Euroatlantica - Ediția din 1 octombrie 2020

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 octombrie, ora 21:05) - Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor şi domnilor, bună seara! Citind cifrele seci şi reci pe care le publică Universitatea americană Johns Hopkins despre evoluţia pandemiei COVID-19, nu se poate să nu te treacă fiorii. Iată-le pe cele care sunt acum pe ecranul computerelor, cu ora de actualizare 20:23, ora noastră, deci în urmă cu mai puţin de o oră. La nivel global, infectări aproape 34,1 milioane, iar decese peste 1,016 milioane. Primele cinci state: Statele Unite - peste 7,25 milioane de infectări, India - peste 6,3 milioane, Brazilia - peste 4,81 milioane, Rusia - aproape 1,18 milioane, Columbia - circa 830.000 de cazuri confirmate. Dintre ţările continentului nostru, Spania - 678.889 de cazuri, cu aproape 32.000 de decese, Franţa - 616.960 de infectări, peste 32.000 de decese, Marea Britanie - 462.774 de infectări, peste 42.233 de decese, Turcia - 318.663, cu 8.195 de decese, Italia - peste 317.000 de infectări şi peste 35.000 de decese, iar Germania - peste 295.000 de infectări şi peste 9.500 de decese. La noi în ţară, după cum aţi auzit şi la ştiri, 2.086 cazuri noi azi la prânz, din aproape 26.000 de teste, total peste 129.658 de infectări, de la debutul pandemiei. Astăzi s-au înregistrat din păcate şi 34 de decese. Nu sună prea bine, astăzi fiind a doua zi cu peste 2.000 de cazuri noi raportate la noi în ţară. Am intitulat emisiunea din această seară "Securitatea şi siguranţa sanitară europeană, în contextul pandemiei COVID-19" şi încercăm să vedem spre ce ne putem îndrepta, având în vedere că pe continent numărul de cazuri a crescut periculos până la exploziv în unele ţări sau zone. S-au introdus restricţii, unele progresiv, altele chiar dur, vezi cazul Cehiei şi Slovaciei cu starea de urgenţă, în Spania situaţia nu este deloc liniştitoare, ba din contră pentru anumite regiuni. Dacă e să privim mai larg, constatăm că alte state, cum ar fi Israelul, au închis totul, lockdown cum se spune. Încercăm să facem această prospecţiune spre viitor cu ajutorul specialiştilor, al cunoscătorilor, atât din aria medicală, domnii Virgil Musta, de la Timişoara, de la Spitalul Victor Babeş. Bună seara, domnule doctor!

Virgil Musta: Bună seara!

Realizator: Domnul dr. Adrian Marinescu, de aici, de la Bucureşti, de la Institutul Matei Bals. Bună seara!

Adrian Marinescu: Bună seara!

Realizator: Iar din aria geopolitică combinată cu cea medicală doamna Alba Popescu, de la Universitatea Naţională de Apărare. Bună seara!

Alba Popescu: Bună seara!

Realizator: Am pregătit şi două corespondenţe, sperăm că le vom putea difuza, din Franţa şi Italia. Domnule doctor Musta, încep cu dumneavoastră. Cum vedeţi situaţia de acum de la noi din ţară, privind mai de sus, dacă vreţi?

Virgil Musta: Da, este o situaţie neplăcută şi delicată, pentru că asistăm la o creştere în continuare a numărului de cazuri. Şi de ce este o situaţie dificilă? Pentru că aproape suntem copleşiţi de aceste cazuri, atât la nivelul secţiilor de boli infecţioase, cât şi al spitalelor suport, dar mai ales la nivelul secţiilor de terapie intensivă. Iar una din cauzele de mortalitate mare în ţările de care spuneaţi dumneavoastră, Italia, Spania, chiar şi Statele Unite, a fost faptul că pacienţii nu au mai avut unde să se interneze, sistemul a fost depăşit şi au fost nevoiţi să rămână acasă, boala să evolueze şi de cele mai multe ori letal. De aceea consider că situaţia nu este deloc îmbucurătoare şi trebuie un semnal foarte puternic de alarmă, pentru că dacă nu se iau măsurile necesare în timp foarte scurt vom ajunge într-o situaţie foarte, foarte dificilă.

