Atacurile teroriste din Bruxelles - Europa aflată sub teroare

Radu Dobriţoiu - Bun găsit. Vorbim în această seară despre atacurile teroriste din Bruxelles şi despre Europa aflată sub teroare după aceste tragedii petrecute în capitala administrativă a bătrânului continent. Un bilanţ negru: 31 de morţi şi cel puţin 310 răniţi. Continuă recunoaşterea victimelor în timp ce Belgia este pentru trei zile în doliu naţional. La Bruxelles s-au întâlnit de urgenţă miniştrii de interne şi de justiţie din ţările UE. Invitatul ediţiei este fostul consilier prezidenţial Iulian Chifu, preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor. Bună seara, domnule Iulian Chifu. Europa se confruntă din nou cu jihadismul demonstrat sub cea mai neagră formă, atacurile teroriste. Ţintele lovite s-au aflat de această dată în inima Europei, în capitala administrativă a Europei, la Bruxelles.

Iulian Chifu: Este adevărat. Bună seara. Suntem într-un moment în care deconturile în ceea ce priveşte modul în care ne raportăm la această realitate în care trăim, iată, capitala, cum bine aţi subliniat, a UE, locul unde se află sediul central al NATO au fost până la urmă, capitala aceasta, Bruxelles, a fost vizată de trei atacuri teroriste. Nu sunt primele din inima Europei, dacă considerăm această inimă statele fondatoare ale UE şi din acest punct de vedere este şi un moment de cumpănă. Suntem astăzi şi în România într-o zi de doliu ocazionată, prilejuită de aceste momente tragice şi cred că este momentul în care întreaga reflecţie asupra situaţiei generale, a nivelului de risc pe care un cetăţean european şi-l asumă, a modului în care leadership-ul european reacţionează în asemenea momente cred că este absolut necesar.

Radu Dobriţoiu : O ştire recentă, Belgia şi-a diminuat nivelul de alertă de securitate de la maxim cu un nivel. Ce înseamnă asta?
Iulian Chifu: În general nivelul patru din patru înseamnă în cazul Belgiei faptul că există iminenţa unui atac care a fost identificat. Deci trebuie să fi existat probe certe privind existenţa, pregătirea unui atac. Aceste probe probabil în momentul de faţă nu mai există. Autorităţile belgiene nu au asemenea probe şi atunci nivelul coboară la un nivel de alertă majoră, de posibilitate de atacuri teroriste, dar fără a fi precizate elementele care ar duse efectiv la un asemenea atac. Aici este diferenţa dintre un nivel trei şi patru maxim sau între patru şi cinci maxim în cazul statelor care au cinci niveluri sau culori, tot la fel, nivelul roşu de fapt este momentul în care este iminent şi există probe certe în legătură cu perspectiva unui atac.

Radu Dobriţoiu : Poliţia belgiană continuă să caute cel puţin doi suspecţi care au participat la atacurile teroriste de acum două zile. Cerasela Rădulescu ne-a transmis cu puţin timp în urmă o corespondenţă cu cele mai noi informaţii.

Reporter: 31 de morţi şi peste 300 de răniţi de 40 de naţionalităţi. Acesta este deocamdată bilanţul atentatelor de marţi din capitala Bruxelles. Imaginile filmate de un tată căutându-şi copilul după exploziile din europort au fost difuzate astăzi şi au un impact cutremurător asupra opiniei publice internaţionale. Aeroportul Zaventem, unde sosesc sau de unde pleacă săptămânal funcţionari europeni, înalţi oficiali a fost devastat de două explozii puternice. Doi terorişti kamikadze, cel puţin aşa au comunicat până la această oră autorităţile belgiene. Staţia de metrou Maelbeek, unde s-a produs la o distanţă de o oră cel de-al doilea atentat se află la câţiva metri de sediul instituţiilor europene, şi acolo un terorist kamikaze.
Poliţia continuă să caute cel puţin doi suspecţi implicaţi în atentatele de marţi şi între timp procedura de recunoaştere a victimelor se desfăşoară anevoios. Premierul Belgiei, Charles Michel, promite că opinia publică va afla adevărul despre atentatele din Bruxelles. Socialiştii, care sunt în opoziţie, cer să afle adevărul privind declaraţiile făcute de preşedintele turc Erdogan, potrivit cărora unul din cei doi fraţi terorişti kamikaze, cel din aeroport, Ibrahim Bakraoui, a fost expulzat din Turcia în Belgia anul trecut. Autorităţile de la Bruxelles recunosc că acesta a fost arestat în 2010, după ce a comis un jaf armat şi un poliţist a fost rănit. I s-au dat nouă ani de închisoare, dar a fost eliberat condiţionat în 2014.

