Cooperarea poliţieneasca internaţională

Ediţia din 22.11.2012 poate fi ascultată și descărcată din secţiunea Podcast.

Realizator: Radu Dobriţoiu -"Euroatlantica" este dedicată în această seară cooperării poliţieneşti internaţionale, cu accent pe colaborarea la nivel european, problematică ce are un impact important asupra stabilităţii şi securitătii regionale - o temă de interes, pe care o să o dezbat cu reprezentanţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, specializaţi în cooperarea poliţienească internaţională, dar şi în combaterea crimei organizate. Îl am alături în cabina 31 pe comisarul şef Silviu Podea, prieten şi colaborator al emisiunii "Euroatlantica". Bună seara, Silviu!

Silviu Podea: Bună seara! Bună seara tuturor celor care ne ascultă, vă spun. Iată, Radu, dacă până acum, la "Euroatlantica" s-a vorbit despre intervenţiile directe în teatrele de operaţiuni, astăzi să propunem ascultătorilor noştri o discuţie despre cei implicaţi în războiul nevăzut cu crima internaţională. Este vorba de un front la fel de extins ca cel al intervenţiilor militare. Pentru acestea l-am invitat pe comisarul şef Dragoş Agapie, adjunctul şefului Centrului de cooperare poliţienească internaţională. Bună seara, domnule comisar şef!

Dragoş Agapie: Bună seara!

Silviu Podea: Împreună cu noi este prezent subcomisarul Daniel Cuciurianu, din structurile specializate în combaterea crimei organizate. Bine aţi venit, domnule subcomisar!

Daniel Cuciurianu: Bună seara şi mulţumesc pentru invitaţie!

Realizator: Vă mulţumesc şi eu pentru că sunteţi alături de "Euroatlantica" pentru această temă importantă, spun eu.

Silviu Podea: Pentru început, vreau să vă invit, domnule comisar şef Dragoş Agapie, să prezentaţi componentele principale ale structurii în a cărei echipă managerială activaţi, la ora actuală.

Dragoş Agapie: Tabloul cooperării poliţieneşti internaţionale în ziua de astăzi este destul de complex, de aceea şi structura noastră are mai multe compartimente, noi încercând, începând cu anul 2005, să strângem toate camerele de cooperare într-o singură structură, deci este vorba despre Biroul Naţional Interpol, despre Unitatea Naţională Europol, despre Biroul SIRENE şi despre Punctul Naţional Focal.

Silviu Podea: Să ne referim pe scurt la fiecare componentă.

Realizator: Sunt mai multe paliere, da şi trebuie să spunem că în ultimii ani acestea s-au dezvoltat şi - spun eu - o influenţă importantă a avut-o şi efortul pentru integrarea României în spaţiul Schengen, dacă nu mă înşel, domnule comisar şef.

Dragoş Agapie: Absolut.

Realizator: Şi foarte multe ştiri, în ultima vreme, care apar periodic, despre această cooperare, folosind şi datele informatice care vin în sistemul nostru, probabil împreună su sistemul SIRENE şi noi reuşim să ne implicăm în aceste activităţi poliţieneşti europene, să-i ajutăm pe colegii noştri din Uniunea Europeană şi să capturăm pe baza acestor informaţii foarte mulţi infractori.

Dragoş Agapie: Absolut, aveţi dreptate. Sistemul informatic Schengen, care este o măsură compensatorie luată de către ţările membre o dată cu ridicarea frontierelor în cadrul tratatului de la Schengen, oferă probabil cea mai mare bază de date internaţională. România, începând cu 5 noiembrie 2010, acţionează din punct de vedere al cooperării poliţieneşti ca un stat membru Schengen, având toate drepturile şi facilităţile şi aportul unui stat membru Schengen şi a unui stat important, în principal datorită existenţei frontierei terestre, din punctul de vedere al frontierei, dar cooperare poliţienească, este vorba în principal de prezenţa unui număr mare de cetăţeni români în spaţiul celorlalte ţări din Uniunea Europeană, care în mod natural impune o cooperare mai strânsă în domeniul poliţienesc.

Realizator: Din păcate, eforturile noastre, chiar şi financiare, dar şi de modernizare şi de pregătire a personalului, nu ne-au adus ceea ce am fi meritat pe deplin şi anume integrarea în Schengen. Să spunem că, tehnic, noi ne-am achitat de toate îndatoririle pe care le-am fi avut pentru această accedere. Din păcate, suntem din ce în ce mai mult amânaţi şi se foloseşte acest instrument de către partenerii europeni şi ca pârghii pentru alte elemente din cadrul Uniunii. Domnilor invitaţi, în ultimii ani, rolul structurilor din care faceţi parte s-a consolidat îndeosebi la nivelul Uniunii Europene, al ţărilor unde există o diaspora românească numeroasă şi amintea domnul comisar-şef Dragoş Agapie despre prezenţe româneşti numeroase. Mă îndrept acum spre domnul subcomisar Daniel Cuciurianu ,care este specialist în Crimă Organizată şi vă întreb, domnule subcomisar, ce ne puteţi spune despre experienţa pe care aţi acumulat-o în acest domeniu la nivel european?

Daniel Cuciurianu: Ca ofiţer de Crimă Organizată, am participat la mai multe activităţi internaţionale. În seara aceasta pot să încerc să vă vorbesc despre...

Realizator: Ştiu că aţi participat la o misiune importantă pe timpul desfăşurării Olimpiadei de la Londra. Aţi fost implicat acolo...

Daniel Cuciurianu: Exact. În această vară, în perioada iulie-octombrie, pe perioada desfăşurării Jocurilor Olimpice şi Paralimpice, împreună cu alţi opt colegi, am participat la o misiune operativă în Londra, Marea Britanie. Mandatul nostru acolo a fost de a acorda sprijin şi asistenţă Poliţiei Metropolitane în vederea investigării cazurilor pe care aceştia le au în lucru cu infractori de cetăţenie română, dar şi în vederea acordării asistenţei de specialitate victimelor, cetăţeni români, şi discutăm în special despre victime ale traficului de persoane. Pentru noi a fost o experienţă intensă şi inedită, în sensul că a practica o meserie care prin natura ei implică în primul rând cunoaşterea locului şi a populaţiei într-o ţară străină a fost într-adevăr o provocare.