Realizator: Exact acum o săptămână, pe 24 septembrie, Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor a publicat evaluarea sa actualizată a riscurilor în ceea ce priveşte pandemia de COVID-19, iar directorul centrului, Andrea Ammon, spunea că asistăm, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, cum constatăm din datele de presă şi raportările din toate ţările, creşterea îngrijorătoare a numărului de cazuri de COVID-19 în Europa şi că până când nu există disponibil un vaccin eficace, identificarea rapidă, testarea şi carantinarea contactelor cu risc mare sunt unele dintre cele mai eficiente măsuri de reducere a transmiterii virusului. Domnule doctor Marinescu, sunteţi la institut. Ce spun datele ştiinţifice?

Adrian Marinescu: Bine, în mod clar că în situaţia dată trebuie neapărat să fim în context european şi mondial, adică cred că este clar pentru noi toţi în momentul ăsta că este infecţie virală absolut imprevizibilă, e un virus care se transmite extrem de uşor şi care, în momentul în care prinde pe cineva vulnerabil - şi putem să dezvoltăm lucrul ăsta -, va determina cu o mare probabilitate o formă severă. Asta dacă vorbim..., lucrurile luându-le aşa pe simplu. Dar ce e important de spus este că până la urmă ce am înţeles în momentul ăsta este că e o etapă de convieţuire. Practic noi toţi avem virusul alături, este o convieţuire, indiferent că vorbim de valul 1, valul 2, de o cocoaşă, două sau mai multe, mai puţin contează acest aspect. E clar că convieţuim şi o vom face de acum încolo un interval de timp. E clar că vaccinul este singurul lucru care ar putea să rezolve la un moment dat lucrurile, sigur, dacă el ar fi administrat la nivel global. Lucrurile o să mai dureze, asta e cert, pentru că e clar că din momentul în care ai un vaccin trebuie să îl produci pe scară largă, trebuie distribuit, trebuie să ajungă la sursă. Deci până în momentul în care vom avea un vaccin eu cred că trebuie să ne gândim la lucrurile pe care le putem face acum. Ce m-aţi întrebat legat de institut, sigur că presiunea e mare şi presiunea e mare cam pe tot ceea ce înseamnă spitale COVID-19, se întâmplă şi la institut la noi, în ultimele săptămâni s-a văzut această presiune, în ultimele zile lucrurile au ajuns să fie mult mai complicate şi aici nu vorbim de faptul că vom intra în panică, că nu asta rezolvă, vorbim de o situaţie reală în care pacienţii practic nu au unde să se interneze, mai ales dacă vorbim de zonele roşii. Că vorbim de Bucureşti, în primul rând, capitală, dar sunt şi celelalte oraşe importante ale ţării. Eu văd trei componente importante pentru viitorul apropiat. Sistemul medical trebuie întărit şi trebuie întărit în sensul că vor fi mai multe spitale care trebuie să se ocupe de partea de COVID, este evident acest lucru şi vorbim inclusiv de secţiile de terapie intensivă. În al doilea rând contează foarte mult ce fac cetăţenii. Ştiu că sună ca un clişeu şi vorbim în fiecare zi, dar până la urmă felul în care noi toţi ne protejăm, mai ales cei care avem afecţiuni cronice, suntem în vârstă, contează foarte mult.

Realizator: Dvs sunteţi mai tânăr.

Adrian Marinescu: Nu, vorbim în general acum. Noi toţi, să ştiţi că şi cei care sunt tineri sau de vârstă medie pot să aibă probleme cronice, pot să fie supraponderali, nimeni nu este ferit practic. Şi a treia componentă se referă şi la autorităţi şi se referă la partea de DSP-uri, adică direcţii de sănătate publică, care clar trebuie să aibă o acţiune promptă, pentru că până la urmă degeaba testăm foarte mult. Auzim des: să testăm cât mai mult! OK, e foarte important, dar testarea trebuie să aibă şi un efect, efectul fiind să fie izolaţi oamenii care sunt pozitivi şi persoanele care sunt în contact cât mai rapid. Asta se numeşte anchetă epidemiologică, da? Or lucrul ăsta trebuie făcut rapid. Practic, toate aceste trei componente vor fi extrem de importante în timpul care urmează, evident.