Radu Dobriţoiu: Unul dintre teroriştii de la aeroport, Ibrahim Bakraoui, fusese deportat anul trecut de autorităţile turce, potrivit declaraţiilor făcute de preşedintele Recep Tayyip Erdogan care a criticat Belgia pentru că nu l-a ţinut în arest. Fratele teroristului, Khalid, a comis atentatul sinucigaş de la metrou. Pe de altă parte, însă, ministrul belgian al justiţiei, Koen Geens, a negat informaţiile avansate de preşedintele turc, potrivit căruia Belgia ar fi ignorat avertismentele Turciei. Ministrul belgian al justiţiei a precizat, potrivit Euronews: "La acest moment, această persoană nu ne era cunoscută pentru fapte teroriste, la acel moment era cunoscut drept un infractor care fusese eliberat condiţionat. Conform informaţiilor pe care le deţin, când a fost trimis înapoi, a fost trimis din Turcia în Olanda, nu în Belgia. Asta este ceea ce ştim până acum. Cu siguranţă nu a fost vorba de o extrădare, este cu totul altceva. Este un caz în care cineva este trimis înapoi de la graniţa siriană, cineva care nu era cunoscut la acel moment pentru terorism". Domnule Iulian Chifu, iată, sunt informaţii contradictorii, însă este clar că Turcia a transmis semnale de alarmă în privinţa acestui personaj şi mai mult decât atât, cu câteva zile înainte, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a spus că oriunde pot lansa atacuri aceşti jihadişti din Daesh.

Iulian Chifu: Aici cred că ar trebui să punem această diferenţă de pronunţări pe o chestiune de interpretare în mare măsură. Pe de altă parte, trebuie să fim foarte clari: informaţiile legate de un asemenea atac se obţin în timp. La această oră, Procuratura din Bruxelles a fost cea care a cerut tuturor să nu mai facă interpretări şi să nu mai dea publicităţii date parţiale în legătură cu ceea ce se întâmplă, tocmai pentru faptul, deşi există o comunicare, evident o transparenţă, tocmai pentru faptul că nu sunt toate aceste date. Să marcăm doar faptul că în noiembrie am avut atacuri de la Bataclan şi Saint-Denis în Paris şi în continuare sunt 10 persoane legate de acest atac care sunt căutate şi aici nu îl punem pe Abdeslam, unul dintre atacatori, care a fost capturat cu trei zile înainte de lansarea acestui atac, ba mai mult se spune, îmi pare rău, voi specula, se spune că există o legătură între faptul că acesta a fost arestat şi faptul că cunoştea această celulă care a acţionat. Acesta s-a grăbit să acţioneze tocmai pentru faptul că ştia că urmează să fie arestat, Abdeslam ştiind şi având toate legăturile cu ea. Este bine ca în toată această perioadă să evităm comentariile legate de modus operandi sau de elementele din interior pentru simplul motiv că ele se pot schimba în timp. Precizările reale vin doar după o anchetă şi mai ales după momentul în care toţi cei care ar fi fost implicaţi, într-o formă sau alta, se află în spatele gratiilor. Nicio autoritate nu-şi permite să dea publicităţii conţinutul complet al informaţiilor pe care le deţine atât timp cât există o parte dintre cei care au concurat la realizarea unui asemenea atac, care nu au fost prinşi şi ca să fim foarte clari, de exemplu, la atacul din Paris au participat circa 40 de oameni. Nu este vorba de cei care au tras sau s-au aruncat în aer, este vorba de o întreagă infrastructură în afara celor 10-12 care au participat în mod direct.
Radu Dobriţoiu : Care s-au aflat în spate.
Iulian Chifu: Care ajută la pregătire, care pregătesc bombele, care asigură logistica, asigură comunicaţiile. Am văzut, la Paris, s-a comunicat pe nişte formule de transmitere extrem de codate ale unor jocuri pentru copii, tocmai pentru a nu fi interceptaţi şi a se putea coordona o asemenea acţiune.

