Bastioane pe linia de Est a NATO

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (5 noiembrie, ora 21:05) - Emisiunea "Euroatlantica" - Realizator: Radu Dobriţoiu. Producătorul emisiunii Nicu Popescu, transcriere RADOR. Invitatul editiei: analistul Claudiu Degeratu.

Radu Dobriţoiu: Vorbim astăzi despre flancul de est al NATO cu cele două bastioane reprezentate de Polonia şi România, legate de palisadele ce se construiesc între statele din regiune. O analiză a mini summitului NATO care s-a desfăşurat ieri la Bucureşti, la Palatul Cotroceni, reuniune co-prezidată de preşedintele Klaus Iohannis şi de omologul său polonez, Adrzej Duda. La dezbateri au participat nouă şefi de state şi secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow. Vorbim aşadar de Polonia, România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Ungaria şi Cehia. Liderii statelor din flancul estic al NATO, reuniţi la Bucureşti, şi-au exprimat îngrijorarea profundă faţă de poziţia agresivă a Rusiei şi au susţinut prezenţă militară sporită a Alianţei în regiune. De la izbucnirea conflictului din estul Ucrainei şi anexarea de către Rusia a Crimeii, ţările din regiune sunt îngrijorate cu privire la următoarea iniţiativă a Moscovei, mai ales în contextul în care Armata rusă şi-a multiplicat manevrele militare în regiune. Invitatul ediţiei este analistul politico-militar Claudiu Degeratu, fost director în cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Bun venit la "Euroatlantica", domnule Claudiu Degeratu!

Claudiu Degeratu: Bine v-am găsit!
Radu Dobriţoiu: Preşedintele Poloniei a adoptat cea mai fermă poziţie susţinând că doreşte o sporire a forţelor NATO din flacul estic al Alianţei, forţă care să fie detaşată prin rotaţie, şi mai mult, că Varşovia doreşte pe viitor o prezenţă militară permanentă a NATO în Polonia. Declaraţia a fost făcută după întrevederea bilaterală cu preşedintele României care a avut loc marţi.
Claudiu Degeratu: Da, este, deci pentru prima dată avem de fapt cel mai important mesaj consolidat al parteneriatului strategic româno-polon. Aş putea spune că întreg mini summitul este o reuşită a acestui parteneriat strategic. Este prima, din punctul meu de vedere, care reuşeşte şi la nivel politic şi militar să dea o anumită linie de coerenţă şi mai ales să ne scoată din formatele regionale clasice pe care le ştim de 15-20 de ani, cele în care discutam mai mult elementele de securitate cooperativă. Acum, pentru prima dată, în NATO se discută într-un format regional elementele cele mai importante legate de apărarea colectivă a Alianţei.

Radu Dobriţoiu: Despre acţiuni concrete, domnule Claudiu Degeratu. Trecem de la vorbe la fapte, ţinând cont şi de cele două comandamente la nivel de divizie sau chiar corp de armată NATO pe teritoriul Poloniei şi cel de la Bucureşti.
Claudiu Degeratu: Da. Şi aici cred că şi Bucureştiul, cât şi Varşovia, şi-au însuşit foarte bine lecţia de a deveni lideri regionali pentru tot ce înseamnă proiecte, programe legate de structuri noi, infrastructuri de apărare şi forţe capabile să apere graniţa de est a Alianţei.

