Armata României şi securitatea euroatlantică

Realizator: Radu Dobriţoiu - Ultimii doi ani au reprezentat pentru Armata României o perioadă de modernizare accelerată, pornind de la organizare şi până la înzestrare. Această evoluţie include noi comandamente în subordinea Statului Major General transformat în Stat Major al Apărării, o planificare eficientă a achiziţiilor, totul cu un buget adaptat la cerinţele impuse de NATO. Cele două procente din PIB destinate pentru Apărare nu-şi pot dovedi însă eficienţa fără administrarea acestui buget cu atenţie pentru adaptarea Armatei României la noile provocări la adresa securităţii naţionale şi aliate. Printr-o armată cu militari profesionişti, România şi-a dovedit importanţa pentru flancul de est al NATO alături de Polonia. Pe o hartă geostrategică dinamică, Armata României şi-a impus importanţa pentru securitatea euroatlantică. Invitatul "Euroatlantica" este şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ionel Ciucă, veteran al teatrelor de operaţii din Afganistan şi Irak. Tema ediţiei: “Armata României şi securitatea euroatlantică”. Bună seara, dle general Nicolae Ciucă. Bun venit la Radio România Actualităţi.
Nicolae Ionel Ciucă: Bună seara. Bine v-am găsit.

Ascultaţi aici ediţia Euroatlantica din 19 iulie

Radu Dobriţoiu: După 2014, când Rusia a invadat Ucraina, NATO şi-a adaptat strategia la noile ameninţări la adresa securităţii occidentale şi România a devenit un bastion important al apărării euroatlantice. Cum se adaptează Armata României la aceste provocări?
Nicolae Ionel Ciucă: Ulterior modificării profilului de securitate în regiunea Mării Negre şi în Europa prin ceea ce a însemnat anexarea ilegală a Crimeei şi, ulterior, invazia estului Ucrainei, cred că trebuie să pornim în tot ceea ce înseamnă analiză la deciziile care au fost luate în cadrul NATO şi acestea au fost foarte bine marcate de ceea ce a însemnat summitul din Ţara Galilor, ulterior summitul Polonia şi, nu în ultimul rând, summitul de la Bruxelles. Toate aceste activităţi au vizat în mod deosebit decizii care au condus către întărirea posturii de descurajare şi apărare pe întreg flancul estic, căutând să asigure coerenţa necesară pentru tot ceea ce însemna un plan de măsuri care să aibă impact pe situaţia concretă, actuală, dar care, de asemenea, să poată să producă efecte pe termen mediu şi lung în tot ceea ce înseamnă măsurile de întărire a descurajării şi apărării în tot spaţiul de responsabilitate aliată. România a fost o ţară care a înţeles foarte bine rolul pe care îl are în asigurarea securităţii în zona extinsă a Mării Negre şi, de asemenea, în tot angrenajul acesta aliat, rol pe care, nu că l-am jucat foarte bine, ci l-am alimentat cu tot ceea ce a fost nevoie astfel încât să convingem că de fiecare dată atunci când am spus că România nu este numai consumator, ci şi provider de securitate, apoi aceasta este o realitate, se întâmplă nu numai prin acţiunile şi misiunile la care Armata Română este prezentă în teatrele de operaţii, dar de asemenea şi în ceea ce priveşte realizarea capabilităţilor operaţionale de care este nevoie pentru a demonstra că suntem un aliat care-şi joacă rolul de pilon de stabilitate în regiune şi în interiorul Alianţei în întregul său.

