Armata României şi NATO

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! 2017 a fost un an important pentru Armata României, domniat de adaptarea la noile provocări la adresa securităţii euroatlantice. Statul Major General se reorganizează sub denumirea de Statul Major al Apărării, cu noi comandamente pentru apărarea cibernetică şi pentru forţe speciale. În domeniul dotării cu tehnică militară au fost aprobate opt proiecte importante de înzestrare a Armatei României până în 2026, dintre care achiziţia de sisteme de apărare antiaeriană şi de transportoare blindate 8x8 au intrat în linie dreaptă. Discutăm în această ediţie despre Armata României şi NATO, cu doi invitaţi cu expertiză în acest domeniu. Avem în emisiune şi un scurt interviu cu şeful Statului Major al Apărării, generealul Nicoale Ciucă, despre modernizarea Armatei României şi adaptarea la noile provocări de securitate euroatlantică. Invitaţi în studioul Radio România Actualităţi sunt generalul de brigadă Daniel Petrescu, comandantul Comandamentului Multinaţional al Diviziei NATO de Sud-Est, de la Bucureşti, şi colonelul Mircea Gologan, comandant Brigada 81 Mecanizată "General Grigore Bălan", de la Bistriţa. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica", tema ediţiei - Armata României şi NATO. Bună seara, domnule general Daniel Petrescu, domnule colonel Mircea Gologan, bun venit la Radio România Actualităţi!

Daniel Petrescu: Bună seara, domnule Dobriţoiu, bună seara asculătorilor şi mulţumesc pentru invitaţie!

Radu Dobriţoiu: Domnule general Daniel Petrescu, după ce aţi operaţionalizat Brigada Multinaţională NATO de la Craiova, aţi fost promovat la Bucureşti, în fruntea Comandamentului Multinaţional al Diviziei NATO de Sud-Est. Când o să fie pe deplin funcţional acest comandament?

Daniel Petrescu: Am fost partea echipei care a constituit Comandamentul Brigăzii Multinaţionale, care a declarat capacitatea iniţială a acestui comandament şi, care, a pregătit terenul pentru realizarea în anul 2018 a capacităţii finale pentru Brigada Multinaţională de la Craiova. Privind Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est, pe care am marea onoare să-l conduc în acest moment, pot să vă spun că lucrăm la capacitatea maximă pentru a declara capacitatea finală până la începutul lunii aprilie 2018. Acesta este termenul stabilit, termenul asumat de către ţările contributoare la acest comandament şi pot să vă spun că am încredere că vom fi gata, că vom realiza această capacitate în termenul stabilit.

Radu Dobriţoiu: Ce presupune acest comandament, atunci când va fi operaţional?

Daniel Petrescu: Când va fi pe deplin operaţional, acest comandament înseamnă că dispune de toate capabilităţile necesare pentru a acţiona ca un comandament de două stele, pentru conducerea unei acţiuni miliare în zona de responsabilitate. Vom trece printr-un proces foarte detaliat de evaluare a acestei capacităţi operaţionale, structurile superioare din cadrul NATO sunt implicate, va fi un exerciţiu /.../ 2018, pe care îl vom desfăşura la Centrul de Instruire pentru Luptă, din Cincu; vor fi echipe de evaluare, sunt mai multe zone care se verifică politici şi proceduri, încadrarea comandamentului, operaţii, susţinere, comunicaţii. Noi vom demonstra aceste lucruri atât pe parcurs până la exerciţiu, cât şi în cadrul exerciţiului din luna martie de anul viitor.

Radu Dobriţoiu: Practic, într-o situaţie de urgenţă, în caz de necesitate, comandamentul acesta va fi interfaţa, va fi, totodată, şi centru de coordonare pentru o divizie formată din trupe puse la dispoziţie din cadrul statelor din alianţă.

Daniel Petrescu: Da, acest comadament este parte a structurii de forţe NATO. Cunoaşteţi că a fost activat în luna septembrie 2015, este în curs de operaţionalizare în acest moment, în momentul în care vom avea capacitatea finală, vom fi în măsură să acţionăm ca un comandament cu două stele într-o situaţie reală.