Realizator: Doamnă Alba Popescu, punem datele cap la cap, ale noastre, ale coeuropenilor noştri, să spunem aşa, din Statele Unite, din alte părţi ale lumii. Cum să le interpretăm? Ce apare din interpretarea lor, mai ales...? Vă întreb pentru că de curând, cu o săptămână în urmă, lansaţi lucrarea "Geopolitică şi pandemie".

Alba Popescu: Eu aş spune în felul următor: este o evoluţie oarecum previzionată, încă din luna martie-aprilie, începutul lunii aprilie, apăruseră în mass-media primele evaluări, primele scenarii privind evoluţia acestei pandemii. Şi se vorbea despre un scenariu de tip soft, în care pandemia urma să se sfârşească undeva la sfârşitul verii, începutul toamnei, ceea ce nu a fost cazul, evident. Am intrat deja în plan scenariul de tip ciclic, criză ciclică, care este evaluat a se dezvolta pe parcursul a doi ani şi a produce o serie de modificări la nivel macroeconomic în principal. Şi mai există desigur un scenariu hard, cum este el numit, cel de criză multianuală, deci cu un sfârşit al pandemiei imposibil de anticipat. Desigur, probabilitatea ca acest scenariu hard să se întâmple este cea mai mică dintre cele trei variante. Ei, la ora actuală ne aflăm în acest scenariu ciclic./schelaru/ Deci cei care s-au ocupat bănuiesc de gestionare acestui /.../ aveau cunoştinţă despre subiect. De ce suntem în acest scenariu? Pentru că avem de-a face, aşa cum au spus domnii doctori, cu un virus imprevizibil cu un virus de tip gripal care momentul în care afară se răceşte, clima devine rece şi umedă, are condiţiile naturale de transmitere mult mai rapidă decât cele din perioada verii. Deci, ca atare în mod natural, în acest anotimp ploios de toamnă şi anotimp friguros de iarnă, gripele înfloresc, inclusiv această gripă chinezească. Este din acest punct de vedere o chestiune la care trebuia să ne aşteptăm. Bun, pe de altă parte, sigur că există şi componente legată de specificul fiecărei zone în parte. Vorbim despre SUA, de exemplu, acolo dacă ne uităm pe cifre şi mai ales pe zonele unde s-au produs cele mai mari, mă rog, rata de mortalitate... nu vorbesc de letalitate, ci de mortalitate în acest moment - raportat la numărul total de locuitori s-au produs în acele state considerate state azil pentru migranţi ilegali, proveniţi în special din America de Sud. Şi într-un fel este explicabil acest lucru pentru că aceşti oameni, ştim foarte bine, trăiesc în condiţii precare, în spaţii supraaglomerate, nu au acces la servicii medicale, deci acolo într-adevăr infecţia s-a răspândit într-un mod teribil şi sigur că şi mortalitatea este enormă. La fel s-a întâmplat de exemplu în Florida pentru că mare parte dintre americani au plecat în sud ca să îşi petreacă perioada cea mai plăcută din an, deci zona asta de început de an şi atunci microbul, virusul pardon, virusul s-a transmis cu uşurinţă în acea zonă. Ei, nu acelşi lucru s-a întâmplat în Europa. Aici cauzele ţin foarte mult de mentalitatea şi de modul în care europenii au înţeles să respecte nişte reguli şi să nu uităm faptul că au existat o serie de probleme de gestionare în plan planul comunicării care au dus la un grad înalt de neîncredere a populaţiei în ceea ce guvernele încercau să transmită şi este o chestiune foarte dificilă pentru că şi ea poate fi pusă în ecuaţia acestei transmiteri accelerate din anumite state europene.

Realizator: Comisarul pentru Sănătate şi Siguranţă Alimentară, Stella Kyriakides, spunea tot săptămâna trecută că statele membre ale Uniunii trebuie să fie pregătite să aplice, imediat şi la momentul potrivit, măsuri de control, încă de la primul indiciu de posibile focare noi şi că aceasta ar putea fi ultima şansă de a împiedica repetarea situaţiei din primăvară. Domnule doctor Musta, cum vedeţi că ar trebui...? Au trecut şase luni de când v-aţi zbit şi dumneavoastră şi noi toţi cu acest virus, cu pandemia COVID-19, care credeţi că ar trebui... puse în aplicare printre primele măsuri, de acum încolo, că vine iarna?