Radu Dobriţoiu: Suntem martori la un război hibrid, coordonat de Rusia cu o zonă de confruntare situată la est de Alianţa Nord-Atlantică. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a prezentat în dese rânduri acţiunile Rusiei specifice războiului electronic, informaţional şi informatic. Ca răspuns, în Armata României au fost înfiinţate noi comandamente în subordinea Statului Major al Apărării şi mă refer la Comandamentul comunicaţiilor şi informaticii şi la Comandamentul forţelor pentru operaţii speciale. Vă rog să daţi mai multe informaţii pentru ascultătorii Radio România Actualităţi despre importanţa acestor noi comandamente.
Nicolae Ionel Ciucă: Secretarul general al NATO, când s-a referit la acţiunile care depăşesc domeniul convenţional şi vizează spectrul obiectivelor atât pe domeniul de apărare cibernetică, pe domeniul informaţional, pe domeniul hibrid, asimetric sau oricum îl găsim denumit atât în literatura de specialitate, cât şi în vocabularul analiştilor pe acest domeniu, cert este că, atunci când vorbim de acest tip de acţiune, nu cred că trebuie să facem referire numai la partea răsăriteană a NATO, pentru că ele creează şi beneficiază de facilitatea de a acţiona 360 de grade pe întreg teritoriul aliat. Flancul estic al NATO reprezintă la prima vedere elementul de ...cel care ia contact primul...
Radu Dobriţoiu: Este mai expus ...
Nicolae Ionel Ciucă: ...este mai expus la toate aceste acţiuni, cred că trebuie să îl considerăm ca fiind o abordare cât se poate de generală în momentul de faţă, dar noi trebuie să vedem toate aceste acţiuni ca afectând întreg spaţiul de responsabilitate aliat. Revenind la întrebarea dvs, "ce a făcut România în acest sens?", au fost decizii foarte importante şi ele nu s-au oprit numai pe segmentul celor două comandamente, cel al Comunicaţiilor şi Informaticii, care nu a fost înfiinţat acum. El are tradiţie, vine din decizii de reorganizare şi transformare al Armatei Române de ceva timp în urmă, nou pentru comandament sunt elementele de transformare în ceea ce priveşte partea asta de...
Radu Dobriţoiu: Cyber...
Nicolae Ionel Ciucă: ...asumarea responsabilităţii pe domeniul de apărare cibernetică şi partea aceasta de responsabilitate în tot ceea ce înseamnă implementarea în Armata Română a noilor tehnologii, căutând astfel să îi dăm consistenţă chiar de la primele trepte ale formării personalului militar pe acest domeniu, dând în responsabilitatea comandamentului administrarea nou înfiinţatului Colegiu Militar de la Craiova, Colegiul Militar Tudor Vladimirescu, pe care noi l-am văzut la nivelul conducerii MAPN ca reprezentând pepiniera de unde vom prelua tot ceea ce înseamnă viitorii specialişti în domeniul tehnologiei comunicaţiilor, a tehnologiei cibernetice...
Radu Dobriţoiu: Cyber Defence ...
Nicolae Ionel Ciucă: ...şi a Apărării Cibernetice. Sigur. Pe partea Forţelor Speciale, de fapt, amândouă aceste proiecte sunt legate de ceea ce noi am văzut în dezvoltarea pe 10 ani a bugetului...
Radu Dobriţoiu: De 2% ...
Nicolae Ionel Ciucă: ...de 2% din PIB şi am avut nevoie de o prioritizare, pentru că valoarea nominală a acestui buget nu asigură acoperirea tuturor nevoilor de realizare a capabilităţilor armatei române după o perioadă foarte lungă de timp în care nu s-a asigurat bugetul necesar pentru menţinerea şi dezvoltarea capabilităţilor operaţionale şi atunci am decis să prioritizăm toate aceste nevoi funcţie de provocările şi ameninţările existente şi identificate de noi în acest moment, într-o cheie de complementaritate cu tot ceea ce înseamnă capabilităţile şi sprijinul de care putem să beneficiem prin statutul nostru de ţară membră a NATO şi, de asemenea, în cheia aceasta a Parteneriatelor Strategice de Securitate pe care ţara noastră le are. Comandamentul Operaţiilor pentru Forţe Speciale este o structură pe care noi o vedem ca reprezentând o prioritate în tot ceea ce înseamnă adaptarea la provocările de care făceaţi vorbire, adică cele care ies din domeniul convenţionalului şi merg pe partea aceasta de acţiuni asimetrice, hibride, non-militare sau non-liniare, cum mai sunt ele denumite în literatura de specialitate. Şi am considerat că este benefic ca pe termen mediu şi lung, în deplină corelaţie cu nivelul nostru de ambiţie şi nivelul nostru de resurse, să dezvoltăm această capabilitate pentru a putea să întrebuinţăm ori de câte ori este nevoie acolo unde este nevoie şi în mod deosebit în momentul cel mai oportun pentru îndeplinirea misiunilor. Forţele Speciale Române, împreună cu cele din domeniul intelligence-ului militar, reprezintă o capabilitate care în teatrele de operaţii s-a dovedit a fi foarte eficientă, apreciată de către toţi aliaţii noştri. Iar aici trebuie să subliniez acest aspect: am beneficiat de sprijinul partenerului nostru strategic, SUA, Comandamentul Forţelor Speciale de la Tampa ne-a sprijinit foarte mult prin asigurarea de experţi şi, de asemenea, am colaborat foarte bine cu Direcţia Generală de Informaţii a Armatei, prin care am realizat complementaritatea acestor două structuri, pentru că împreună sunt cât se poate de eficiente şi multiplicatori de consecinţe în tot ceea ce înseamnă spectrul acţiunii militare.