Radu Dobriţoiu: Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că este nevoie de unitate şi coerenţă în acţiunile externe ale NATO. De la Palatul Cotroceni a transmis pentru "Euroatlantica" Oana Bâlă:

*
Reporter: Preşedintele Klaus Iohannis consideră că obiectivul a fost atins şi a amintit că în cadrul întâlnirii a fost adoptată şi o declaraţie comună care subliniază nevoia de unitate şi coerenţă în acţiunile externe ale NATO.
Klaus Iohannis: Sunt cinci direcţii de acţiune pe care le-am evaluat ca fiind prioritare: întărirea solidarităţii şi indivizibilităţii securităţii aliate, inclusiv prin consolidarea legăturii transatlantice şi susţinerea unei prezenţe sporite a SUA în Europa atât militar, cât şi politic şi economic, întărirea NATO şi continuarea procesului de adapatare pentru a răspunde riscurilor pe termen lung din est şi din sud, consolidarea securităţii spaţiului de la Marea Neagră la Marea Baltică, necesitatea aprofundării parteneriatului strategic dintre NATO şi UE. Asigurarea cu o decizie de reangajare a dialogului cu Federaţia Rusă va fi fundamentată pe înţelegerea comună a respectării dreptului internaţional.
Reporter: La rândul său, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a precizat că ţările participante la reuniune şi-au consolidat unitatea, contribuind totodată la pregătirea summitului NATO de la Varşovia, de anul viitor.
El a vorbit despre mai multe exerciţii militare comune şi despre o infrastructură consolidată care să asigure o reacţie rapidă şi clară din partea NATO în contextul ameninţărilor emergente.

Radu Dobriţoiu: Domnule Claudiu Degeratu, unul dintre aceste puncte se referă la susţinerea unei prezenţe sporite a Statelor Unite ale Americii în Europa atât militar, cât şi politic şi economic.
Claudiu Degeratu: Da. Acesta este un mesaj politic al celor doi lideri, român şi polonez. Dacă o să ne uităm însă în textul declaraţiilor o să vedem că acest mesaj este puţin mai diluat, dar în primul articol al declaraţiei comune a şefilor de state se menţionează foarte clar nevoia solidarităţii trans-atlantice, ceea ce înseamnă clar un, să zicem, un sprijin sau o solicitare clară de a avea o prezenţă americană sporită, care să nu fie refocalizată mai mult spre Siria sau spre Pacific, să menţină un interes crescut şi pentru securitatea spaţiului estic al Alianţei.

Radu Dobriţoiu: Amintim, România are un parteneriat strategic cu Statele Unite, dar în acelaşi timp recent, de câţiva ani, şi cu Polonia.
Claudiu Degeratu: Da. Şi cred că acest lucru a contat pentru eforturile din ultimii doi ani pentru reasigurarea strategică. Acest parteneriat nu a ajutat numai România, dar a ajutat chiar Washingtonul să-şi justifice noua iniţiativă de reasigurare strategică în cadrul alianţei şi chiar în congresul american, parteneriatul sau rezultatele pozitive ale parteneriatului strategic româno-american fiind de fapt argumente în plus pentru acest efort de aproape un miliard de dolari pe an pe care Statele Unite îl cheltuie pentru a executa exerciţii integrate cu forţele naţionale pentru a dezvolta anumite capabilităţi şi pentru a plasa tehnică în infrastructura de apărare colectivă a alianţei.

Radu Dobriţoiu: Prin cele două state, Polonia intrată înaintea României în alianţă, dar şi România prin cei nou intraţi în NATO de fapt Statele Unite au reuşit să coaguleze, să ntărească şi să revigoreze alianţa putem spune.
Claudiu Degeratu: Da. Însă există aici o chestiune care cred că ar trebui menţionată mai clar şi a fost pusă cred şi în cadrul mini-summitului. Nu doar efortul american trebuie luat în calcul. Noi trebuie să facem aceste eforturi şi o să vedeţi că în declaraţia comună adoptată există această asumare şi a bugetului de 2%, şi a contribuţiei la dezvoltarea capabilităţilor din partea celorlalţi aliaţi. Şi nu în ultimul rând este un mesaj şi către ţările mai sceptice, care văd în acest efort de dezvoltare a apărării colective o posibilă provocare pentru Federaţia Rusă, cum ar fi Germania sau Fanţa care sunt reticente în a contribui sau în a continua această iniţiativă de reasigurare iniţiată de America în cadrul alianţei.