Realizator: Cred că aţi avut şi de învăţat de la colegii noştri britanici şi sunt sigur că aţi avut ocazia să-i vedeţi şi pe celebrii poliţişti britanici care circulă şi patrulează fără arme în dotare...

Daniel Cuciurianu: Exact. Aceasta este una dintre diferenţele dintre sistemul britanic şi cel de la noi. Am avut ocazia să lucrăm într-un mediu extrem de divers, unde multiculturalitatea şi toleranţa sunt nişte valori deosebit de apreciate. Am avut ocazia să constatăm multe diferenţe între cele două sisteme, dar scopul nostru nu a fost acela de a constata diferenţele, ci de a ne face înţeleşi, de a încerca să-i înţelegem pe colegii noştri britanici.

Silviu Podea: Aţi activat trei luni, am înţeles...

Daniel Cuciurianu: Trei luni, da...

Silviu Podea: Pe parcursul acestei perioade aţi avut momente de vârf mai intense în activitatea dumneavoastrră?

Daniel Cuciurianu: Au existat. Practic, toată perioada a fost deosebit de intensă, având în vedere că a fost pe perioada de sfârşit a Olimpiadei, practic, fiecare zi a fost plină de acţiune, în fiecare zi s-au întâmplat lucruri interesante. Putem spune despre faptul că în această perioadă am participat împreună cu ofiţerii britanici la aproximativ 100 de arestări, au fost...

Realizator: A fost vorba şi de arestări de infractori români?

Daniel Cuciurianu: Discutăm şi despre infractori români şi despre infractori de altă naţionalitate. Dar, evident, sprijinul nostru a fost în general în cazurile cu infractori români.

Realizator: Au reuşit, cum se întâmplă de obicei, infractorii români să intre în legătură şi să se coordoneze şi cu grupările infracţionale de acolo, din Marea Britanie?

Daniel Cuciurianu: Nu aş putea spune acest lucru. De regulă, grupările infracţionale îşi păstrează cumva caracterul naţional, chiar dacă se află în ...

Realizator: Pentru că ştim că există anumite mafii, organizaţii ruseşti extrem de puternice în Marea Britanie sau din alte ţări, cu anumite caracteristici. Există, se poate vorbi de ceva similar şi pentru noi?

Daniel Cuciurianu: Nu am putea spune că există un fenomen atât de extins la nivelul infracţionalităţii româneşti în Marea Britanie./mdudea/ Putem spune că nu este cu nimic mai presus sau infractorii români nu sunt mai periculoşi decât infractorii de altă naţionalitate. Oricum, infractorii, practic, nu au naţionalitate, sunt infractori, indiferent din ce ţară provin. Ceea ce este cumva specific infractorilor din România este faptul că de foarte multe ori, ei sunt ceva mai vizibili decât cei din alte ţări.

Realizator: Acţionează mai la vedere? Domnule comisar-şef Dragoş Agapie, vă rog să ne referim în continuare tot la Marea Britanie. Cu ce este implicată România la nivelul de ataşaţi de interne în Regatul Unit?

Dragoş Agapie: România dispune în prezent de doi ataşaţi de afaceri interne care lucrează la Londra, ofiţeri cu mare experienţă, care au capacitatea atât de a sprijini autorităţile britanice, cât şi de a sprijini autorităţile naţionale. Avem o reţea de ataşaţi, în general, în ţările Uniunii Europene. Această reţea... Vreau să spun că ataşatul de afaceri interne are un rol dual - atât reprezentarea pe plan extern a intereselor Ministerului Administraţiei şi Internelor, cât şi cooperarea operativă de Poliţie.

Realizator: Cu un impact important, putem spune, asupra imaginii României peste hotare, pentru că dacă duumneavoastră, cu structura din care faceţi parte, reuşiţi să diminuaţi - că este imposibil de oprit infracţionalitatea şi acest fenomen datorat românilor care trăiesc în aceste ţări -, atunci şi imaginea poate se va schimba. Cu părere de rău putem spune însă că deja s-au întâmplat anumite lucruri - că ne referim la imaginea noastră, care a fost deformată de aceşti infractori, mai ales în Franţa, în Italia, în Spania şi, de ce nu, şi în Marea Britanie, pentru că vorbeam acolo de lucrul acesta. Toate acestea contribuie totuşi la o stabilitate regională şi la imaginea României, care înseamnă şi imagine în plan economic şi imagine în plan cultural şi imagine în plan educaţional, pentru că sunt studenţi şi sunt cooperări la nivelul acesta. Deci, lucrurile sunt mult mai complexe şi instituţia dumneavoastră şi mai ales departamentul din care faceţi parte au un rol extrem de important pentru a încerca să diminueze şi să regleze dezechilibrul care s-a creat în ultima perioadă.

Dragoş Agapie: Aşa este. Aveţi dreptate. Consider că principalul rol este acela de a arăta că România se preocupă de reducerea infracţionalităţii săvârşite de cetăţenii români aflaţi în străinătate. Vreau să subliniez că este un număr mare de cetăţeni români, adică de aici vine şi numărul mare de infracţiuni.

Realizator: Peste hotare, sigur că da.

Dragoş Agapie: Peste hotare.

Realizator: Diaspora şi acest număr, cifra aceasta, s-a mărit în ultimii ani substanţial.

Dragoş Agapie: Da, vorbim de peste 900 de mii de cetăţeni aflaţi în mod legal în Italia.

Realizator: Declaraţi.