Radu Dobriţoiu: Domnule colonel Mircea Gologan, aţi acumulat experienţă inclusiv în cadrul comandamentelor NATO. Cum privesc aliaţii Armata României?

Mircea Gologan: Cred că aici nu este loc de niciun dubiu. Armata României, prin ofiţerii pe care i-a trimis în funcţii importante la comandamentele internaţionale ale NATO au făcut cea mai bună impresie. Dar să ştiţi că acest lucru nu a venit de la sine în niciun caz. În primul rând, a fost nevoie să căpătăm o solidă experienţă în teatrele de operaţii, iar pe baza acesteia am putut să mai adăugăm câteva cărămizi în pregătirea noastră ca ofiţeri şi, ulterior, să dovedim şi valoarea noastră în comandamentele de nivel înalt ale NATO.

Radu Dobriţoiu: Unde mai trebuie făcute îmbunătăţiri pentru a fi la nivelul, să spunem vechilor aliaţi din NATO?

Mircea Gologan: Eu nu cred că în momentul ăsta am putea să spunem că există vechi şi noi aliaţi, cel puţin din punct de vedere al pregătirii personalului. Din punct de vedere al dotării, da. Aici sigur putem să spunem acest lucru. Dar din punct de vedere al pregătirii, încă o dată, eu cred că între un ofiţer român, care are o carieră construită în mod normal, care a urmat toate studiile necesare pentru evoluţia sa în carieră este la fel de bine pregătit şi de bun pe orice funcţie, într-un comandament NATO, ca un ofiţer din, să zicem cei 16 vechi aliaţi.

Daniel Petrescu: Dar în acelaşi timp, să spunem că e corect să credem că fiecare mai are de învăţat.

Mircea Gologan: Categoric, nimeni nu e perfect.

Radu Dobriţoiu: Să aducem aminte şi de subofiţerii de Stat Major, români, mulţi dintre ei cu studii superioare, cu experienţa acumulată în teatrele de operaţii, la rândul lor au ajuns şi ei în comandamente NATO pe funcţii adaptate gradului lor.

Daniel Petrescu: Mai este un element. Când vorbim de comandamente NATO, noi, în acest moment putem să vorbim atât de comandamentele care sunt în afara României, în ţările aliate, cât şi de comandamentele din România. Am avut ocazia să am experienţa să particip şi să lucrez într-un comandament în Statele Unite şi în două comandamente multinaţionale în România, la Craiova şi la Bucureşti. Toată lumea: învăţăm, ne adaptăm, putem să facem faţă cerinţelor, important este să depunem efortul necesar şi să prcurgem toate treptele ierarhice pe care trebuie să le parcurgem.

Radu Dobriţoiu: Am amintit în preambulul, la începutul emisiunii, că anul 2017 a fost unul care a scos în evidenţă Armata României. Şi-n rândul aliaţilor, dar şi noi, românii, ne-am dat seama de asta şi au fost foarte multe lucruri care s-au întâmplat. Şi Armata României a ieşit în evidenţă pozitiv, nu numai pentru că a fost în centrul atenţiei presei, pentru că au fost foarte multe subiecte, dar să amintim cele mai mari exerciţii care s-au petrecut în ultima perioadă, per teritoriul României şi în regiune, să amintim Legea rezervistului voluntar iarăşi o noutate, să amintim, de asemenea, de amendarea, de modificarea legii de organizare şi funcţionare a Ministerului Apărării Naţionale, să amintimde 2% din PIB şi să amintim, de asemenea, de anumite etape bine stabilite pentru înzestrare. Parcă din anul ăsta Armata României este mai integrată NATO, domnule colonel Gologan.

