germania a detașamentului de care am amintit, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-a întâlnit astăzi la Kogălniceanu cu comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul Tod Wolters. MApN preciza că cei doi înalți oficiali militari au evaluat dinamica situației de securitate din regiunea Mării Negre și măsurile pentru consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare în această zonă a flancului estic. De asemenea, au abordat subiectul instruirii comune viitoare a forțelor americane cu efective ale Armatei României.

Toate le comentăm astă-seară la "Euroatlantica", ediție pe care am intitulat-o "Securitatea Europei, între baletul diplomatic și zâmbetele autocrate", cu invitații mei și ai dumneavoastră: domnul general în rezervă Alexandru Grumaz. Bună seara, domnule general!

Alexandru Grumaz: Bună seara, domnule Nicu! Mulţumesc frumos de invitaţie!

Realizator: Şi cu domnul profesor universitar Ștefan Popescu. Bună seara, domnule profesor!/cvanatoru/atataru

Ştefan Popescu: Bună seara! Îl salut şi pe domnul general!

Gen. (r) Alexandru Grumaz: Salut, Nicu! Salut, Ştefane!

Realizator: Domnilor, multe echipamente militare, terestre, navale, aeriene, în mişcare în jumătatea de est a Europei, la câteva sute de kilometri de frontiera noastră. Ori pe uscat, ori pe mare, tot cam atât e de la Botoşani până în zona Pripiat, în linie dreaptă, puţin peste 400; de la Constanţa până la baza de la Sevastopol mai puţin de 400, iar Galaţi-regiunea Donbasului, Doneţk, nu mai mult de 800. Domnule general!

Gen. (r) Alexandru Grumaz: Vă rog! Deci, între navetele acestea diplomatice de care aţi pomenit, care se derulează de-a lungul şi de-a latul Europei, Rusia continuă consolidarea militară, aşa cum vedem în apropierea graniţelor Ucranei, precum şi un comportament /.../ în regiunea Mării Negre. Importantă din punct de vedere strategic De fapt, ceea ce a făcut Rusia la ora actuală este o blocadă, poate să o privim ca blocada Berlinului, poate să o privim ca blocada Leningradului, este o blocadă certă asupra Ucrainei. La ora actuală, Strâmtoarea Kerci este sub controlul navelor militare ruseşti, Portul Mariopol, pe unde se scurgeau produsele agricole şi oţelul produs în Ucraina este, practic, închis la ora actuală. Exerciţiile au loc în Marea Neagră. Răspunsul NATO la această dislocare imensă de forţe, care este cea mai mare de la terminarea Războiului Rece, NATO l-a dat prin militarii pe care îi are pe flancul estic şi prin consolidarea acestor structuri militare de pe flancul estic. Aş vrea să spun pentru ascultătorii dvs, pentru că nu toată lumea cunoaşte, în Polonia sunt 6.900 de militari NATO; în Lituania sunt 1.650; în Estonia sunt 1.200 şi în Letonia sunt 1.200. În România sunt 900 de forţe americane şi mai vin încă 1.000 de oameni cu tehnică. De asemenea, pe flancul estic a crescut numărul avioanelor NATO - sunt 29 de avioane, de la avioanele americane F-35 la cele F-16-le şi la avioanele europene.

Realizator: Da, păi, şi la noi în ţară le avem pe cele patru de la italieni.

Gen. (r) Alexandru Grumaz: Da.

Realizator: Eurofighter Typhoon şi vin şi din Germania.

Gen. (r) Alexandru Grumaz: Da, asta voiam să spun acum. Da. La noi în ţară au venit patru aeronave Super Hornet F18, care vin de pe portavionul american "Harry Truman", care este în Marea Mediterană în exerciţii. Sunt avioane care ating 2.000 de kilometri la oră şi fiecare este echipat cu şapte tone de armament, de la rachete până la bombe, şi împreună cu avioanele româneşti F-16 şi cele italiene, care sunt dislocate pentru patru luni, Typhoon, Eurofighter Typhoon, patru aeronave, vor face poliţie aeriană, /.../, exact aşa cum se numeşte...

Realizator: Întărită.

Gen. (r) Alexandru Grumaz: Da, este vorba... la care se adaugă, bineînţeles, escadrila F-16 Fighting Falcon şi, bineînţeles, nelipsitele şi anticele MiG-uri 21 Lancer.

Realizator: Domnule profesor Ştefan Popescu, în aceeaşi idee, să mutăm un pic spre diplomaţie şi după aceea o să difuzăm o mică sinteză pe care a întocmit-o Carmen Gavrilă. Acum, pe dvs, domnule profesor.