Dragoş Agapie: Declaraţi de autorităţile italiene şi spaniole. În fiecare ţară, câte 900 de mii, de unde există şi acest număr de infracţiuni care se întâmplă. Ceea ce vreau să subliniez, în continuarea celor spuse de colegul meu, este că România, practic, a dezvoltat acest sistem de schimb de ofiţeri, de prezenţă directă a ofiţerilor români, începând cred că cu Italia, dar şi cu Franţa şi în Germania şi în Austria şi în ţările nordice şi considerăm, de fapt, rezultatele o arată că este, practic, cel mai eficient mod de a aborda această criminalitate internaţională, ca poliţiştii din culturile diferite, din ţările şi cu legislaţiile lor de a lucra direct asupra unor cazuri punctuale.

Daniel Cuciurianu: Doresc doar să adaug pe această cale că am beneficiat pe timpul şederii noastre la Londra şi a activităţilor desfăşurate acolo de permanentul sprijin şi îndrumarea experienţei sale, ambasadorul României, domnul Ioan Jinga şi a ofiţerilor de legătură la Londra. A existat un permanent schimb de informaţii cu autorităţile oficiale din ţară, prin canalele oficiale, bineînţeles. Iar referitor la infracţionalitatea românească din Londra, pot spune că este, cumva, nedrept ilustrată de multe ori în presa britanică, pentru că, având în vedere că comunitatea românească din Londra este comunitatea cu numărul cel mai ridicat de persoane cu studii superioare, să fie ilustrată uneori în mod negativ în presă de către un număr relativ mic de persoane care au preocupări ilegale, este cumva incorect.

Realizator: Există această tendinţă la nivelul Regatului Unit nu numai la adresa României, cred că şi la adresa ţărilor de peste Canal, o răceală care se simte vizavi de multe ţări de peste Canal, din /.../ europeană şi îmi aduc şi eu aminte, recent, au fost foarte multe articole în presa britanică în care se vorbea despre o ameninţare reprezentată de ridicarea interdicţiei românilor şi bulgarilor de a lucra în Marea Britanie. Pur şi simplu, după calculele lor, ar trebui ca în câteva luni să mergem jumătate dintre români să lucrăm acolo, în Marea Britanie, pentru că dintr-o dată a apărut acest El Dorado şi putem acolo să lucrăm. Cred că şi asta a contribuit la imaginea românilor de acolo, din Regat.

Daniel Cuciurianu: Este posibil, dar, repet, există o comunitate românească foarte, foarte vastă...

Realizator: Şi e bine să precizăm, da.

Daniel Cuciurianu: Sunt multe zone, sunt comunităţi puternic româneşti în zonele din nord-vestul sau nord-estul Londrei şi...

-: Este interesant de ştiut, Radu, am înţeles că numărul românilor creşte în diaspora de acolo, dar trendul infracţiunilor constatate care este?

-: Cred că a crescut numărul românilor. Cred că a reuşit acum să se stabilizeze, nu mai sunt creşteri exponenţiale. Sunt, cred, mişcări normale după stabilirea unui anumit număr de români peste hotare.

Daniel Cuciurianu: Aş putea spune că ce deranjează uneori foarte mult comunităţile sau cetăţenii străini care se văd asaltaţi de cetăţenii români care îşi stabilesc domiciliul în oraşele lor nu este neapărat fenomenul infracţional. Îi deranjează, de multe ori, şi acele persoane care nu neapărat că săvârşesc infracţiuni, doar au o conduită imorală sau neconformă, neadaptată la civilizaţia din care au ales să facă parte. Nu discutăm neapărat de infracţiuni. Pur şi simplu...

-: Sigur, şi multe dintre cazuri, trebuie s-o recunoaştem, e vorba de români, pentru că i-am întâlnit şi eu la tot pasul şi în Italia, şi în Marea Britanie şi care, din păcate, se adaptează foarte greu la cultura şi cutumele locale din Londra, cum am spus.

Realizator: Eu cred că e vorba de educaţie în esenţă, nu?

-: Sigur că da.

Daniel Cuciurianu: În Londra există şi romi, ei îi numesc ''travellers'', irlandezi, nomazi, dar care...

Realizator: Ei îi numesc gipsy.

Daniel Cuciurianu: Gipsy, da. De regulă, da.

Realizator: Adică ţigani, pe româneşte.

Daniel Cuciurianu: ...care au acelaşi comportament, să spunem, cumva neadaptat la valorile unanim agreate şi cu care au aceleaşi probleme ca şi cu cei de naţionalitate română.

Realizator: Dar nu putem evita şi trebuie să spunem că, ca şi imagine, au avut un impact negativ asupra ţării noastre aceste atitudini ale concetăţenilor noştri.

Daniel Cuciurianu: Exact, asta am vrut să spun. Deşi nu fac obiectul unor infracţiuni, aceste atitudini, aceste obiceiuri sunt văzute cu alţi ochi.

Realizator: Adică, cum, sunt întâmplări? Şi îmi aduc aminte, tot aşa, din presa britanică, de genul o casă rămasă liberă ocupată de compatrioţii noştri, care se instalează foarte bine în casa omului şi când se întoarce după cinci luni şi după şase luni...

Daniel Cuciurianu: Da, a existat acest fenomen. Cred că se numea sau se numeşte ''squatting'', dar, tocmai, cred că anul acesta a fost...

Realizator: Şi înţeleg că ei, compatrioţii, speculau o lacună juridică.

Daniel Cuciurianu: Exact, da. Abia în acest an s-a reuşit interzicerea prin lege a acestui fenomen.

Realizator: Eu vreau să mai vorbesc despre o chestiune pur tehnică. Ştiu că Londra este cel mai monitorizat oraş din lume, este adevărat, cu camere video. Aţi putea să ne vorbiţi un pic despre aceasta?

Daniel Cuciurianu: Da, sigur. Am constatat şi noi acest lucru. Într-adevăr, există supraveghere video în aproape toate zonele. Discutăm, în special, de zonele foarte turistice din Londra şi există, într-adevăr, o bună comunicare între proprietarii de imobile, de localuri şi poliţiştii care acţionează în această...