Radu Dobriţoiu: O informaţie tot de pe flancul de est al NATO. Ministerul Apărării Naţionale a decis o reorganizare a structurilor militare prin reînfiinţarea Comandamentului flotilei fluviale. Comandamentul, cu sediul la Brăila, a primit în subordine una dintre cele mai bune unităţi ale Armatei României, Batalionul 307 Infanterie Marină, Comandamentul Flotilei Fluviale, mai are în subordine divizionul 67 nave purtătoare de artilerie şi Divizionul 88 Vedete Dragoare.
Claudiu Degeratu: Cred că este o decizie înţeleaptă şi salutară, cred că foarte bună, în primul rând pentru că noi trebuie să conştientizăm că securitatea maritimă a României se leagă de fapt de securitatea fluvială a unei graniţe foarte lungi pe apă, pe Dunăre, şi noi am mai avut această structură de comandă şi această capabilitate care acum se vede că este foarte improtantă în contextul în care vedem cât de importante sunt graniţele, managementul integrat cu Bulgaria al acestor graniţe fluviale pentru că, dacă ne uităm la eforturile de a-i gestiona fluxurile de migraţii e clar că nu putem fără aceste capabilităţi fluviale.

Radu Dobriţoiu: Putem corela această decizie şi cu intenţia de care ştim, a Rusiei, despre care s-a vorbit foarte des, inclusiv la "Euroatlantica", de a ajunge la gurile Dunării?
Claudiu Degeratu: Intenţia este cunoscută. Sigur, noi observăm această preocupare în special când ne uităm la Consiliul Dunării, la toate eforturile diplomatice ale Federaţiei Ruse de a fi încă prezentă într-un consiliu unde nu mai are de fapt, vecinătate, nu se mai învecinează cu Dunărea, dar interesul Rusiei trebuie luat în calcul.

Radu Dobriţoiu: Rusia a ignorat mini-summit-ul NATO de la Bucureşti.
De la Moscova transmite Alexandr Beleavschi.

*
Reporter: Autorităţile ruse nu au comentat până în prezent rezultatele mini-summit-ului NATO de la Bucureşti, ignorate complet de mediile ruse, cu excepţia unor scurte ştiri ale agenţiilor de presă preluate după mediile occidentale. Luni, ambasadorul rus la NATO, Aleksandr Gruşko, a declarat că actualul proces de planificare militar al NATO demonstrează virajul Alianţei spre o politică de descurajare a Rusiei, ceea ce duce la confruntare. Aleksandr Gruşko a respins din nou ca nefondate îngrijorările exprimate de ţările est-europene, în special Polonia şi ţările baltice faţă de Rusia. În realitate, spune Gruşko, NATO a făcut multe pentru calmarea lor, iar situaţia politico-militară din Europa este determinată acum de acţiunile Alianţei întreprinse în baza deciziilor summit-ului din Ţara Galilor. Rusia este îngrijorată şi de acţiunile SUA întreprinse în Europa de Est în afara cadrului NATO, cum ar fi decizia de preamplasare de armament greu în şase ţări europene. Faptul că realizarea scutului antirachetă continuă şi după semnarea acordului privind programul nuclear iranian demonstrează, a afirmat Aleksandr Gruşko, că sistemul este îndreptat nu împotriva inexistentului pericol cu rachete din partea Iranului, ci împotriva Rusiei. Toate acestea reprezintă o importantă schimbare calitativă a situaţiei militare din regiune, ceea ce obligă Rusia să manifeste "maximă vigilenţă în luarea deciziilor care să-i poată asigura cu certitudine securitatea", a mai declarat ambasadorul rus la NATO.