Radu Dobriţoiu : Domnule Iulian Chifu, au apărut deja păreri potrivit cărora serviciile secrete belgiene nu au fost suficient de pregătite pentru a face faţă unui val de terorism precum cel înregistrat acum două zile la Bruxelles.
Iulian Chifu: Nici un stat nu este pregătit pentru un asemenea nivel de terorism. Şi aici să ştiţi că răspunderea şi ăsta este comentariul general, îl împărtăşesc şi eu, răspunderea este împărţită în două: pe de-o parte, evident, toţi ochii se îndreaptă spre serviciile de informaţii şi este natural acest lucru. Este responsabilitatea lor să prevină, însă nu trebuie să uităm că serviciile de informaţii trebuie să prevină de fiecare dată, pe când un grup de terorist trebuie să reuşească o singură dată pentru a arunca în aer şi a crea haosul pe care l-am văzut acum în Belgia. În al doilea rând serviciile de informaţii, dincolo de capacitatea, calitatea lor, numărul lor, în orice moment pot să vină şi să spună care este limita acestor capabilităţi: limita normativă, legile cât le permit, limita financiară, limita umană, numărul de oameni care sunt implicaţi. Şi aici serviciile din Bruxelles au părut într-adevăr într-o ruptură. Când ai 1500 de oameni angajaţi şi ai peste 500 de oameni care au fost în teatrul de operaţiuni din Siria, Irak şi s-au reîntors, evident că raportul este absolut inexplicabil. Şi retineţi, jihadismul nu vine numai prin pregătirea în teatrele de operaţiuni. Sunt şi "Lupii singuratici", există formula de autoradicalizare şi există cea mai dură pe care încă nu am întâlnit-o aici, cel puţin, în marele atentate care este cea a convertiţilor. Deci cetăţeni care nu au nimic de-a face cu religia musulmană, care se convertesc şi întră în asemenea structuri. Federaţia Rusă este caracteristică din acest punct de vedere. În Caucazul de Nord există multe asemenea cazuri. Deci, avem pe de-o parte această realitate. A doua realitate este faptul că există o responsabilitate directă a politicienilor. Şi ea pe două dimensiuni: o dată modul în care sprijină Serviciile de Informaţii şi răspund solicitărilor acestora potrivit situaţiei internaţionale, a mediului de securitate, a numărului ameninţărilor riscurilor, a blocării vulnerabiliăţilor pe care un stat sau altul le are.
Radu Dobriţoiu : Măsurile care trebuie impuse la un moment dat şi...
Iulian Chifu: Serviciile vin cu partea tehnică. Până la urmă autoritatea...
Radu Dobriţoiu : Şi legile care trebuie emanate de aceste autorităţi pentru a permite acest...
Iulian Chifu: Există un control civil şi responsabilitatea este întotdeauna a politicienilor, asupra modului în care aceste instrumente sunt oferite serviciilor de informaţii. A doua componentă de responsabilitate politică, şi aceasta este cu adevărat de discutat în cazul de faţă, este responsabilitatea în ceea ce priveşte politicile publice duse în timp, integrarea acestor resortisanţi ai lor, cetăţeni belgieni, francezi de a doua, a treia generaţie, cum au fost ei integraţi, cum s-au făcut politicile de deradicalizare, dacă există asemenea politici. Eu nu ştiu să existe în Belgia şi în Franţa, în Franţa există acum, mai nou, după Charlie Hebdo, o listă de radicalizaţi. În Marea Britanie se aplică de vreo 10 ani şi au rezultate foarte bune. Deci, iată, sunt politici publice şi există principiul acela al corectitudinii politice de a pune gunoiul sub preş şi de a ignora marile probleme, de a trece peste mandate, pentru că nu e vorba de responsabilitatea unui mandat sau altuia, a unui partid sau a altuia, a unui politician sau al altuia, ci a mandatelor succesive pentur că integrarea celor proveniţi din decolonizare şi a succesorilor, a generaţiei a doua şi a treia ţine de o perioadă, începând din anii '60 şi până astăzi, în special în Franţa şi în Belgia care se pare că sunt cele mai expuse unui asemenea tip de radicalism.