Realizator: Proprietari de imobile care deţin aceste camere de supraveghere...

Daniel Cuciurianu: Exact. Sau firmele de securitate care se ocupă de supravegherea zonelor şi această permanentă colaborare cu poliţiştii care îşi desfăşoară activitatea în zona respectivă evident că este benefică...

Dragoş Agapie: Deci e vorba de atitudine civică, poate chiar un soi de voluntariat al societăţii civile?

Daniel Cuciurianu: Există într-adevăr o diferenţă din acest punct de vedere...

Realizator: Sunt mult mai responsabili acolo; probabil cetăţenii se implică mai mult în viaţa polisului şi probabil că de aici rezultă şi modelul acesta britanic de impunere a ...

Dragoş Agapie: ... a unui oarecare respect...

Daniel Cuciurianu: Da, putem spune acest lucru. Evident, nicăieri în lume Poliţia nu este deosebit de iubită de către populaţie, de către membrii publicului, cum îi numesc ei, dar am putut remarca în Londra o deschidere mai mare a cetăţeanului faţă de ofiţerul de Poliţie, faţă de instituţii, faţă de autoritate în general...

Realizator: Şi mai mult respect faţă de România. Pentru că...

Daniel Cuciurianu: Această deschidere vine şi din abordarea instituţiilor, care este, am putea spune, puţin mai deschisă, mai îndreptată spre cetăţean, lucru pe care...

Realizator: Tradiţie, trebuie să spunem, acolo...

Daniel Cuciurianu: ... lucru pe care şi noi l-am învăţat şi încercăm să-l îmbunătăţim în România.

Realizator: Pentru că la noi a fost o perioadă de adaptare a Ministerului de Interne, de modernizare, de restructurare şi de regândire chiar şi a comunicării şi a atitudinii faţă de cetăţean, pentru că, de ce să nu aducem aminte, a fost trecerea de la Miliţie la Poliţie şi s-a întâmplat această evoluţie, fericită acuma, şi e foarte clar că a câştigat foarte mult în imagine Ministerul Administraţiei şi Internelor. Silviu, dacă-mi permiţi să ne îndreptăm spre alt regat, este vorba de Spania, unde trăieşte o comunitate românească numeroasă, ceea ce a determinat Ministerul de Interne să trimită acolo trei ofiţeri. Vestea proastă este că peste 2.000 de români ispăşesc pedepse în închisorile spaniole, un număr constant, după cum transmite de la Madrid Annamaria Damian.

Annamaria Damian: Colaborarea româno-spaniolă în domeniul afacerilor interne funcţionează în baza Acordului de cooperare de luptă împotriva infracţionalităţii, semnat la Madrid în anul 2006 şi intrat în vigoare un an mai târziu. Cele mai importante domenii de cooperare sunt terorismul, traficul de droguri, migraţia ilegală, traficul de organe, falsificarea de documente, spălarea de bani, clonarea de carduri şi altele. Această colaborare s-a materializat în finalizarea a zeci de operaţiuni importante de mare anvergură şi soldate cu sute de arestări. Citez doar două dintre ele: 'Brăila' şi 'Pipas', în urma cărora au fost destructurate importante reţele de infractori români cu ramificaţie internaţională. Activitatea ataşaţilor de interne din Spania este în mare parte concretizată în schimbul de informaţii între echipele de investigatori care facilitează înţelegerea culturii, a obiceiurilor şi a jargonului folosit de infractori. De asemenea, ofiţerii români pot fi observatori la acţiunile Poliţiei spaniole, precum percheziţii, razii şi evenimente publice, dar şi participanţi la celulele de criză. De remarcat că în repetate rânduri, mai ales în ultimii patru ani, ataşaţii români de interne au fost decoraţi de autorităţile spaniole, confirmând excelenta colaborare bilaterală. În prezent, trei ataşaţi de interne îşi desfăşoară activitatea la Madrid, după ce timp de mai mulţi ani au fost doar câte doi ofiţeri trimişi în Spania. Activitatea de diminuare şi combatere a infracţionalităţii are un efect pozitiv asupra imaginii românilor la nivelul autorităţilor, care au remarcat în repetate rânduri în mod public colaborarea bilaterală foarte bună între instituţiile româneşti şi cele spaniole. Problema imaginii românilor în societate, ca şi consecinţă a infracţionalităţii, care cuprinde o paletă foarte largă de delicte, de la proxenetism la crimă, rămâne însă o temă sensibilă, dar datele sunt relevante. Numărul românilor care îşi ispăşesc pedepsele în penitenciarele spaniole este constant de câţiva ani şi nu depăşeşte 2.000.

Realizator: Iată o corespondenţă de la colega mea Annamaria Damian, din Madrid. Domnule comisar-şef Dragoş Agapie, aţi auzit relatarea colegei mele. Ce ne puteţi spune despre cooperarea poliţienească dintre Ministerul român de Interne şi cel din Regatul Spaniol?

Dragoş Agapie: Cum foarte bine a subliniat corespondenta dumneavoastră, este vorba de o cooperare apreciată foarte bine de autorităţile spaniole. Dacă aţi observat, în Spania nu au existat acele probleme de imagine pe care le-aţi reamintit în Italia şi în Franţa.

Realizator: Există şi acolo, dar sunt mai atenuate.

Dragoş Agapie: Exact. Sunt altfel, lucrurile sunt altfel considerate. Ataşatul de afaceri interne are un rol foarte important în astfel de sitauţii de criză, să le numim. Este foarte important să ai omul tău acolo care poate contacta direct autorităţile ţării respective, poate vedea de ce ai nevoie, poate propune soluţii şi poate, bineînţeles, fluidiza fluzul informaţional care, vă asigur, este la cote foarte înalte.

