Adoptarea noului Concept Strategic al NATO

Realizator Radu Dobriţoiu, producător Nicu Popescu, transcriere RADOR

Radu Dobriţoiu: 28 de sefi de stat din Organizatia Atlanticului de Nord s-au reunit la Lisabona pentru a aproba noul concept strategic al Aliantei pentru urmatorii zece ani. Concept la care a contribuit si România în cadrul mai multor grupuri de lucru organizate la nivelul Ministerului Apararii Nationale si la cel al Afacerilor Externe. Acesta va fi al treilea concept strategic al Aliantei de la încheierea razboiului rece. Ultimele doua documente similare au fost adoptate în 1991, dupa destramarea URSS, si în 1999, când NATO a intervenit în Iugoslavia, aplicând primul angajament militar de amploare. Citez din publicatia "Stratfor": "Astazi, dezbaterea pe tema conceptului strategic al NATO scoate în evidenta criza existentiala a Aliantei". Invitat în studio, domnul Dorin Matei, redactor-sef la prestigioasei reviste "Magazin istoric", publicatie de referinta pentru spatiul cultural românesc.
Buna seara, domnule Dorin Matei. Va multumesc ca ati acceptat din nou sa participati la emisiunea "Euroatlantica". De altfel, dumneavoastra sunteti unul dintre prietenii acestei emisiuni si ai postului public de radio.
Dorin Matei: Eu va multumesc pentru invitatie.

Radu Dobriţoiu: Domnule Dorin Matei, înainte de a pleca la Lisabona, presedintele Traian Basescu a declarat ca România are câteva obiective, si anume mentinerea angajamentului fata de Afganistan, continuarea politicii usilor deschise pentru Balcanii de Vest, Georgia si Ucraina: amintea presedintele Traian Basescu si de necesitatea asigurarii unei influente crescute a NATO în estul Marii Negre. Aceste interese ale României au sanse sa fie incluse în noul concept NATO?

Dorin Matei: Sa speram ca da si mai ales sa speram ca delegatia româna va avea forta, taria si abilitatea diplomatica pentru a negocia în asa fel încât ele sa fie incluse. În ceea ce priveste problema Afganistanului, probabil ca nu vor fi probleme, pentru ca exista un mare interes fata de acest subiect. Problema Marii Negre probabil ca este mai dificil de impus pe agenda si cred ca un element care ne indica acest lucru este si scrisoarea presedintelui Republicii Moldova, domnul Ghimpu, care a stârnit de altfel multe comentarii, foarte interesante comentarii, dar care avea un singur scop, acela de a atrage atentia ca problema conflictelor înghetate si mai ales a celor din zona Marii Negre nu trebuie sa fie cumva uitata atunci când se elaboreaza acest nou concept strategic al NATO.

Radu Dobriţoiu: În aceasta seara, urmeaza sa intram în legatura si cu analistul militar Cornel Codita, dar si cu corespondentii Radio România din Lisabona, Washington si Moscova. Vom avea si un material realizat dupa videoconferinta pe tema summitului, videoconferinta organizata acum doua zile la Ambasada SUA din Bucuresti. Pâna atunci, pentru cele mai noi informatii, intram în direct cu Lisabona, unde se afla Luminita Apostol.
Buna seara, Luminita. Care sunt ultimele informatii?