Mircea Gologan: Eu aş spune că putem să sesizăm un avânt nou. Dar, Armata României, încă o dată, a fost integrată în NATO, poate nu din primii ani, începând cu 2004, dar eu aş spune că începând cu anul 2013-2014 am putea să spunem că Armata Română a fost pe deplin integrată în NATO. Ceea ce ne bucură, într-adevăr, anul acesta este faptul că Armata a fost mai mult în lumina reflectoarelor din punct de vedere al nevoii înţelese de dotare de modernizare, pentru că este esenţial să te bazezi atât pe un personal bine pregătit, pe care din fericire încă îl avem, dar nu poţi să îi ceri nimănui, niciunui militar să fie la acelaşi nivel, dacă nu are şi tehnica performantă.

Radu Dobriţoiu: Reamintesc, vom difuza... Da, vă rog, domnule general!

Daniel Petrescu: Voiam să spun că Armata României, militarii, au muncit mult în anul 2017, la fel cum au muncit mult în anul 2016 şi pe tot parcursul integrării în Alianţa Nord-Atlantică. Toate transformările de care vorbiţi s-au petrecut în contextul transformărilor Alianţei şi dacă ne gândim ce s-a întâmplat numai după Summitul din Ţara Galilor şi după Summitul de la Varşovia şi secretarul general NATO menţiona: 'Cea mai mare întărire a capacităţii de apărare colectivă a Alianţei într-o generaţie. Grupuri de luptă operaţionale în Est, prezenţă înaintată... întărită în regiunea Mării Negre, eforturi pentru întărirea apărării cibernetice şi contracararea ameninţărilor hibride, continuarea misiunilor din Afganistan, implicarea în lupta împotriva terorismului'. Noi am avut iniţiative şi am acţionat foarte bine în acest context, şi eu cred că sunt trei elemente esenţiale pe care să le subliniem: sacrificiul militarilor români în teatrele de operaţii, eforturile de modernizare şi înzestrare şi contribuţia la toate aceste acţiuni, în cadrul alianţei.

Radu Dobriţoiu: Vom discuta despre aceste teme importante ce caracterizează, iată, evoluţia Armatei într-un sens pozitiv şi adaptarea ei la ceea ce înseamnă Alianţa Nord-Atlantică, la NATO. Reamintesc, vom difuza în cadrul emisiunii un interviu pe care l-am realizat cu şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă. Până atunci, domnule general Daniel Petrescu, Armata României nu a ajuns uşor la interoperabilitatea cu aliaţii din NATO, aşa cum aţi amintit, la recunoaşterea dedicaţiei şi profesionalismului militarilor români. Totul a fost demonstrat în teatrele de operaţii. Aţi adus aminte de sacrificiul militarilor români. Cât au contat misiunile la care mii de militari români au participat în Balcanii de Vest, în Afganistan şi în Irak?

Daniel Petrescu: Eu cred că a contat foarte mult, şi răspunsul este evident, aici. În primul rând, prin semnalul pe care l-am dat, prin constanţa acţiunilor noastre alături de aliaţi. Vă amintiţi deviza: împreună în teatrul de operaţii, împreună ieşim din teatrul de operaţii, la terminarea misiunii. În al doilea rând, prin nivelul de pregătire al militarilor. Ceea ce au obţinut aceşti militari prin participarea în teatrul de operaţii. De ce nu, prin tot ceea ce am învăţat în aceste teatre de operaţii, şi nu numai în teatrele de operaţii, şi prin participarea în comandamentele NATO, şi prin deschiderea pe care am avut-o ca să participăm la diferite cursuri în instituţii de prestigiu, din ţările aliate - toate au contribuit la imaginea României şi la imaginea Armatei României. Dar în ultima perioadă, am mai constatat un lucru care contribuie la acest lucru, faptul că acţionăm împreună pe teritoriul ţării noastre şi nu pot să nu mă refer... am văzut, la Craiova, sosirea contingentului polonez. Efecte formative extraordinare pentru militarii craioveni, interacţiunea pe care au avut-o cu aceşti militari ai contingentului polonez.