Silviu Podea: Iată, ataşaţii noştri de interne au fost decoraţi în Spania, dacă am înţeles foarte bine. Neîndoios, posedă nişte calităţi care i-au condus la asemenea rezultate. Puteti creiona, în câteva cuvinte, un profil profesional al ataşatului de afaceri interne?

Dragoş Agapie: Aşa cum îl numea un coleg mai mare, unul dintre primii noştri ataşaţi, ataşatul de afaceri interne poliţist sau diplomat...

Silviu Podea: Un coleg mai mare ca vârstă, ca înălţime sau ca grad?

Dragoş Agapie: Ca toate...

Silviu Podea: Să detensionăm un pic...

Dragoş Agapie: Evident că pornim de la o experienţă vastă în munca de poliţie, dar dincolo de asta este vorba şi de calităţile diplomatului de a se putea întelege cu autorităţile statului respectiv, să zic aşa, principala particularitate fiind tocmai această capacitate de a relaţiona şi de a pătrunde în instituţiile statelor respective, a le înţelege funcţionarea şi a şti întotdeauna unde este cel mai bun loc de a acţiona într-un caz operativ sau într-un caz de, să spunem, criză de imagine.

Silviu Podea: Şi cred mai ales că trebuie să dispună de calitatea aceea fundamentală de a învăţa din mers, pentru că dacă ne gândim, unii merg acolo pentru prima dată, nu au un praxis în ara respectivă şi trebuie să obţină nişte rezultate bune.

Dragoş Agapie: Trebuie să obţină, iar diferenţele între ţări sunt destul de mari - şi nu mă refer la sistemul juridic sau la experienţa poliţiştilor. Mă refer la modul în care sunt tratate lucrurile.

Realizator: În Italia este o anumită abordare, probabil...

Dragoş Agapie: Exact.

Realizator: ... unde există şi poliţie, dar şi carabinieri. În Franţa, la fel, jandarmerie şi poliţie. În Spania este vorba doar de structura de poliţie.

Dragoş Agapie: Nu, există şi Garda Civilă.

Realizator: Există şi Garda Civilă, cum este şi în Portugalia, de altfel, şi acolo este Garda Naţională, dar probabil că în Marea Britanie este altfel, în Germania este altfel.

Dragoş Agapie: Exact.

Realizator: Sunt abordări diferite, instituţii diferite şi numai din acest punct de vedere şi din această perspectivă dacă ne gândim, este un mod diferit de operare şi sunt stragetii diferite de acţiune pentru cei pe care îi coordonează de aici, de la Bucureşti.

Dragoş Agapie: Da, pentru că, de exemplu, în Italia ceea ce supără publicul şi presa sunt infracţiunile grave, nu numărul infracţiunilor. Infracţiunile minore nu interesează pe nimeni.

Realizator: Da şi care sunt şi foarte mediatizate, se pare, când este vorba de români. Sunt scoşi foarte mult în faţă, astfel încât s-a creat şi un curent de opinie, în anumite zone ale Italiei vizavi de anumiţi cetăeni români.

Dragoş Agapie: Consider că acea perioada a trecut. A fost o perioadă acum câţiva ani.

Realizator: Povesteaţi înainte de emisiune de anumite perioade în care Ministerul de Interne, prin ataşaţii săi, este foarte implicat în această colaborare poliţienească internaţională, şi aduceati aminte de anumite evenimente, cum ar fi Oktoberfest sau alte evenimente, unde vi se solicită suplimentarea personalului şi implicarea direct în teren a poliţiştilor noştri, alături de poliţiştii din ţările respective.

Dragoş Agapie: Este o metodă de cooperare pe care, pot spune, aşa cum, de pildă, acum două săptămâni la Adunarea generală Interpol, într-o întâlnire bilaterală a şefului Poliţiei Române, domnul chestor principal Petre Tobă cu şeful Poliţiei Italiene, prefectul Manganelli, amândoi oficialii au subliniat că România şi Italia au fost printre pionierii acestui tip de colaborare care apoia fost preluat şi în relaţia cu alte ţări, în principal cu Franţa, dar şi pe perioade mai scurte sau pentru activităţi mai punctuale, Marea Britanie - cum aţi subliniat, cum s-a vorbit - Germania, în perioada Oktoberfest, în Austria au mai fost activităţi, mai ales în perioada de vară, în perioada turistică. De asemenea, am mai avut şi mai avem ofieri trimişi în ţările nordice, nu la dimensiunea şi la dispozitivele care au fost deplasate în Franţa, de exemplu, dar cu activitate foarte apreciată şi foarte importantă, din punct de vedere al imaginii.

Realizator: Demonstrăm astfel la nivel european că ne interesează ceea ce se întâmplă cu cetăţenii noştri de acolo, nu suntem indiferenţi şi ajutăm şi noi la repararea nu numai a imaginii, dar şi a problemelor generate de concetăţenii noştri, cum este cazul în Franţa, unde sunt, am înţeles, eforturi foarte mari în acest sens.

Dragoş Agapie: Da, Franţa reprezintă un efort important pentru noi, este un număr mai mare de ofiţeri.

Realizator: Ofiţeri români de poliţie...

Dragoş Agapie: Ofiţeri români de poliţie, atât care lucrează împreună cu autorităţile franceze în domeniul crimei organizate, a traficului de persoane, cât şi în patrularea efectivă pe marile bulevarde din Paris.

Realizator: Foarte interesant.

Dragoş Agapie: Exact. Este o cooperare specifică şi cu rezultate foarte bune, apreciate de conducerea Ministerului francez de Interne. De alftel, şi cu Franţa, aşa cum menţionam mai devreme cu Italia, nu mai este situaţia care era acum un an sau doi. Am demonstrat nu numai că ne interesează, dar că avem şi capacitatea, avem oamenii cu experienţa necesară, cu cunoştinţele începând de la limbă străină, până la /.../ poliţieneşti.