Radu Dobriţoiu : Aţi dat câteva exemple, bineînţeles, aţi spus că unul dintre cele mai periculoase fenomene este acela al indivizilor care peste noapte se trezesc că aderă la Islam deşi nu au avut niciodată legătură...
Iulian Chifu: Convertiţii da.
Radu Dobriţoiu :..s-au convertit şi merg pe căile extremiste ale Islamului, să precizăm acest lucru. Dar, iată că există şi acest pericol al fiilor, al nepoţilor celor care au venit pe bătrânul continent şi iată la a doua, la a treia generaţie chiar aceştia uneori se întorc şi împotriva părinţilor căutând un filon de identitate şi probabil şi pe un anumit temei şi în anumite spaţii care nu le sunt foarte prielnice.
Iulian Chifu: Într-adevăr aici este partea de decantat, pentru că aici sunt cauzele profunde ale acestui fenomen. Nu poţi să recrutezi, poţi să te numeşti şi Stat Islamic sau cum vrei tu, nu poţi să recrutezi dacă vorbim de persoane care sunt pe deplin stabile, complet integrate în societatea occidentală care au identităţi foarte clare. Şi e vorba de cele două dimensiuni; identitate personală şi identitatea culturală, de grup. Ori, în momentul în care suntem în situaţia unora dintre aceste state în care generaţia a doua este împinsă în bidonviluri în jurul marilor oraşe, aşa a fost, după aceea se construiesc aceste cartiere în care nu intră poliţia, în care s-au construit adevărate pungi de infracţionalitate, trafic de droguri, de arme, jihadism, radicalism, extremism....
Radu Dobriţoiu : Adevărate enclave ale unui stat.
Iulian Chifu: Enclave, stat în stat. Am văzut ce s-a întamplat în timpul ministrului de interne la vremea aceea, Sarkozy, când mahalalele din jurul Parisului au luat foc şi au existat acele proteste masive. Astăzi, aceste grupuri nefiind adresate din timp, nefiind integrate din timp, neexistand o soluţie coerentă asupra unei asemenea probleme, de radicalizare, integrare de natură socială, ei bine în acel moment ei sunt cei care alimentează şi majoritatea şomajului şi majoritatea infracţionalităţii şi pe urmă sunt şi carne de tun uşor de recrutat pentru asemenea organizaţii.

Radu Dobriţoiu : Aminteam că la Bruxelles s-au întâlnit de urgenţă miniştrii de interne şi de justiţie din ţările UE. Olanda, ţară care deţine preşedinţia UE, a sporit măsurile de securitate, inclusiv la graniţă cu Belgia, cu un nivel de alertă aproape maxim. Din Amsterdam transmite Claudia Marcu:
Reporter: Întâlnirea specială a miniştrilor europeni de justiţie şi afaceri interne care are loc în această după-amiază la Bruxelles a fost convocată de preşedinţia olandeză a UE. Solicitarea a venit din partea Belgiei după seria atacurilor teroriste din 22 martie. La scurt timp după acesta, premierul olandez s-a întâlnit de urgenţă cu miniştrii responsabili cu siguranţa şi securitatea, dar şi cu reprezentanţii serviciilor de informaţii şi de securitate. La finalul întâlnirii, Mark Rutte a declarat: "Din scaunul preşedinţiei ambasadorul nostru la UE este în dialog permanent cu instituţiile europene şi cu Guvernul belgian să vdem ce poate să facă preşedinţia în această situaţie" - a precizat Mark Rutte. Olanda a intensificat imediat controlul la graniţe, în special la cea cu Belgia unde s-au format blocaje de trafic de peste 10 kilometri. Pe aeroporturile principale, în gările din oraşele mari şi cele de la graniţe a crescut numărul poliţiştilor. Şi in trenurile internaţionale s-au intnesificat controalele. Coordonatorul naţional pentru luptă împotriva terorismului spune că şansa unui atac terorist în Olanda este cât se poate de reală, însă nu există dovezi concrete că ar fi în pregătire un astfel de atac terorist. Este şi motivul pentru care în Olanda nivelul de alertă a rămas neschimbat: substanţial, fiind ultima treaptă înainte de cea maximă, critică. S-a intensificat însă schimbul de informaţii în special cu serviciile de securitate din Belgia - a spus Dick Schoof: "Şi vom ajuta mai mult dacă va fi nevoie. De altfel, au loc şi contacte la nivel ministerial, apărare şi aşa mai departe, necesare în contextul preşedinţiei olandeze a UE".