Radu Dobriţoiu: Domnule colonel Mircea Gologan, iată, a adus aminte domnul general Daniel Petrescu, de aceste unităţi care vin pe teritoriul României. Vorbeam înainte de emisiune de modificare legislaţiei şi vă rog să ne daţi câteva repere, inclusiv despre noile prevederi care permit subordonarea unor unităţi străine, Armatei României pe teritoriul României.

Mircea Gologan: Înainte de a răspunde la întrebarea dumneavoastră, aş vrea să punctez, pentru ascultători, în special, dimensiunea reală a efortului participării Armatei României la misiunile în afara teritoriului naţional, în teatrele de operaţii, cum se spune în mod general. 55.000 de militari români au participat în ultimii 20 şi ceva de ani, la misiuni în afara /.../. Din aceştia, 29.000 numai în Afganistan. Cred că oricine aude aceste cifre înţelege dimensiunea efortului, precum şi beneficiile obţinute cel puţin din punct de vedere al pregătirii militarilor români. Acum, revenind la întrebarea dumneavoastră, într-adevăr, anul acesta, a debutat cu transformări suficient de importante datorate conjucturii internaţionale, deciziilor luate la nivelul NATO, astfel Legea 121 privind participarea la misiuni în afara teritoriului statului român a fost modificată pentru a permite trimiterea unor unităţi româneşti în Polonia, în cadrul prezenţei înaintate, termenul generic fiind de implementare a deciziilor Consiliului Nord-Atlantic. De asemenea, ca urmare a necesităţii primirii contingentelor militare aliate pe teritoriul României şi comanda acestora, a fost modificată Legea 296 privind intrarea şi staţionarea forţelor armatelor străine pe teritoriul naţional, în sensul că a fost autorizată comandanţilor români preluarea în subordine a unităţilor militare aliate staţionate pe teritoriul României.

Radu Dobriţoiu: În cadrul eforturilor de adaptare şi modernizare a Armatei României la actualele provocări de securitate şi în conformitate cu deciziile luate de aliaţi la Summitul NATO de la Varşovia, a fost amendată legea de funcţionare şi organizare a Ministerului Apărării, o modificare este schimbarea denumirii Statului Major General, în Statul Major al Apărării. Am obţinut mai multe informaţii despre noua denumire a principalei structuri militare de comandă din România, d ela şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă.

Nicolae Ciucă: Nu este vorba numai de o schimbare de titulatură, ci este vorba de domenii noi de responsabilitate care intră în competenţa Statului Major al Apărării. Este o problemă de adaptare instituţională în conformitate cu noile provocări şi cu noile nevoi de adaptare a Armatei României. Aşa cum a fost asumat şi la summitul de la Varşovia, domeniul cibernetic a fost recunoscut ca un mediu nou de confruntare şi în acest sens toate elementele de responsabilitate care revin apărării cibernetice pe domeniul militar vor intra în responsabilitatea Statului Major al Apărării. De asemenea, sunt elemente care vin şi completează contribuţie Armatei României la ceea ce înseamnă creşterea rezilienţei naţionale.

Radu Dobriţoiu: În cadrul NATO, Armata României are din acest an noi responsabilităţi, noi comandamente aliate la Bucureşti şi craiova şi şi-a consolidat prezenţa în Afganistan alături de SUA. Putem vorbi de o nouă viziune, noi abordări în modernizarea Statului Major al Apărării?

Nicolae Ciucă: Viziunea şi abordările sunt date atât de ceea ce înseamnă schimbarea mediului de securitate, dar şi la tot ceea ce înseamnă resurse. Faptul că Armata României beneficiaza astăzi de 2% pentru Apărare ne asigură suportul material pentru noi abordări şi noi viziuni în tot ceea ce înseamnă atât dotarea cu echipamente care să ne asigure capabilităţile de luptă pentru apărarea ţării, dar şi capabilităţile necesare a face faţă provocărilor de tip asimetric şi neconvenţional. Şi pe această platformă lucrăm împreună cu toate celelalte instituţii din sistemul naţional de apărare, pe o platformă instituţională care asigură congruenţa tuturor acestor capabilităţi astfel încât să avem garanţia că suntem în măsură să răspundem oricăror provocări.