Radu Dobriţoiu: Rusia s-a făcut că nu vede, nu aude şi nu spune nimic despre mini-summit-ul de la Bucureşti.
Claudiu Degeratu: Da. Cred că este şi foarte prinsă în activităţile din Siria.
Radu Dobriţoiu: De zi cu zi.
Claudiu Degeratu: De zi cu zi şi în acelaşi timp, probabil că declaraţia finală a mini-summit-ului nu este, să zicem nu a ieşit din linia declaraţiilor de anul trecut din Ţara Galilor, de la summit-ul oficial NATO. După cum ştiţi, în textul declaraţiei de acum două zile Rusia este invitată din nou să respecte dreptul internaţional şi să nu mai încalce nici graniţe, să nu mai invadeze nici teritorii. Este adevărat că cei doi lideri, român şi polonez, au menţionat comportamentul agresiv în continuare al Federaţiei. Chiar astăzi citeam că secretarul general Stoltenberg a menţionat din nou creşterea îngrijorătoare a forţelor militare ruse în Crimeea, la Marea Baltică şi în Mediterana. Deci, Rusia chiar dacă nu a luat în calcul acest mini-summit foarte atent, în schimb generează în continuare îngrijorare în Alianţă.

Radu Dobriţoiu: Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, afirmă că reuniunea Alianţei de la Bucureşti demonstrează interesul pentru consolidarea flancului de est al NATO. Carmen Gavrilă a consemnat din declaraţiile şefului diplomaţiei române.

*
Bogdan Aurescu: Reuniunea reflectă asumarea regională a responsabilităţii şi conştientizarea ameninţărilor cu care NATO se confruntă, mai ales la est şi a îndatoririlor pe care le avem ca membri ai Alianţei de a contribui la securitatea euro-atlantică.
Reporter: Pornind de la evoluţiile de securitate de pe flancul estic al NATO, ministrul de externe a prezentat stadiul implementării deciziilor adoptate la summit-ul aliat din Ţara Galilor din 2014 şi a insistat pe rezultatele obţinute ca urmare a aplicării planului de acţiune al NATO pentru creşterea capacităţii operaţionale. Astfel, NATO dispune de o forţă consolidată pentru reacţie rapidă, precum şi de o prezenţă pe flancul estic sub forma structurilor de comandă şi control, inclusiv la Bucureşti.

Radu Dobriţoiu: Interesant ar fi, domnule Claudiu Degeratu, să aflăm ce s-a vorbit în spatele uşilor închise. Cei nouă lideri de pe flancul de est al NATO, probabil că au decizii care vor consolida legătura dintre ei la summit-ul de anul viitor, din vară, de la Varşovia.
Claudiu Degeratu: Da şi cred că un prim element să ne dăm seama dacă acest lucru s-a întâmplat, dacă au existat discuţii care sunt dincolo de declaraţia oficială este să observăm mesajul care va fi transmis de către reuniunea miniştrilor de externe NATO din decembrie. Atunci vom vedea dacă se cristalizează o agendă a ţărilor de la graniţa de est a Alianţei în ceea ce priveşte promovarea unor subiecte pe agenda viitorului summit de la Varşovia.

Radu Dobriţoiu: Bulgaria susţine inclusiv operaţiunile aeriene comune cu aviaţia militară din România. De la Sofia transmite Petio Petkov.

*
Reporter: După ce a revenit la Sofia, preşedintele Rosen Plevneliev a declarat că deciziile adoptate la Bucureşti pun în evidenţă importanţa crescândă a ţărilor din estul Europei pentru securitatea colectivă. Alianţa Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită de a face faţă unor ameninţări din toate direcţiile. În ziua summit-ului de la Bucureşti, guvernul bulgar a înaintat spre aprobare parlamentului un amendament la Legea apărării şi forţelor armate prin care este reglementată ca posibilitate efectuarea de misiuni comune de apărare a spaţiului aerian al ţării, în cadrul sistemului NATO pentru apărare antiaeriană şi antirachetă. Astfel se deschide posibilitatea ca avioane din ţările partenere sunt menţionate cel mai des România şi Grecia să participe la misiuni comune în spaţiul aerian al Bulgariei. Decizia reprezintă un răspuns la recomandarea formulată la summit-ul din Wales. Ea este inclusă şi în planul de acţiuni în vederea garantării securităţii aeriene a ţărilor din flancul estic. Misiunile comune prevăd exerciţii şi antrenamente comune. O astfel de misiune a început în 2013 în ţările baltice. Ea a fost extinsă în conformitate cu pericolul ce derivă din agresiunea rusă în Ucraina. România, de asemenea, a adoptat din vara lui 2015 recomandările Alianţei.