Radu Dobriţoiu: După alocarea celor 2% din PIB pentru apărare, înzestrarea a devenit o prioritate pentru Armata României. Vă rog să dezvoltăm acest subiect pe cele trei paliere principale, respectiv forţele terestre, navale şi aeriene. Forţele terestre, pe care le-aţi comandat înainte de afi numit şef al Statului Major General, au nevoie de blindate, de rachete anti-tanc, de camioane militare, de comunicaţii. Ce demersuri există pentru a completa aceste solicitări?
Nicolae Ionel Ciucă: Dvs, care nu sunteţi un expert militar dar cunoştinţele pe domeniu vă asigură partea aceasta de a vedea dincolo de limitele instituţionale, aţi enumerat o serie întreagă de capabilităţi, de nevoi pe care Armata Română trebuia şi trebuie să şi le dezvolte în vederea menţinerii relevanţei operaţionale atât în regiune, cât şi în alianţă, cum spuneam şi mai devreme. Pe categorii de forţe au fost deja o serie de programe care deja fuseseră demarate cu ceva timp în urmă, şi aici mă refer la forţele aeriene, pentru că ele au fost primele şi principalul beneficiar al dezvoltării capabilităţilor de transport mediu şi scurt curier, cu avionul C-27 Spartan, ulterior dezvoltarea capabilităţii avionului multirol pe platforma F-16, capabilitate care este în procesul acesta de definitivare a capabilităţii operaţionale finale, urmează ca pe măsură ce piloţii capătă experienţă, adună cât mai multe ore de zbor şi, de asemenea, se definitivează ciclul acesta de mentenanţă şi de suport tehnic, să declarăm capabilitatea finală operaţională într-un timp cât mai scurt.

Radu Dobriţoiu: Patriot, forţele terestre şi forţele aeriene...
Nicolae Ionel Ciucă: Numai puţin... Şi ca să nu existe o abordare din aceasta sectorială pe fiecare categorie de forţe, pentru că, deşi există partea de mândrie, de cultură a apartenenţei la simbolul categoriei de forţă, ele trebue totuşi privite într-un tot unitar, pentru că acţiunea, coeziunea acţională a fiecăreia dintre ele dă practic puterea Armatei Române. Şi atunci, decizia de a fi luat Patriot a mers tot către domeniul acesta al apărării aeriene şi a intrat în complementaritatea capabilităţii avion multirol, cu această capabilitate de apărare aeriană care, de asemenea, face trimitere şi către partea de apărare aeriană din structura forţelor terestre, urmând ca trei sisteme să intre în dotarea acestei categorii de forţe.