Radu Dobriţoiu: A fost un an dominat de declaraţii pe tema bugetului pentru Apărare şi a achiziţiilor militare. Cât au fost vorbe şi cât fapte în aceste intenţii de înzestrare a Armatei României?

Nicolae Ciucă: Eu cred că au fost foarte multe fapte. Există cât se poate de limpede astăzi certitudinea că cel puţin primele două programe, programul de apărare antiaeriană şi programul de transportoare 8x8 să fie demarate anul acesta, ceea ce ne asigură speranţă şi optimism în asigurarea coerenţei programelor de înzestrare.

Radu Dobriţoiu: A fost şeful Statului Major al Apărarii, generalul Nicolae Ciucă într-un interviu în exclusivitate pentru RRA, emisiunea "Euroatlantica". Domnule general Daniel Petrescu, avem pe teritoriul României o brigadă multinaţională NATO şi un comandament de divizie al Alianţei. Cum se interconectează aceste structuri pe flancul de est al NATO cu comandamentele similare aliate?

Daniel Petrescu: Încă de la început, de la înfiinţarea Comandamentului Brigăzii Multinaţionale de Sud-Est a fost stabilită o legătură directă între ceea ce se întâmpla la Craiova şi ceea ce se întâmplă la Bucureşti în Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est. Ne-au ajutat foarte mult, iar în acest moment suntem în proces de trecere în controlul operaţional a structurii de tip brigadă de la Craiova. Practic ce se va întâmpla - Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est, ne vom relaţiona cu acest comandament de brigadă, cu unităţile lor subordonate, îi vom direcţiona în realizarea programelor de pregătire, îi vom sprijini şi vom evalua capacitatea operaţională pe care o vor atinge. Termenul stabilit pentru Brigada Multinaţională este sfârşitul anului 2018.

Radu Dobriţoiu: Două comandamente, dacă nu mă înşel, două comandamente similare la nivel de două stele sunt şi în Polonia, tot pe flancul de est al NATO. Cum se corelează aceste comandamente?

Daniel Petrescu: În acest moment se operaţionalizează Comandamentul Multinaţional de Divizie Nord-Est. A fost operaţionalizat Comandamentul de Corp de Armată Nord-Est şi este în curs de operaţionalizare Comndamentul de divizie Multinaţională Nord-Est, comandament care are atribuţii în coordonarea prezenţei aliate înaintate în această parte a Alianţei. Şi Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est, ne propunem să contribuim, conform responsabilităţilor şi atribuţiilor noastre, la consolidarea prezenţei adaptate pe flancul estic, iar Brigada Multinaţională este partea terestră a prezenţei înaintate pe teritoriul României.

Radu Dobriţoiu: Dar aceste mari unităţi vor fi, bineînţeles, interconectate, şi vor exista nu numai linii de...

Daniel Petrescu: Noi suntem permanent, ca orice structură de NATO, suntem în legătură. Să vă dau un exemplu: ofiţeri din cadrul Comandamentului Divizei Multinaţionale Nord-Est vor fi prezenţi ca observatori la exerciţiul nostru pe care îl desfăşurăm pentru evaluare şi certificare. M-am întâlnit cu comandantul Comandamentului Corpului Naţional de Nord-Est chiar în săptămâna trecută, la o activitate organizată de Comandamentul Forţelor Terestre NATO - LANDCOM - Conferinţa Comandanţilor Corpurilor NATO de Reacţie Rapidă. Deci, este o legătură permamentă, este un schimb de informaţii permanent, responsabilităţile pe care le avem fiecare în zona noastră ni le îndepinim în zona noastră.

Radu Dobriţoiu: Domnule colonel Mircea Gologan, în ultimii doi ani, Armata României a participat la numeroase exerciţii militare, inclusiv pe teritoriul naţional. Anul acesta au fost probabil unele dintre cele mai importante, ne referim la "Noble Jump" şi, după aceia, "Saber Guardian", cel mai mare din regiune. Cât de importante sunt aceste exerciţii şi cât de important ar fi ca ele să se permanentizeze, să devină obişnuinţă pentru Armata României?