Radu Dobriţoiu: Domnule Claudiu Degeratu, putem spune că Bulgaria se mişcă mai bine în ultimii ani.
Claudiu Degeratu: Da şi cred că sigur vine, să zicem, şi din aprofundarea integrării în Alianţă şi de asemenea din relaţiile bilaterale cu România care cred că au intrat pe o zonă pozitivă de mulţi ani. Însă ambele ţări sunt forţate să coopereze pe această carenţă de capabilităţi: poliţie aeriană, capacităţi de reacţie rapidă, supravegherea teritoriului ş.a.m.d.

Radu Dobriţoiu: În Polonia, presa a dezbătut pe larg mini-summitul NATO de la Bucureşti şi aduce aminte de o reuniune bine pregătită.

*
Reporter Cristina Grecu: Reuniunea de la Bucureşti a fost reflectată pe larg în Polonia, la radio, televiziune şi în presa scrisă sau on-line. Este citat în multe publicaţii preşedintele Poloniei care a descris reuniunea ca spectaculoasă, dar şi preşedintele Iohannis care a apreciat că mini-summitul NATO a dat un puternic semnal de unitate. Gazeta Wyborcza a scos în evidenţă că Polonia şi România au vorbit despre securitate cu aceeaşi voce, iar agenţia de presă PAP că adoptarea unei declaraţii comune la Bucureşti este de o mare importanţă înaintea summitului NATO de la Varşovia de anul viitor. Cel mai important site on-line Wiadomości w Onet titrează: mini-summitul NATO de la Bucureşti, un răspuns la anexarea ilegală din Crimeea. Şi mai spune că preşedintele polonez a mulţumit gazdei pentru că întâlnirea a fost bine pregătită şi pentru desfăşurarea eficientă a acestui eveniment important. Dincolo de declaraţiile oficiale de la Bucureşti, notate în presă, pe marginea reuniunii s-au făcut comentarii şi analize. Reporterul Michał Jurkowski a transmis de la Bucureşti pentru Radio Polonia. El spune că opiniile sunt diferite. "Există voci în Polonia care spun că declaraţia finală a fost slabă, pentru că nu s-a luat niciun fel de decizie militară importantă. Dar există şi altele care apreciază faptul că cele nouă ţări participante au ajuns la consens şi îşi declară unitatea"

Radu Dobriţoiu: Un mini-summit bine pregătit, este opinia presei din Polonia.
Claudiu Degeratu: Este bine pregătit şi este unic în istoria Alianţei. Vreau să vă spun pentru că la acest nivel cu şefi de state şi doar pe un format destinat numai graniţei estice nu veţi găsi în istoria Alianţei. Este pentru prima dată când se întâmplă acest lucru. Ăsta este elementul cel mai important. Este adevărat că probabil Polonia ar fi dorit nişte progrese spectaculoase pe termen scurt legate de capacităţi ş.a.m.d, dar încă o dată repet, a fost în primul rând un summit politic de tatonare, de armonizare a unor poziţii şi probabil că rezultatele vor veni până la summitul de la Varşovia şi în planul militar al iniţiativelor privind forţe şi capabilităţi.