Virgil Musta: Da, de fapt este exact principiul pe care l-am spus eu: trebuiesc luate măsuri rapide şi eficiente. Trebuie să fie măsuri ferme. Mi-e greu să spun eu acest lucru pentru că nu sunt medic în politici de sănătate publică dar...

Realizator: Dar dumneavoastră aţi ajuns la capul bolnavului...

Virgil Musta: Da. Printre măsurile pe care le-aş gândi eu şi care pot fi aplicate, acolo unde se constată că există activităţi cu risc de contaminare, adică adunări mari în care nu se respectă cele trei reguli - distanţarea socială, purtarea muşchii - acele activităţi trebuiesc interzise sau penalizate. Acolo unde trebuie o atenţie mult mai mare, acolo unde oamenii nu respectă, nu doresc sau nu pot să respecte cele trei reguli, acolo, acele activităţi trebuiesc restricţionate. Cred că trebuie să fim mult mai atenţi la evaluarea riscurilor, în orice moment pe care noi îl avem şi bineînţeles, permanentă educaţie, poate nişte profesionişti reuşesc să schimbe balanţa aceasta între cei care dintr-un motiv sau altul /lalexandrescu/ creează impresia că nu există viruşi sau infecţia este o infecţie uşoară, fără a crea probleme, sau că este sub demnitatea noastră de a purta măşti şi mesajele care ar trebui să fie reale făcute de profesionişti în care să se specifice că de fapt singura metodă de a lupta la ora actuală cu virusul este de a respecta regulile, adică cele trei reguli de aur: distanţarea socială, purtarea măştii şi igiena cât mai bună a mâinilor şi a tegumentelor.

Realizator: Cred că încă este în desfăşurare în Franţa conferinţa de presă a ministrului sănătăţii legată de măsurile pe care le va dispune Hexagonul în perioada imediat următoare - spunea ieri şi preşedintele Macron că vor fi anunţate. Am rugat-o pe colega noastră de la Paris, Daniela Coman, să ne transmită câteva din ideile care sunt în Franţa.

Reporter: Autorităţile franceze au decis, la jumătatea lui septembrie, în Consiliul de Apărare şi Securitate Sanitară, strategia de gestionare a unui posibil val doi al epidemiei de coronavirus, după ce, de la sfârşitul lunii august, au apărut semne de revigorare a circulaţiei virusului, creşterea zilnică a numărului de cazuri noi şi de internări. Premierul Jean Castex recunoştea atunci o deteriorare evidentă a situaţiei, declaraţia sa fiind confirmată în zilele şi săptămânile următoare de cifrele publicate de Direcţia Naţională de Sănătate Publică. Între 10.000 şi 16.000 de cazuri nou confirmate sunt raportate zilnic, desigur, pe fondul unei depistări masive şi gratuite care depăşeşte un milion de teste pe săptămână. Cea mai mare temere a autorităţilor este că această situaţie să nu înceapă să pună din nou presiune pe spitale. Strategia franceză pentru a ţine evidenţia sub control exclude din start o nouă izolare generalizată a întregii populaţii şi este construită pe aplicarea de măsuri adaptate la nivel local, în funcţie de gravitatea situaţiei.

Realizator: Avem şi din Italia, de la Roma, un material de la Elena Postelnicu.

Reporter: În Italia, unde în prezent media de cazuri de coronavirus este de 1.300-1600 pe zi, mult mai mică faţă de alte state europene ca Franţa sau Spania, autorităţile regionale se pregătesc cu măsuri de prevenire a unui nou val de îmbolnăviri, aceasta cu atât mai mult în perioada sezonului gripal. Aceste măsuri diferă de la regiune la regiune. Dacă la nivel naţional purtarea măştii de protecţie este obligatorie în spaţii închise, iar între orele 18:00 şi 6:00, chiar şi în afară, în exterior, în oraşele Genova, Latina şi Foggia şi în regiunile Campania, Calabria şi Sicilia masca este obligatorie în permanenţă. Dacă numerele vor creşte, şi în Lazio ar putea să se introducă obligativitatea de a purta masca de protecţie şi afară.