Mircea Gologan: Eu aş spune că mai important să te pregăteşti aşa cum vei lupta nu este nimic altceva. Răspunzând la întrebarea dumneavoastră mai concret, aş spune că, da, ar fi foarte bine pentru menţinerea nivelului de pregătire atins anul acesta, să avem în fiecare an exerciţii majore în care să fie incluse mari unităţi româneşti.

Radu Dobriţoiu: Bun. Şi, bineînţeles, probabil împreună cu trupe cât mai multe din cadrul Alianţei, pentru a se demostra capabilitatea de 'deployement', de desfăşurarea acestor trupe rapid pe teritoriul României, domnule /.../

Daniel Petrescu: Vă spuneam încă de la începutul emisinii: Până la urmă, evaluarea capacităţii comandamentului nostru se va realiza printr-un exerciţiu, cu o participare multinaţională însemnată. Referindu-mă la exerciţii, vreau să constat că exerciţiile desfăuşrate în ultimii doi ani, cel puţin de Comandamentul Diviziei Multinaţionale, au fost premiere: /.../ prima în 2016, prima dislocare a Comandamentului întrunit de la Napoli în zona noastră; "Noble Jump" - prima dislocare a elementelor forţei consolidate de răspuns a NATO cu reacţie rapidă /.../; "Saber Guardian" - 25 mii de militari, cea mai mare participare la un exerciţiu din 22 de ţări NATO şi partenere. Sunt importante pentru interoperabilitate, sunt importante pentru cunoaşterea zonei şi pentru exersarea procedurilor.

Radu Dobriţoiu: Din acest an, este posibilă recrutarea pe bază de voluntariat, pentru prima dată din 2007, când Armata României avea recruţi, precizez, din nou, pe bază de voluntariat, aceşti militari vor trebui instruiţi conform standardelor NATO. Cât de importantă este această resursă de rezervişti şi cum poate fi caracterizată resursa aceasta, acest demers, comparativ cu alte state din NATO, domnule general?

Daniel Petrescu: Resursa umană este esenţială. Avem militarii profesionişti, avem rezerva voluntară, care, spun eu, că va completa, prin instruirea pe care o vor primi aceşti voluntari rezervişti, capacitatea operaţională a unităţilor. Procesul nu este încheiat încă, vom învăţa, cred, din primele iteraţii, dar îi aşteptăm şi sper să înţeleagă că avem nevoie de ei.

Radu Dobriţoiu: Suntem la finalul emisiunii, dar nu putem să nu amintim sacrificiul militarilor chiar cu vieţile lor pentru acest efort, de a garanta securitatea României, domnule general Daniel Petrescu.

Daniel Petrescu: Da, trebuie să recunoaştem acest sacrificiu, noi, militarii, ne cinstim întotdeauna eroii.

Radu Dobriţoiu: Domnule colonel Mircea Gologan, a fost un adevărat efort pentru România şi, iată, şi cu vieţi de oameni, pentru a ajunge la acest nivel.

Mircea Gologan: Înr-adevăr, 29 de militari români au făcut sacrificiul suprem pentru ţară. Din aceştia să ştiţi că trei sunt din Brigada 81 Mecanizată "General Grigore Bălan", iar pentru doi din aceştia am comemorat, acum două săptămâni, şapte ani de la dispariţia lor.

Radu Dobriţoiu: Dumnezeu să-i odihnească şi să aibă grijă de ei! "Euroatlantica" la final: am discutat despre Armata României şi NATO, invitaţii ediţiei au fost generalul de brigadă Daniel Petrescu, comandantul Comandamentului Multinaţional al Diviziei NATO de Sud-Est, şi colonelul Mircea Gologan, comandant Brigada 81 Mecanizată "General Grigore Bălan". Sunt Radu Dobriţoiu şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi ascultat "Euroatlantica" la Radio România Actualităţi!