Radu Dobriţoiu: Domnule Claudiu Degeratu, unul dintre puncte menţionează consolidarea securităţii spaţiului de la Marea Neagră la Marea Baltică, necesitatea aprofundării parteneriatului strategic dintre NATO şi Uniunea Europeană.
Claudiu Degeratu: Da, cred că ea a fost să spunem singura referinţă geografică în textul documentului. El este foarte important, acest articol pentru poziţia României şi pentru ceea ce va promova România anul viitor la summitul de la Varşovia, cel legat de, să zicem, securitatea Mării Negre, unde elementul îngrijorător este înarmarea accelerată a peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă. Nu mă aştept la soluţii spectaculoase pe această zonă a securităţii Mării Negre peste noapte din cauza reticenţei unor ţări aliate de a se implica direct militar şi politic mai evident în...

Radu Dobriţoiu: Vorbim în special de Turcia.
Claudiu Degeratu: Vorbim de Turcia, care nu a fost prezentă la acest mini summit.
Radu Dobriţoiu: Cu toate că este, putem spune, cel mai puternic aliat din toate punctele de vedere, una dintre cele mai puternice armate din alianţă, cel mai puternic aliat de pe flancul de est.
Claudiu Degeratu: Da, dar probabil eu mă aştept ca să se organizeze şi un mini summit pentru flancul sudic şi probabil că acolo va fi Turcia cea mai importantă, să zicem, organizatoare a acestui mini summit, pentru că acest lucru se întâmplă în alianţă cam din primăvară, se discută de cele două direcţii strategice, direcţia strategică est, direcţia strategică sud şi, după cum recunoştea generalul Breedlove, comandantul suprem al forţelor aliate, mai mulţi aliaţi solicită şi o analiză a direcţiei strategice nord pentru securitatea regiunii arctice şi a zonei scandinave.

Radu Dobriţoiu: Regiune arctică unde Rusia a anunţat că-şi va înfiinţa baze militare.
Claudiu Degeratu: Exact din acelaşi motiv, aşa cum bine precizaţi, este vorba tot de prezenţa agresivă, activă a forţelor militare ruse, care se pregătesc, de asemenea, să controleze militar viitoarele rute pentru resursele strategice.

Radu Dobriţoiu: Întărirea NATO şi continuarea procesului de adaptare pentru a răspunde riscurilor pe termen lung din est şi din sud. Aici un rol deosebit îl va avea şi intensificarea relaţiei cu partenerii din vecinătatea noastră strategică. Este vorba, probabil, şi de Ucraina.
Claudiu Degeratu: În primul rând Ucraina, de asemenea Georgia, Moldova şi mai ales, sigur, nu se spune explicit, dar sper ca la Varşovia să se discute explicit sau măcar România să ridice din nou problema conflictelor îngheţate. Noi din această cauză încercăm să cooperăm cât mai bine cu partenerii NATO, pentru că pe teritoriul unor parteneri avem conflicte îngheţate şi avem prezenţa unor baze ruseşti care de multe ori exportă instabilitate.

Radu Dobriţoiu: Ce putem spune în concluzie despre acest mini summit de la Bucureşti?
Claudiu Degeratu: Este o premieră aproape istorică importantă în modul în care alianţa îşi desfăşoară activitatea şi îşi aplică strategia. Este un rezultat bun şi foarte bun de fapt al parteneriatului strategic româno-polon şi pe de altă parte avem un semnal pozitiv prin prezenţa secretarului adjunct Vershbow că SUA sunt foarte interesate şi au susţinut de la început aceste tip de activitate sau de eveniment important în cadrul alianţei, mini summitul NATO de la Bucureşti.

Radu Dobriţoiu: Prezenţa secretarului adjunct al NATO confirmă într-un fel că este o acţiune susţinută integral de NATO şi prinsă înaintea summitului de la Varşovia.
Claudiu Degeratu: Este susţinută evident de către Alianţă şi vine de fapt în întâmpinarea unor aşteptări şi din partea celorlalţi aliaţi.
Radu Dobriţoiu: Euroatlantica la final.