Radu Dobriţoiu: Când va intra primul sistem Patriot efectiv în dotarea României?
Nicolae Ionel Ciucă: Nu mai târziu de primul trimestru al anului 2020, începând de anul viitor, 2019, începe recepţia elementelor de sistem, urmând ca până al finele anului ele să fi fost livrate, iar în primul trimestru al primului an să putem să avem prima capabilitate, primul sistem operaţional. Deci, primul trimestru al anului 2020, aşa avem activităţile prevăzute în plan. Am decis şi a fost o decizie nu personală, ci una colectivă, la nivelul Statului Major al Apărării şi al Ministerului Apărării, să ne îndreptăm către o capabilitate specifică forţelor terestre de lovire la distanţă mare şi precizie înaltă. Este vorba de sistemele HIMARS, sunt sisteme care vor schimba fundamental tot ceea ce înseamnă concepţia şi viziunea, atât educaţională, cât şi acţională a forţelor terestre, pentru că sunt elemente de rachete ce, în afară de aportul tehnologic, vor determina o erie întreagă de prefaceri pe segmentul acesta de instruire şi adaptare a tacticilor, procedurilor acţionale în câmpul acţiunii militare. Achiziţia primelor transportoare pe platforma Piranha V, e o sintagmă care mie îmi place foarte mult, pentru că infanterist fiind, din acest moment, maşina de luptă a infanteriei, Piranha V, pentru că este o maşină de luptă, va fi dotată cu tun de 30 mm şi iacătă-ne ajunşi să artilerizăm infanteria, ceea ce este foarte bine, depăşind momentele acelea în care vorbeam de pregătirea şi desfăşurarea acţiunii militare într-o oarecare separaţie a armelor şi specialităţilor. Nu vorbim numai de partea aceasta întrunită, cum menţionam anterior, a categoriilor de forţe, discutăm inclusiv de nevoia şi acţiunea interarme, obiectiv pe care îl avem în vedere a fi implementat în sistemul de pregătire şi instruire militară încă de la nivelurile cele mai tactice ale leadership-ului militar.
Radu Dobriţoiu: Avem şi rachete antitanc?
Nicolae Ionel Ciucă: Rachetele antitanc au intrat într-un proces de achiziţie de ceva timp în urmă, aproximativ trei ani şi ceva.
Radu Dobriţoiu: Drone?
Nicolae Ionel Ciucă: Avem un sistem de drone pe care l-am folosit în teatrul de operaţii atât în Irak cât şi în Afganistan. Partea aceasta de drone vă rog să o vedeţi ca făcând parte din sistemele de supraveghere, avertizare timpurie şi ele intră în domeniul de acţiune al structurilor de cercetare, supraveghere şi informaţii. Practic, toate aceste elemente intră într-o prioritizare a întregului plan de înzestrare a Armatei Române şi trebuie să menţionez chestiunea aceasta. Fac o oarecare legatură, puntea asta de complementaritate între echipamentele deja existente, nu tocmai moderne, şi cele care...
Radu Dobriţoiu: De ultimă generaţie...
Nicolae Ionel Ciucă: Sunt astăzi şi facem vorbire despre ele fiind de ultimă generaţie.Tot acest ansamblu al înzestrării, tot acest ansamblu al capabilităţilor pe care noi le-am demaratnu este deloc uşor de gestionat, nu este o chestiune de cumpărături: am fost, am achiziţionat şi acum hai să vedem cum putem să le folosim. Nu, de la achiziţie până la realizarea capabilităţii este un drum foarte lung. Nu trebuie să uit forţele navale, ele au intrat într-un proces de modernizare acum a compartimentelor energetice la flotila de Dunăre. Pentru vedetele din flotila de Dunăre există un proces de modernizare a lor şi este o capabilitate care ne este foarte eficientă şi la îndemână.
Radu Dobriţoiu: Flota militară de Dunăre a României este cea mai importantă din Europa.
Nicolae Ionel Ciucă: Putem să îi spunem relevantă şi cu dezvoltarea cea mai amplă. De asemenea au fost decizii care s-au luat pe partea aceasta de demarare a programului corvete, care a început, sunt făcuţi paşii iniţiali pentru achiziţie, există procesul de selecţie deja demarat, el îşi urmează cursul, cele două fregate urmând să facă parte dintr-un program de offset în dezvoltarea capabilităţilor şi totodată există lansat de asemenea proiectul pentru achiziţia sistemelor de rachete anti-navă, pe care noi intenţionăm ca de asemenea până la finele anului să le achiziţionăm. Dincolo de procesul de achiziţie este foarte importantă realizarea coerenţei pe întreg parcursul realizării capabilităţii, în sensul în care trebuie să generăm procese noi în educaţia militară, procese noi în instruirea militară, pornind de la pregătirea instructorilor, pregătirea profesorilor şi nu în ultimul rând pregătirea noastră, a tuturor ofiţerilor de stat-major şi comandanţilor, astfel încât să înţelegem cu adevărat ce înseamnă o astfel de capabilitateşi cum o putem folosi în deplinătatea capacităţilor pe care le oferă.

Radu Dobriţoiu: De anul trecut este aplicată Legea rezervistului voluntar. Într-o primă etapă au fost pregătite aproximativ 2800 de posturi de rezervişti voluntari pentru cele trei categorii de forţe. Cu toate acestea, doar aproximativ 10% dintre aceste posturi au fost ocupate. Ar trebui modificată procedur de recrutare?
Nicolae Ionel Ciucă: Am avut foarte multă speranţă că vom reuşi să compensăm nevoia aceasta de resurse umane prin ceea ce însemna ieşirea pe cale naturală din evidenţa armatei a celor care satisfăcuseră stagiul militar şi pe măsură ce înaintau în vârstă treceau în partea aceasta de...
Radu Dobriţoiu: Non-combat...
Nicolae Ionel Ciucă: Non-combat. Am reuşit să beneficiem de lege, efectul de a fi avut numai 10% acoperire din necesarul de cele 2800 de funcţii cred că se datorează în primul rând nouă, ca instituţie, pentru că nu cred că am avut experienţa necesară pentru a putea să facem o publicitate...
Radu Dobriţoiu: O promovare...
Nicolae Ionel Ciucă: O promovare cât mai bine înţeleasă de către cetăţeanii ţării noastre şi de asemenea cred că nici nu am folosit instrumentele cele mai eficiente pentru promovarea acestei legi. De asemenea a existat probabil şi o lipsă de motivaţie, pentru că la vremea respectivă partea aceasta de acoperire financiară nu era tocmai motivantă, motiv pentru care acum, când noi vorbim, este adevărat, ne-am înscris undeva în 10% atragere de doritori. Nu este nici pe departe ceea ce ne aşteptam şi în felul acesta s-a generat un proces de revedere a întregului proiect, asumându-ne eşecul şi generând elementele de schimbare, sperând ca prin aceste modificări pe care legislativul să le producă, să reluăm procesul, căutând să aliniem toate aceste experienţe negative într-o abordare pozitiă pe proiecţia viitoare.