Realizator: Asta înseamnă, aici voiam să ajung şi eu. E nevoie de o triere, de o specializare, de un antrenament pentru astfel de misiuni, pentru că nu putem trimite acolo pe oricine.

Dragoş Agapie: Nu. Există o triere, aşa cum aţi spus, dar avem un "pull" destul de important, un rezervor destul de important şi găsim întotdeauna, nu am avut până acum probleme, ca Poliţia Română atunci când a selectat un număr de ofiţeri pentru a trimite în misiuni...

Realizator: Încă mai gasim probabil. Este vorba de cei care au dat bacalaureatul în urmă cu mulţi ani.

Dragoş Agapie: Nu. E vorba şi de mulţi ofiţeri. În general, sunt ofiţeri tineri şi foarte tineri. Bineînţeles, tot timpul există şi câţiva cu experienţă mai mare, mai ales în crimă organizată, în investigaţii mai complexe, dar marea majoritate a ofiţerilor români plecaţi sunt ofiţeri tineri, foarte tineri, atât băieţi, cât şi fete, atât din Bucureşti, cât şi din provincie. Găsim...

Realizator: Sunt foarte interesat, domnule subcomisar Daniel Cuciurianu despre intereferenţa dintre crimă organizată şi terorism dintre, să spunem intelligence-ul de interne şi cel militar, pentru că la un moment dat, şi s-a discutat foarte mult pe tema asta, după 11 septembrie vrem, nu vrem există această interferenţă între organizaţiile criminale şi organizaţiile teroriste, fie şi numai la nivelul susţinerii reciproce din punct de vedere financiar.

Daniel Cuciurianu: Într-adevăr, de regulă această interferenţă este la nivelul susţinerii financiare, este cunoscut faptul că banii obţinuţi de grupările organizate din trafic de persoane, trafic de droguri, alt gen de fraude, de multe ori sunt îndreptaţi spre a finanţa terorismul, însă nu aş putea să vă dau nişte exemple concrete sau să discutăm foarte mult despre asta...

Realizator: Sigur, ne putem gândi şi putem să ne referim şi la informaţiile legate de exemplu de drogurile care vin din sursa afgană. Fondurile respective intră într-o numită circulaţie, care implică atât crima organizată, cât şi terorismul. Este doar un exemplu. În Marea Britanie aţi discutat, bănuiesc, în pregătirile pe care le-aţi avut pentru Olimpiadă şi despre aceste pericole probabil?

Daniel Cuciurianu: Am discutat şi am beneficiat de traininguri şi pe această problematică, însă în special problemele pe care ne-am axat şi pentru care am avut noi mandat acolo au vizat criminalitatea organizată, în general, din sfera traficului de persoane. Vorbim de trafic de persoane, vorbim de trafic de persoane în vederea exploatării sexuale sau a exploatării prin muncă şi mai puţin în sfera apropiată a terorismului sau a actelor de acest gen.

Realizator: Silviu, voiai să adaugi ceva?

Silviu Podea: Voiam să-l întreb pe domnul comisar-şef dacă avem veterani, ca să le spun aşa, dintre ataşaţii de afaceri interne, deci persoane care au fost în misiune într-un stat, apoi dacă au fost resetaţi pentru alte misiuni?

Dragoş Agapie: Există câteva exemple de ofiţeri care se află la a doua misiune într-un spaţiu, dar ca şi în cazul diplomaţilor există un ciclu de patru ani şi în general cam aceasta este activitatea./adobrinescu/dstanesc

Realizator: Domnule comisar-şef Dragoş Agapie, am vorbit foarte mult în această emisiune despre cooperarea poliţienească internaţională cu accent pe nivelul european şi am spus foarte mult şi am prezentat informaţii despre ataşaţii noştri de interne în marile capitale europene unde noi avem comunităţi de români dezvoltate. Există ceva similar şi în privinţa cooperării cu China sau cu Pakistantul sau cu ţări care au început la rândul lor să aibă comunităţi dezvoltate în interiorul României? Sunt aceste oraşe chinezeşti care se dezvoltă, sunt comunităţi de pakistanezi. Există ceva de genul ăsta?

Dragoş Agapie: Cooperarea la nivel internaţional are loc în principal prin Organizaţia Internaţională de Poliţie Criminală INTERPOL unde România în câteva săptămâni va împlini 40 de ani de la formarea Biroului Internaţional INTERPOL...

Realizator: Mulţi înainte...

Dragoş Agapie: Mulţumesc... unde există o mare experienţă şi o colaborare foarte bună punându-se la dispoziţia statelor multe baze de date...

Realizator: Punctual, China are ataşaţi de interne aici aşa cum avem noi în ţările europene?

Dragoş Agapie: Nu, nu, dar nu cred că criminalitatea chineză este chiar aşa cum poate părea, nu cred că este chiar aşa o problemă...

Realizator: Sau poate nu e la suprafaţă, poate îşi rezolvă singuri problemele...

Dragoş Agapie: Nu s-a mai întâmplat în ultimii ani. E o chestie de acum 15 ani...

Realizator: Adică de la chestia cu valiza şi cu chinezii care călătoreau prin Herestrău cu valiza...

Dragoş Agapie: Da...

Realizator: ... nu s-au prea mai întâmplat peripeţii de genul acesta...

Dragoş Agapie: Nu s-a simţit nevoia.

Realizator: Poate însă la nivelul criminalităţii economice...

Dragoş Agapie: Se poate întâmpla, dar e o altă caracteristică...

Realizator: Pentru că există o economie neagră, încurajată de partenerii economici chinezi de pe teritoriul României în legătură cu firmele româneşti...

Dragoş Agapie: Nu sunt specialist în domeniu, dar numărul cazurilor care trec prin centrul nostru este nesemnificativ. Deci, nu aş putea să-i dau caracterul unui fenomen.

Realizator: Să înţelegem că sunt mult mai liniştiţi chinezii de la noi din ţară decât sunt românii...