Ştefan Popescu: Da, domnul general a pronunţat un cuvânt foarte important, "blocadă". Or, actuala criză ne aduce aminte de blocada Berlinului, din 24 iunie 1948-12 mai 1949, căci asta se întâmplă în momentul de faţă, Ucraina este blocată, este asfixiată, eurobondurile care arată capacitatea de împrumut a unui stat pe pieţele externe, eurobondurile ucrainene s-au prăbuşit cu 12-15 procente, ceea ce înseamnă că Ucraina nu mai are acces pe pieţele financiare internaţionale./avladucu/atataru/ Să amintim, dacă mai este cazul, că Ucraina este o ţară cu mari probleme economice. Are un produs intern brut mai mic decât al României cu 50-60 de miliarde de dolari, asta în condițiile în care este o țară cu o populație dublă și cu nevoi foarte mari. Grivna, moneda naţională, s-a prăbuşit, de unde cred că această situație foarte grea a Kievului a determinat autorităţile ucrainene să dea semnale de continuare a eforturilor diplomatice...

Realizator: Chiar acum, astăzi, are loc la Berlin reuniunea Formatului Normandia.

Ştefan Popescu: Absolut! Formatul Normandia, care - pentru că iarăşi fac o incursiune în trecut - a fost rezultatul blocadei Berlinului, de la sfârşitul anilor '40? Zidul Berlinului, nu? Deci, soluţia sau... nu vreau să fiu pesimist, dar având în vedere situaţia Ucrainei, foarte complicată, o reluare a acordurilor, a discuţiilor în format Normandia şi o aplicare a Acordurilor de la Minsk înseamnă, practic, construcţia unui zid imaginar - cu alte cuvinte, a unei autonomii sporite şi a unui cuvânt de spus pe destinul strategic al Ucrainei, al regiunilor separatiste, al celor două republici autoproclamate din Donbas.

Şi trebuie să mai spun un lucru - pentru că sunt lucrările unei specialiste în demografie ucrainene pe care eu o urmăresc, Ella Libanova, care spune cum anexarea Crimeii a dus la o prăbuşire a şanselor ca un candidat prorus să mai câştige alegerile din Ucraina, aşa cum s-a întâmplat cu Ianukovici în trecut, de unde interesul Federaţiei Ruse pentru a împinge spre aplicarea Acordurilor de la Minsk, singura garanţie a blocării Ucrainei între Est şi Vest, într-o zonă gri.

Realizator: Ați amintit de blocada Berlinului. Să precizăm că sovieticii au blocat Berlinul de Vest, iar aprovizionarea acestuia s-a făcut cu un pod aerian de către occidentali - mă rog, americanii erau la...

Ştefan Popescu: Da. Dar dacă ne uităm - că aţi spus de baletul diplomatic - şi la... Ştiţi, fotografia arată foarte frumos; a arătat la Berlin, în format Weimar, foarte frumos: preşedintele Poloniei, preşedintele francez, cancelarul Germaniei... Să nu uităm totuşi că cei trei actori au şi ei interese diferite. Am văzut semnalul dat de Germania la Washington...

Realizator: Cred că sunt chiar primele cuvinte pe care le spune Carmen Gavrilă, să o auzim:

*

Reporter: Niciodată nu au fost atât de multe vizite la nivel de cel puțin șefi ai diplomațiilor în Ucraina, de când s-a acutizat criza creată de Rusia. Şi Germania, după ce a fost acuzată că are o atitudine prea blândă față de Moscova, pare acum în plină campanie să demonstreze că este pe aceeași lungime de undă cu restul europenilor, dar și cu Statele Unite. Exact când șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, se afla la Kiev a venit și anunțul că va fi în scurt timp urmată de cancelarul Olaf Scholz. Mesajul german enunțat de la toate nivelurile politice a fost și este că Occidentul a pregătit sancțiuni dure și fără precedent împotriva Rusiei, care vor fi imediat puse în practică dacă Moscova atacă Ucraina. Foarte important e că, la Kiev, șefa diplomației germane a precizat că europenii sunt gata să plătească și ei un preț economic în acest context. Doar că peste Atlantic, la Washington, cancelarul german Olaf Scholz, întrebat în mod repetat de presă despre o eventuală închidere a Nord Stream 2 ca parte a sancțiunilor împotriva Rusiei, a refuzat să rostească numele conductei care, odată funcțională, ar lăsa Kievul fără o sursă de condiționare a Moscovei și fără sume serioase din taxe plătite de ruși ca să-și transporte gazele prin Ucraina. Şi președintele francez Emmanuel Macron a fost la Kiev cu mesaje încurajatoare privind rezolvarea crizei pe cale diplomatică, dar nu a explicat clar ce spusese mai devreme la Moscova, respectiv că ar fi nevoie de o nouă arhitectură de securitate europeană - formulare care seamănă mult cu cea rusească și ferm respinsă de Statele Unite şi de cei mai mulți europeni, inclusiv de România. Chiar la București, mâna dreaptă a secretarului american de stat, consilierul politic Derek Chollet, a spus ferm că Washingtonul nici nu ia în calcul vreo regândire a securității europene.