Realizator: Iată două state în care sunt mulţi români, sunt măsuri diferite. La noi în ţară se spunea că, la şedinţa de luni, domnule Marinescu, s-ar putea introduce restricţii pentru cei care vin din anumite state europene. Şi tot din Franţa. Astăzi s-a făcut apel la 25.000 de voluntari care să se înscrie pentru teste clinice pe scară largă în care va fi evaluată siguranţa şi eficacitatea câtorva vaccinuri candidate împotriva COVID-19. Nu s-a spus despre ce vaccinuri este vorba. Daţi-ne câteva detalii pe care le cunoaşteţi la institut despre această perspectivă.

Adrian Marinescu: Dacă ne referim la partea de vaccinuri, trebuie să înţelegem că, pentru ca vaccinul să fie gata şi să poată fi pus pe piaţă, adică să fie sigur, să fie eficient şi să avem nişte criterii foarte clare, din păcate trebuie şi existe şi voluntari. Spun din păcate, pentru că e o situaţie obligatorie pentru orice vaccin. Adică acea etapă finală, când practic voluntarii sunt cei care încearcă acel vaccin - sigur în condiţii de siguranţă - este absolut obligatorie. Ăsta-i şi motivul pentru care, aşa cum spuneaţi mai devrme, se întâmplă în Franţa şi nu numai în Franţa. Se întâmplă peste tot. Se întâmplă şi la Institutul "Matei Balş". Noi avem o experienţă bogată cu studiile clinice şi există voluntari pentru aceste studii clinice şi lucrul ăsta trebuie să-l înţelegem foarte clar. Sunt nişte etape peste care nu putem trece nici în condiţii de pandemie. Trebuie sa fim siguri că acel vaccin este ceea ce ne trebuie. Dar voiam să mai fac o completare, apropo de ce se vorbea la nivel european. Este interesant că, până la urmă, măsurile care se iau sunt cam aceleaşi. E vorba doar de nuanţe şi, până la urmă, dacă vorbim de mască, bineînţeles masca purtată corect, vom ajunge în punctul în care atunci când transmiterea comunitară e accelerată să ajungem să purtăm mască peste tot, aşa cum se întâmplă în oraşele aglomerate practic. Din momentul când ies din casă, voi purta mască în permanenţă, indiferent dacă e spaţiul închis sau nu. Cam la asta se va ajunge, pentru că este foarte greu să faci o delimitare între ceea ce înseamnă contactul cu cineva pe stradă sau contactul într-o zonă care poate să devină aglomerată./csimion/ Gândiţi-vă că cineva merge cu mijlocul de transport, iese de acolo, dă de alte persoane şi vine în contact cu ele, adică în final, cum se întâmplă şi în Paris şi în alte oraşe, probabil se va întâmpla şi în Bucureşti dacă situaţia merge cu un număr mare de cazuri. Adică masca va fi obligatorie şi celelalte restricţii care aţi văzut că s-au luat cam peste tot în Europa, mai ales unde au fost probleme, sunt cam aceleaşi şi din punct de vedere păstrare distanţare, faptul că nu se vor accepta aglomerările umane, faptul că oamenii probabil nu vor putea să mai meargă la reuniuni, se va reduce numărul şi lucrurile astea probabil că se vor face. Eu cred însă că e mai bine să luăm astfel de măsuri decât să ajungem la o restricţie de tip carantină, asta nu ar trebui să se întâmple şi ar trebui să fie o soluţie in extremis şi în niciun caz la nivel naţional, pentru că asta presupune un blocaj economic de care nu avem nevoie.

Realizator: Doamnă Alba Popescu, boala constatăm că se lungeşte. Descriaţi şi în cartea dumneavoastră despre impactul politic, social, economic al pandemiei. Din această perspectivă unde ajungem? Iată şi domnul doctor Marinescu zicea adineaori că nu ar trebui să ajungem la un lockdown.