Dragoş Agapie: Nici nu cred că-ş aşa de mulţi, de fapt.

Realizator: Sunteţi sigur?

Dragoş Agapie: Nu sunt aşa de sigur...

Realizator: Eu mă tem că în următorii ani...

Dragoş Agapie: Sunt foarte vizibili, dar...

Realizator: Da, dar eu mă tem că în următorii ani...

Dragoş Agapie: E mâncarea bună, mergem pe acolo să vedem, dar...

Realizator: Sigur, ei n-au probleme cu mâncarea, ei mănâncă aproape orice. Este cunoscută bucătăria chineză. Dar ideea este că vin foarte mulţi muncitori şi probabil că pe măsură ce specialiştii români vor migra şi vor pleca spre Occident şi nu numai către state din Uniunea Europeană locul lor va fi luat treptat de cetăţeni din Republica Moldova, de medici pakistanezi, medici indieni. Există acest trend în dezvoltare. Pregătiţi ceva pentru a ţine sub control o anumită dezvoltare criminalistică în acest sens?

Dragoş Agapie: Este un trend natural, dar este legat de starea economică a României; în perioadele de boom economic evident că acest lucru se întâmplă. De când cu criza, nu se poate spune că există o creştere a prezenţei muncitorilor străini. Au fost câteva cazuri, cu nişte chinezoaice în industria textilă, după cum ştiţi...

Realizator: Nişte greve chiar acolo...

Dragoş Agapie: ... dar odată cu restrângerea activităţii economice şi cu întoarcerea unor români din Occident care şi-au pierdut locurile de muncă în prezent cel puţin...

Realizator: E un mecanism care se reglează într-un fel de la sine...

Dragoş Agapie: Absolut. Şi în prezent nu suntem în situaţia de a aştepta fluxuri din străinătate.

Realizator: Cât de des primiţi solilcitări de sprijin pentru statele din Uniunea Europeană şi în ce constau în principal aceste solicitări?

Dragoş Agapie: Cooperarea poliţienească internaţională este foarte vastă în ziua de azi. Ce înseamnă 'cât de des'? Noi suntem undeva la câteva sute de mii de mesaje pe an schimbate. Deci, în fiecare zi sunt multe solicitări în ambele sensuri...

Realizator: Mă refeream la nivel operativ şi la ceea ce se transpune în acţiuni în teren.

Dragoş Agapie: În acţiuni în teren atunci când apar situaţii este undeva întotdeauna o decizie la un nivel mai înalt, nu este o decizie pe care s-o iei din schimbul de informaţii.

Realizator: Sigur, foarte multe informaţii în ultima perioadă despre maşini recuperate, despre criminali internaţionali identificaţi şi capturaţi pe teritoriul României. Aş dori să ne vorbiţi un pic şi despre misiuni care sunt şi nu sunt mediatizate aşa cum ar trebui poate şi la nivel european.

Dragoş Agapie: Da. Eu cred că sunt, totuşi, mediatizate atunci când cazul are un impact mediatic. România este un...

Realizator: Eu mă refeream şi la nivel european, pentru că, iată, trebuie să le arătăm că da, există probeme generate de români în Italia, dar la fel de bine există şi probleme genetrate de italieni în România şi trebuie să colaborăm şi în acest sens. Este numai un exemplu de mediatizare.

Dragoş Agapie: Noi chiar colaborăm, dar mediatizarea nu o s-o facem noi.

Realizator: Sigur, e Silviu Podea aici, care se uită încrâncenat spre noi... Nu e vorba despre asta. Aşadar, revenind, care sunt principalele acţiuni unde vi se cere sprijin? Numai în domeniul maşinilor sau există...

Dragoş Agapie: Nu, în toate domeniile. Deci, ce vroiam să spun, ceea ce are impact mediatic acela se transmite imediat, dar activitatea de zi cu zi este mult mai laborioasă şi mai vastă decât ceea ce se vede. România are un număr important de extrădaţi aduşi din străinătate prinşi în România şi trimişi în ţările lor. Avem Instituţia Mandatului European de Arestare o dată cu intrarea în Uniunea Europeană.

Realizator: Ce presupune asta? E foarte interesant să ne spuneţi despre Mandatul European de Arestare. Poate fi emis de pe teritoriul României şi să aibă valabilitate, acoperire, să spunem, şi în Spania, cu aceeaşi putere de implementare?

Dragoş Agapie: Bineînţeles! De aceea este... Absolut, absolut. Normal, România este un stat cu drepturi depline ale UE şi justiţia română, ca orice justiţie din ţările UE, emite mandatul european de arestare, care, practic, a simplificat foarte mult procedura de extrădare şi a dus la termene mult mai scurte. Aceasta a fost ideea şi, într-adevăr, se întâmplă, astfel că cei care trebuie aduşi să răspundă în faţa legii sunt aduşi mult mai repede decât altădată, de domeniul zilelor, în cele mai multe cazuri.

Daniel Cuciurianu: Pot confirma ce spune domnul comisar-şef. În calitate de ofiţer la Crima Organizată, chiar am participat alături de ofiţeri de alte ţări din Europa la executarea acestor mandate europene şi s-a dovedit a fi o activitate foarte eficientă de cele mai multe ori.

Realizator: Domnule subcomisar Daniel Cuciurianu, aţi avut şi stagii de pregătire sau, dacă nu, stagii în colaborare şi cu FBI-ul sau cu instituţii din Statele Unite?

Daniel Cuciurianu: Bineînţeles! Eu activez în domeniul activităţii informatice şi a fost o perioadă când era foarte cunoscut faptul că infractorii de cetăţenie română prejudiciau în mod frecvent cetăţeni din Statele Unite şi, în general, din ţările vestice, motiv pentru care am beneficiat de sprijinul autorităţilor din Statele Unite, atât ca training cât şi ca sprijin direct în investigaţiile în care erau implicaţi şi cetăţenii americani sau...