În ce privește strict Ucraina, mai toate vizitele la Kiev se termină cu întrebări ale presei despre o posibilă finlandizare a țării, adică o formă de autonomie pentru Donbas. Până acum, diplomații perindaţi la Kiev nu au dat un răspuns clar dacă această formulă e sau nu în discuție.

*/cvanatoru/atataru

Realizator: Domnule general, am avut senzaţia, şi nu cred că m-am înşelat, că aţi vrut să interveniţi.

Gen. (r) Alexandru Grumaz: Da. Am vrut să spun ceva.

Realizator: Vă rog!

Gen. (r) Alexandru Grumaz: Vreau un lucru ca să spun. Unu, faptul că secretarul general NATO a anunţat că Alianţa se pregăteşte să înfiinţeze un grup de luptă în România pentru regiunea Mării Negre, ceea ce mi se pare echivalentul celui din Polonia, şi este un lucru care demosntrează că regiunea Mării Negre va căpăta o pondere însemnată în deciziile, planificările şi acţiunile NATO şi probabil că va deveni mai importantă din punct de vedere strategic pentru securitatea euroatlantică. Şi vreau să vă mai spun un lucru, a început exerciţiul în Belarus. Acel exerciţiu dintre Belarus şi Rusia trebuie privit în lumina doctrinei militare de stat a uniunii ruse semnate la 4 noiembrie, devenită lege şi lansată public, înainte de Allied Resolved 2022. Noua doctrină militară de stat a uniunii dezvăluie planificarea apărării de bază şi gândirea militară cu privire la schimbările în peisajul ameninţărilor, problema descurajării nucleare - atenţie! - a Rusiei legată de protejarea Belarusului, deci, sunt lucruri... Aşa trebuie să privim de acum înainte, inclusiv acest exerciţiu. Există la ora actuală o doctrină militară care o înlocuieşte pe cea din 2001, când NATO nu era prevăzută în ea; acum apare în această... inamicul fiind NATO, şi ea spune, de asemenea: nu e foarte mare, are cinci capitole, 18 pagini, ea vorbeşte de proliferarea armelor de distrugere în masă şi de crearea sistemelor strategice de apărare antirachetă, la graniţa Rusiei şi Belarusului, care subminează stabilitatea globală şi perturbă echilibrul de forţe, adică sunt lucruri care mă îngrijorează efectiv, mai ales având în vedere că Belarusul a fost un stat care a avut pe el silozuri cu rachete balistice intercontinentale.

Realizator: Vă propun să mutăm un pic atenţia către întâlnirea care a avut loc la Beijing, domnule profesor Popescu!

Ştefan Popescu: Dvs. aţi spus foarte bine, lui Putin i s-a asigurat spatele în primul rând, mai ales, şi s-a diluat foarte mult ameninţarea cu sancţiuni, dar, chiar şi fără sprijinul Chinei, trebuie spus că adoptarea de sancţiuni este foarte dificilă în acest moment să ne imaginăm, suntem în plină iarnă, ce ar însemna dacă s-ar opri importurile de gaz europene din Federaţia Rusă. Amintesc, UE importă 40% din cantitatea de gaz. Ce ar însemna în condiţiile unui puseu inflaţionist în care deja la preţurile actuale ale energiei aceasta este responsabilă în proporţie de 80% de nivelul inflaţiei. Ar fi foarte greu. Acordul din 4 februarie, acordurile, pentru că s-au încheiat mai multe acorduri economice, unul dintre ele, într-adevăr, unul dintre ele îi loveşte pe europeni, în special Franţa, mare exportatoare de cereale, pentru că chinezii au ridicat orice obstacol în privinţa cotelor de cereale, pe care le importă din Federaţia Rusă. Interpretez şi în această cheie prezenţa lui Emmanuel Macron la Moscova, dorinţa de a găsi o soluţie diplomatică, pentru că ştim foarte bine că agricultorii din Franţa sunt o adevărată forţă, sunt foarte vizibili; suntem într-un an electoral, or, o asemenea lovitură, în condiţiile sondajelor din Franţa, cu o mare proporţie a indecişilor, nu ştiu dacă i-ar face bine preşedintelui francez./avladucu/atataru/ Pe de altă parte, acordurile semnate și declarația comună de la Beijing trebuie văzută probabil și ca o carte în mâna Rusiei și a Chinei, bineînțeles, mai mult decât crearea unui bloc geopolitic euroasiatic având în vedere și acest dezechilibru extraordinar dintre China și Federația Rusă, pentru că pe termen lung trebuie văzut dacă rușii vor accepta să fie parte a unui bloc în care China să fie națiunea lider și ei să fie, practic, satelizați din punctul de vedere politic.