Radu Dobriţoiu : Domnule Iulian Chifu, vorbim şi despre securitatea în gări, în aeroporturi, locuri predilecte, locuri ţintite de terorişti. Colegul meu Dragoş Ciocîrlan transmitea astăzi o corespondenţă din Ierusalim în care aducea aminte că aeroportul internaţional Ben Gurion din Israel este recunoscut pentru măsurile de securitate, inclusiv pentru verificarea profilului persoanelor, identificarea acelora considerate suspecte. Aeroporturile trebuie să aibă un sistem de cercuri concentrice de securitate, astfel ai posibilitatea să localizezi o persoană suspectă, amintea în relatarea sa colegul meu Dragoş Ciocîrlan. Ce putem spune despre aceste breşe de care putem, în mare măsură aminti la aeroportul din Bruxelles?
Iulian Chifu: Aş fi ceva mai reţinut în a vorbi de breşe şi haideţi să ne uităm, apropo de ceea ce aminteaţi, că şi aeroportul din Ankara şi cel din Istanbul au formule de control chiar la intrarea în aeroport. Să vedem că acelaşi tip de acţiune se întâmplă de exemplu şi în Ucraina şi în Georgia, care este o chestiune banală de verificare a tuturor bagajelor cu care intri într-un aeroport, indiferent că eşti călător sau nu. Acum, dezbaterea de astăzi de la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne a vizat şi acest lucru, iar argumentele sunt pro şi contra. Până la urmă, ceea ce vedem este faptul că ţintele predilecte sunt ţinte /soft/. Adică ţinte unde nu există securitate anterior, nu intră nimeni într-o zonă de securitate chiar aşa foarte simplu şi să detoneze acolo o bombă cum am vazut în Demodedovo în Moscova. Bagajul cu bomba fiind trimis pe avion şi explodând în zona securizată. Aici vorbim despre zonele /.../, zone unde există multă lume, unde poate intra oricine din afară şi unde, evident, poate intra şi cineva cu gânduri....
Radu Dobriţoiu : Dragoş Ciocârlan amintea că aceste filtre încep de la aproximativ şase kilometri de la locul îmbarcării la Ben Gurion.
Iulian Chifu: E adevărat, suntem într-o altă realitate acolo, ceea ce nu înseamnă că nu există formule în continuare de protecţie şi în alte locuri din lume. În Turcia orice hipermarket, orice mall, orice zonă în care există mulţi cetăţeni, o aglomeraţie umană şi care poate deveni ţintă, poate fi atractivă pentru un terorist sunte prevăzute cu asemenea sisteme de filtre pentru a vedea cum se intră. Bun. Acum, nu putem - şi asta a fost dezbaterea de astăzi - între a lua nişte măsuri mai dure şi a prezerva până la urmă realitatea din jur. Ce facem până la urmă. A face o poartă la intrarea în aeroport înseamnă a crea nişte cozi şi deci nişte aglomerări umane la intrarea în aeroporturi, deci n-am făcut decât am mutat locul unde este ţintă o asemenea... Deci e încă în dezbatere. Ştiu că săptămâna viitoare urmează partea tehnică să evalueze aceste comandamente, dacă vreţi, sau rezultatele dezbaterii de astăzi din JAI. Vor exista nişte schimbări cu certitudine în ceea ce priveşte securitatea la nivelul aeroporturilor, dar cred că lucrurile nu vor merge nici măcar până acolo unde sunt aeroporturile de care vorbeaţi dumneavoastră.