Radu Dobriţoiu: Au trecut în rezervă foarte mulţi ofiţeri şi subofiţeri cu experienţă. Cum gestionaţi această problemă?
Nicolae Ionel Ciucă: Aşa este, au trecut în rezervă în jur de 8.000 de militari. Că au trecut 8.000 nu este o problemă, că au trecut într-o perioadă scurtă de timp este o mare problemă. Iar problema aceata a reprezentat o provocare pentru toţi factorii de conducere atât de la nivelul Statului Major al Apărării, cât şi de la nivelul ministerului, generând o serie întreagă de decizii care s-au concretizat în a găsi soluţii astfel încât să putem să venim cu partea aceasta, nu i-aş zice de înlocuire, că e greu să înlocuieşti experienţa şi înţelepciunea profesională de la nivelul gradelor de locotenent-colonel şi colonel, practic să ne folosim de entuziasmul căpitanilor şi maiorilor din Armata Română, e o chestiune de timp, care necesită răbdare, foarte multă înţelepciune în a găsi soluţiile necesare şi oamenii necesari să putem să mergem mai departe.

Radu Dobriţoiu: Misiunea NATO din Afganistan continuă, România şi-a sporit efectivele şi rămâne în continuare alături de aliatul strategic, Statele Unite. Ce ne puteţi spune despre această misiune importantă a alianţei?
Nicolae Ionel Ciucă: În postura mea de fost militar care a acţionat în teatrele de operaţii, daţi-mi voie să-i salut pe toţi cei care au participat şi au executat misiuni în teatrele de operaţii. În ultimele şapte luni am fost de două ori în Afganistan, am avut posibilitatea să îi văd pe militarii români atât în Kandahar, cât şi în regiunea Bagram şi Kabul, pe unde acţionează militarii noştri. Îşi îndeplinesc misiunea cu maximum de profesionism şi i-am regăsit entuziaşti, dedicaţi, multă pasiune, ne-au sprijinit în tot ceea ce noi astăzi am decis în ceea ce înseamnă o nouă ţinută combat, noi kituri medicale în afara aspectelor operaţionale. Ceea ce reprezintă obiectivul prioritar pentru noi este sănătatea şi viaţa oamenilor, integritatea militarilor noştri.

Radu Dobriţoiu: La baza de la Mihail Kogălniceanu sosesc din nou efective ale forţelor terestre ale SUA. Ce ne puteţi spune despre această prezenţă, dar şi despre relaţia cu SUA, partener strategic al României?
Nicolae Ionel Ciucă: Relevanţa a tot ceea ce înseamnă securitate în regiunea Mării Negre se leagă şi de partea aceasta a prezenţei forţelor americane pe teritoriul României atât la baza de la Kogălniceanu, cât şi în activităţile care fac obiectul prezenţei aeriene de la Câmpia Turzii, fac obiectul prezenţei în dezvoltarea infrastructurii de pregătire şi instruire din Centrul naţional de pregătire de la Cincu, capabilităţile de apărare balistică de la Deveselu, elementele de pregătire şi instruire în comun la partea educaţională, la tot ceea ce înseamnă analize şi dezvoltări strategice în regiunea Mării Negre. Cred că în momentul de faţă, în afară de faptul că trebuie să asigurăm continuitatea şi coerenţa necesară acestei relaţii, sunt elemente care pot să contribuie în continuare la întărirea şi dezvoltarea Parteneriatului strategic.
Radu Dobriţoiu: Domnule general Niolae Ciucă, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat invitaţia Radio România Actualităţi.