Realizator: Acum trebuie să spunem și distinșilor noștri ascultători că fiecare din țări este locul I la nivel global, Rusia ca suprafață, China ca populație. Domnule general Grumaz, despre Biejing.

Gen.(r) Alexandru Grumaz: Deci, eu aș porni de la administrația Trump, care a fost hotărâtă să oprească creșterea Chinei și a intrat într-un război comercial în 2018, încercând să submineze gigantul tehnologic Huawei și alte corporații chineze care amenințau dominația tehnologică a Statelor Unite. Administrația sa a dezvoltat, de asemenea, relații mai strânse cu Taiwanul și contestă pretențiile Beijingului în Marea Chinei de Sud. De fapt, al doilea Război Rece este în derulare, deși unii nu-l doresc, iar alții nu-l recunosc. De fapt, ce se întâmplă acum? Înseamnă că China, de fapt, ajută Rusia, China nu ajută Rusia, China se ajută pe ea. Mă scuzați, deci China nu ajută Rusia, China se ajută pe ea.

Realizator: Fiecare și-a asigurat spatele pe criza lui.

Gen.(r) Alexandru Grumaz: Exact, securizându-și vecinul de la graniță, asta e foarte important de înțeles. Putin are nevoie de o soluție financiară, pe care a obținut-o de la /.../ prin contractele de energie. Deci, a obținut bani, are bani în derulare pe mai mulți ani, 20 de ani, pentru a-și finanța economia. Dar, și nu are, de exemplu, chinezii nu au un acord, un tratat cu Rusia, trebuie foarte clar acest lucru. Deci, ei merg pe o bază reciprocă, pe o înțelegere, a fost a 31-a întâlnire dintre cei doi. Adică, acest sistem de întâlniri dintre ei, participarea în 2001 la crearea organizației de la Shanghai, extrem de importantă în rezolvarea unor... și adunarea sub același stindard a statelor foste sovietice de la granița dintre China și Rusia, ceea ce este la ora actuală o forță militară destul de importantă în zona respectivă.

Ștefan Popescu: Domnule general, dacă îmi permiteți, are dreptate, într-adevăr din punct de vedere energetic se asigură o anumită compensare a pierderilor care ar putea să fie cauzate Gazpromului în cazul unor sancțiuni, dacă europenii ar merge acolo, și eu cred că trebuie să amintim și poziția financiară a Rusiei. Financial Times scria acum o săptămână că Rusia are una dintre cele mai bune poziții financiare din întreaga sa istorie, cu rezerve valutare cifrate la 625 de miliarde de euro, rezerve în care proporția dolarilor s-a redus foarte mult. Şi mai este lucru pe care trebuie să-l spunem, Blinken este la ora actuală într-un turneu în Asia ca să mobilizeze țările din /.../ și să discute despre situația din Asia. Vedeți ce interes mare are America pentru zona aia, în care sunt implicate Indo-Pacific, așa-numitul Indo-Pacific, pe care nici Putin, nici... nu l-au recunoscut, au zis zona Pacific, ca Asia-Pacific, nu au zis Indo-Pacific, și acolo sunt India, Australia, Japonia și...

Realizator: Și Statele Unite.

Ștefan Popescu: Și Statele Unite.

Realizator: Domnilor, într-o propoziție fiecare, o prognoză scurtă pentru o săptămână, se întâmplă ceva rău? Domnule profesor.

Gen.(r) Alexandru Grumaz: Din punctul meu de vedere, nu se întâmplă nimic. Continuă consolidarea blocadei la granița cu Ucraina și discuții diplomatice.

Realizator: Domnule profesor.

Ștefan Popescu: De acord cu domnul general, ne aflăm în fața unui proces de negociere care va fi foarte lung, dar și în care, așa cum spunea un fost ministru de externe, Roland Dumas, fiecare parte va continua să nu piardă /.../.

Realizator: Doamnelor și domnilor, "Euroatlantica" la final. Vă mulțumesc pentru atenția cu care sper ne-ați urmărit și astă seară. Le mulțumesc pentru participare domnilor Alexandru Grumaz și Ștefan Popescu. Bună seara, tuturor! Sunt Nicu Popescu. Să auzim numai de bine! Rămâneți cu Radio România Actualități!