Realizator: A avut loc şi un transfer de informaţii. Bănuiesc că aţi avut foarte multe de învăţat de la FBI.

Daniel Cuciurianu: Evident. Am beneficiat de experienţa lor, am încercat să învăţăm cât mai multe şi să aplicăm cunoştinţele dobândite în cazurile pe care le-am lucrat ulterior împreună. Bineînţeles, cred că şi ofiţerii din alte ţări, când vin în România, au foarte multe de învăţat din sistemul nostru, pentru că fiecare sistem...

Realizator: E şi o diferenţă culturală, cutumiară, legală?

Daniel Cuciurianu: Exact. Dar fiecare sistem judiciar se aplică şi funcţionează foarte bine în ţara în care el este implementat şi putem spune că la noi funcţionează sistemul cât se poate de bine.

Realizator: Există la FBI sau exista într-o anumită perioadă, pentru că ne-am referit la criminalitatea informatică, şi tendinţa de a-i racola pe aceşti hackeri pentru a lucra cu FBI-ul. Bineînţeles, este vorba de cei mai pricepuţi dintre ei, cei care reuşesc să spargă coduri de acces, să intre în anumite reţele şi să depăşească anumite proceduri de securitate. Există şi la nivelul României ceva de genul ăsta?

Daniel Cuciurianu: Nu, nu aş vrea să vă spulber... dar cred că este mai mult la nivelul de legendă. De regulă, nicio instituţie de aplicare a legii nu ar avea... cred că ar avea reticenţe să angajeze personal din domeniul infractorilor./cbruker/dstanesc/ Este mult mai simplu să pregăteşti oameni, să instruieşti oameni specializaţi pentru a combate acest fenomen, decât să atragi...

Realizator: Decât să-i iei din rândul infractorilor şi să-i educi şi să-i foloseşti ca armă împotriva celorlalţi infractori.

Daniel Cuciurianu: Cred că este doar o legendă. Nu vreau să vă dezamăgesc, dar...

Realizator: Da, este o resursă umană care ar putea fi folosită oricând, dacă este bine gândită şi în situaţii de criză, poate că ar putea da chiar rezultate, în condiţiile în care părerea mea este că în mediul online şi în ce priveşte criminalitatea informatică legislaţia românească este extrem de subţire şi cu foarte multe lacune.

Daniel Cuciurianu: Nu aş vrea să vă contrazic, dar chiar legislaţia românească privind criminalitatea informatică este cumva similară cu cea europeană, în acest moment. Practic, Legea 161/2003 în care sunt incriminate faptele de natură informatică, dispoziţiile acestei legi sunt similare.

Realizator: Sigur, asta când ne referim la criminalitatea mare, la spart de coduri de conturi, dar există şi criminalitatea de nivel mediu sau de nivel redus. Este vorba de spargerea unor site-uri, spargerea unor căsuţe de poştă electronică, spargerea unor servere civile sau nu. Aici avem în continuare lacune, zic eu.

Daniel Cuciurianu: Aş ezita sa spun. Cred că există reglementare, există şi persoane specialziate care se ocupă de investigarea acestor infracţiuni şi rezultatele de regulă sunt remarcabile.

Silviu Podea: Şi cred că ar trebui să vedem problema în ambele sensuri, Radu, pentru că sunt convins de asta, nu există numai hackeri români care parg coduri şi intră pe site-urile firmelor din alte state, ci există şi cei din alte state care intră pe codurile noastre.

Realizator: Da, din Albania, din Tunisia.

Silviu Podea: Am zis alte state, nu am spus de unde.

Realizator: Da, sigur că da. Domnule comisar şef Dragoş Agapie, ce ne puteţi spune despre cooperarea poliţienească chiar şi pe acest palier al criminalităţii informatice?

Drago Agapie: Cooperarea este foarte bună, pronind de la pregătire. Colegul meu a precizat de stagii de pregătire cu acţiuni americane, dar şi la nivel european, unde avem Colegiul European de Poliţie, prescurtat CEPOL, şi unde împreună cu Europol-ul se stabilesc domenii de pregătire, deci cooperarea există, rezultatele există, legislaţie există. Ce vreau eu să subliniez este că nu întotdeauna vorbim de criminali hi-tech, aşa. Unele infracţiuni sunt destul de simple. Nu vă gândiţi că sunt toţi genii. Probabil că noi am fost mai vizibili cu câiva români acre au spart ceva servere în Statele Unite, dar criminalitatea ...

Realizator: Ceva servere de la NASA, putem spune chiar, deci nu ceva servere.

Dragoş Agapie: Aşa spune presa, dar majoritatea nu vă gândiţi ca sunt toţi mari hackeri care ar trebui să-i angajăm. Nici pe departe.

Realizator: Sigur că da. Să înţelegem ca au fost accidente. Probabil că cei care sunt depistaţi din timp sunt angajaţi înainte de a trece de ultima barieră de protecţie informatică.

Daniel Cuciurianu: Nu sunt într-o poziţie de a putea discuta despre racolarea unor astfel de persoane, dar imi menţin părerea că este mult mai eficient, cred, instruirea personalului specializat.

Dragoş Agapie: Lucru care se întâmplă şi România chiar are o poziţie privilegiată, fiind driver pe un grup de lucru la nivel european care chiar este condus de un coleg de-al nostru.

Realizator: Da, este foarte important şi acest palier al criminalităţii infromatice. probabil va face obiectul ueni emisiuni viitoare 'Euroatlantica', însă acum suntem la final cu 'Euroatlantica'. Ediţiaa fost dedicată cooperării poliţieneşti internaţionale, cu accent pe colaborarea la nivel european. Au fost alături de mine comisarul şef Silviu Podea, comisarul şef Dragoş Agapie şi subcomisarul Daniel Cuciurianu. Regia de emisie a fost asigurată în această seară de colegii mei Victor Mihăescu şi Mariana Băjenaru. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul 'Euroatlantica' şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru atenţie, la revedere!