Alba Popescu: Eu sper să nu ajungem la un lockdown, eu sper să mergem pe principiul coabitării cu acest virus şi al faptului că trebuie până la urmă să învăţăm să trăim cu el. Sper ca măsurile acestea de prevenţie, de profilaxie să fie înţelese de populaţie, să dispară subiectul gen masca nu protejează sau nu există virusul. Virusul există, este foarte periculos, pentru că este imprevizibil. Din acest motiv, pentru că nu ştim nici ce simptome are, poate avea tot soiul de simptome, poate avea o evoluţie neaşteptată, nu există nişte stadii foarte clare stabilite şi, ca atare, din cauza imprevizibilităţii, nu poate fi gestionat cu stricteţe. Şi atunci, în absenţa unui vaccin şi a unui tratament care să funcţioneze sută la sută, este bine de respectat aceste reguli, în special în prezenţa persoanelor cu diverse afecţiuni, persoane din grupele ţintă, aşa-numitele grupe ţintă. În altă ordine de idei, dacă, Doamne fereşte, criza aceasta medicală se prelungeşte, atunci intrăm pe zonele de scanariile hard, adică scenariile care încep să afecteze sectoarele, toate sectoarele societale - şi sectoarele politice, pot apărea partide extremiste, pot apărea tot soiul de fenomene, şi sectorul economic nu mai discutăm, pentru că acolo probabil impactul va fi cel mai teribil. Este posibil să dispară industrii, este posibil să asistăm la reconfigurări la nivel macro ale economiei globale, la nivelul societăţii. Gândiţi-vă - această distanţare socială duce la însingurare, duce la o serie de tulburări la nivelul interacţiunii umane, la nivelul psihicului uman. Deci efectele sunt teribile. Sper din tot sufletul să nu se ajungă acolo. Sper ca acest vaccin până la urmă să fie pus pe piaţă, să fie descoperit, testat şi pus pe piaţă. Până una-alta, ca să dau o veste bună telespectatorilor, am citit şi eu astăzi că în..., radioascultătorilor noştri, scuze, am citit astăzi că cercetători din Israel şi cercetători din SUA au în lucru aceşti anticorpi monoclonali, care se pare că ar putea fi un tratament eficient. Deci să păstrăm totuşi speranţa, să nu cădem într-o stare din asta de, mă rog, de pesimism total, dar în orice caz să reţinem că pericolul există.

Realizator: Dle doctor Musta, dle doctor Adrian Marinescu, daţi-le o direcţie într-un minut fiecare oamenilor pentru ce ar trebui să facem noi în perioada imediat următoare astfel încât siguranţa şi securitatea naţională a fiecăruia, dar şi la nivelul statului român, al ţării noastre, să poată fi menţinută într-o stare bună astfel încât să nu ajungem la ce zicea adineaori doamna Alba Popescu.

Virgil Musta: Dacă mă întrebaţi pe mine, eu aş spune într-un cuvânt responsabilitate, responsabilitate, responsabilitate, din partea oamenilor, a instituţiilor, a tuturor celor care sunt implicaţi în această luptă dificilă cu SARS-CoV 2.

Realizator: Domnule doctor Marinescu...

Adrian Marinescu: Aş spune că rămânem cu calm, nu intrăm în panică, ştim foarte bine ce avem de făcut, experienţă avem destulă în aceste luni, trebuie doar să ajungem la rutină, noi pe de o parte, autorităţile care ştiu ce au de făcut, deci practic noi toţi suntem, cum spunea mai devreme doamna Alba Popescu, rămânem într-un echilibru cu virusul şi vom convieţui cu el, dar să sperăm că o vom face armonios.

Realizator: Doamnă Alba Popescu, aveţi un motto la lucrare, "în istorie au existat la fel de multe molime ca şi războaie şi cu toate acestea şi unele şi altele i-au luat pe oameni prin surprindere", mottoul de la Albert Camus. Să ne mai aşteptăm de acum încolo după şase luni la asemenea lucruri?

Alba Popescu: Prin surprindere nu cred, cred că am fost deja luaţi prin surprindere, din acest moment lucrurile sunt previzibile. La ce ne-am putea aştepta dacă această criză medicală va continua mai mult de 2 ani, ei, aici s-ar putea să apară evenimente neasteptate şi acestea pot duce până la reconfigurări ale sistemului internaţional, ştiţi de la cam toate ciumele acelea din istorie, de la ciuma antonină la ciuma lui Iustinian şi chiar şi ciuma lui Caragea, au anunţat mari transformări paradigmatice, venirea unor timpuri noi. Se poate ca şi în acest caz să apară un astfel de eveniment.

Realizator: Vă mulţumesc pentru participare.