Radu Dobriţoiu : Anticipam la "Euroatlantica" la începutul anului că este posibil ca jihadiştii să lanseze noi atacuri în Europa, un trend din păcate constant din 2004 de la atacurile de la Madrid, fie că a fost vorba de Al-Qaeda sau Statul Islamic, Daesh, autoproclamatul califat, atacurile au reuşit să impună teroare în Europa. Identificăm două obiective principale: dorinţa de a deţine supremaţia în rândul jihadiştilor şi internţia de a provoca panică şi teroare pe bătrânul continent. Carmen Gavrilă cu o viziune asupra acestor evenimente care au impus teroarea în Europa.

Reporter: 2004: Madrid, 191 de morţi. 2005, Londra: 52 de morţi. 2012: Toulouse, Franţa, şapte morţi. Atacuri care au purtat marca Al-Qaeda. 2014: Bruxelles, Muzeul Holocaustului, patru morţi. Atac comis de un susţinător Daesh, aşa-zisul Stat Islamic. Ianuarie 2015 Paris: 11 morţi la sediul revistei Charlie Hebdo şi alţi patru la un magazin evreiesc. Atacuri care au purtat marca Daesh şi Al-Qaeda. Noiembrie 2015: Paris, 130 de morţi într-o serie de atacuri revendicate de Daesh. Aşa-zisul Stat Islamic loveşte din nou la Bruxelles pe 22 martie 2016: 31 de morţi. Cifrele sunt la fel, dar nu spun diferenţele între cine a ucis europeni în urmă cu zece ani şi cine i-a ucis în ultimii doi ani. A înţelege diferenţele dintre Al-Qaeda şi Daesh înseamnă şi a înţelege cum poate fi contracarată noua ameninţare aproape existenţială la adresa Europei. În timp ce Al-Qaeda a fost şi este încă, deşi slăbită, o organizaţie mai degrabă politică şi cu trăsături de gherilă, Daesh se reclamă a fi un stat. Daesh are un teritoriu propriu, un califat din care, conform ideologiei extrase din primele texte islamice, îşi reclamă legitimitatea şi autoritatea. Câtă vreme Daesh are un califat real, Europa este în pericol. Dacă atacurile Al-Qaeda în Europa au avut ca scop să forţeze schimbări de strategii guvernamentale în Orientul Mijlociu sau să reprezinte pedepse pentru politica externă a Europei, atacurile cu semnătura Daesh sunt parte a unui război clar şi declarat împotriva modernităţii, a tot ceea ce reprezintă Uniunea Europeană ca sistem politic, social şi de valori, dar şi un război de extindere permanentă a califatului, care reprezintă o obligaţie pentru calif, conform primelor texte islamice. Diferiţi sunt şi teroriştii. Al-Qaeda folosea atentatori din spaţiul tradiţional islamic, în schimb Daesh trimite tineri cetăţeni europeni radicalizaţi, eventual după stagii de pregătire în aşa-zisul califat din Siria şi Irak, dar născuţi şi crescuţi în Europa.

Radu Dobriţoiu : Domnule Iulian Chifu, vorbeam despre legislaţie. Credeţi că avem nevoie de o modificare a acestor platforme care să asigure o mai mare libertate de mişcare pentru serviciile speciale?
Iulian Chifu: Avem nevoie de a aduce la zi legile care au fost deja solicitate de către serviciile de informaţii, controlul şi înregistrarea cartelelor, precum şi...
Radu Dobriţoiu : Cartelelor telefonice.
Iulian Chifu: Cartelelor telefonice, precum şi comunicaţiile electronice. E adevărat, însă concomitent cu a oferi serviciilor de informaţii tot ce au nevoie pentru a asigura securitatea trebuie întărit controlul politic şi garanţii politice în această direcţie şi pe acest drum probabil că cel mai important va fi să ne uităm cu atenţie şi la leadeshipul european, dar şi la leadershipul de acasă, pentru că suntem într-o altă epocă, vedem, crizele se acumulează, se suprapun şi trebuie o pregătire cu totul specială şi asistenţă specială a celor aleşi, a decidenţilor în această direcţie pentru a face faţă lumii contemporane.