Luminita Apostol: Informatia de ultima ora ar fi ca prima sesiune de lucru este înca în desfasurare. Ar fi trebuit sa fie pe sfârsite, însa summitul a început cu oarecare întârziere. Conferinta de presa a secretarului general în mod normal era programata pentru peste câteva minute, însa acest anunt întârzie. Cum spuneam, este in desfasurare aceasta prima sesiune de lucru, la care este asteptata aprobarea noului concept strategic. Si, în momentul în care va veni în conferinta de presa, secretarul general este asteptat sa faca acest anunt. Noutatea cu adevarat - nu este una oficiala, însa este o informatie din surse diplomatice - este ca Franta si Germania au ajuns înainte de începerea summitului, în timpul pregatirii documentelor, au ajuns la un compromis referitor la locul pe care sa-l /detina/ în viitorul concept strategic politica de descurajare nucleara si aparare antiracheta. Care sunt exact termenii compromisului, nu se cunoaste în acest moment. Vom vedea în momentul în care textul noului concept strategic va deveni public. Sa speram ca asta se va întâmpla cât de curând în aceasta seara. Tot pentru aceasta seara, în jurul orei 22:00 la Bucuresti, este programata cina de lucru a liderilor NATO, unde se spera ca va fi data unda verde, cum se spune, pentru sistemul de aparare antiracheta, iar pentru mâine, dar aceste detalii probabil le vor detalia invitatii tai, pentru mâine este asteptat si raspunsul Rusiei la mult asteptatul summit NATO-Rusia.

Radu Dobriţoiu: Foarte scurt, domnul Dorin Matei doreste sa-ti adreseze o întrebare.
Dorin Matei: De fapt, doua, daca-mi permiteti. Aveti cumva detalii, de ce aceasta întârziere? Presupune discutii mai lungi decât se astepta? Au aparut probeleme? Si a doua întrebare: Franta si Germania au ajuns la un compromis între ele sau fata de ce anume? Adica au ajuns la un compromis în privinta pozitiilor lor sau un compromis fata de documentul initial?

Luminita Apostol: /.../ trebuie sa spun ca întârzierea, din informatiile pe care le am, este determinata de începerea summitului cu întârziere, de sosirea cu întârziere a delegatiilor, si nu unor probleme; cel putin, nu reiese...
Radu Dobriţoiu: Nu te mai auzim foarte bine... Multumim, Luminita Apostol, te asteptam peste o ora cu noi informatii, mai ales daca va avea loc, conform programarii, conferinta de presa a secretarului general al NATO. Înainte de a stabili legatura si cu analistul militar Cornel Codita, sa ascultam un material realizat de Carmen Gavrila dupa videoconferinta de la Ambasada SUA pe tema summitului.

Carmen Gavrila: Statele Unite doresc sa explice Rusiei atât bilateral, cât si cu ocazia summitului Rusia-NATO de la Lisabona importanta programului de aparare antiracheta, sustine Nancy McEldowney, consilier al secretarului de stat american pe probleme europene.
Nancy McEldowney: Cautam în cadrul Consiliului NATO-Rusia metode prin care în primul rând sa clarificam intentiile NATO în ceea ce priveste programul de aparare antiracheta. Vrem ca Rusia sa înteleaga ca acest proiect nu reprezinta o amenintare la adresa Rusiei, ci dimpotriva, ca scopul este de a consolida stabilitatea si securitatea întregii Europe.
Carmen Gavrila: Oficialul american a adaugat ca SUA îsi propun atât în plan bilateral, în relatia Rusia-SUA, cât si în formatul Rusia-NATO sa discute cu Moscova despre potentialul de colaborare.
Nancy McEldowney: Aici ma refer la o gama larga de subiecte, de la schimbul de informatii, la sporirea transparentei, toate având ca mesaj central faptul ca este vorba de un program defensiv, care nu afecteaza în niciun fel si care nu ameninta în niciun fel nici Rusia, nici vreo alta tara, ci mai degraba consolideaza securitatea statelor membre NATO, deoarece acopera tot teritoriul Aliantei.

Radu Dobriţoiu: Avem legatura si cu analistul militar Cornel Codita.
Buna seara, va multumim ca ati acceptat invitatia noastra. În câteva minute, o sa avem legatura si cu corespondentul de la Washington, Doina Saiciuc. Domnule Cornel Codita, SUA doresc o noua relatie între Alianta si Rusia. Ati ascultat si materialul realizat de colega mea Carmen Gavrila. În ce masura credeti ca aceasta noua relatie poate sa fie conturata mai clar la summitul de la Lisabona?

Cornel Codita: Cred ca summitul de la Lisabona nu este decât un punct de reper într-un proces care va dura destul de multa vreme, pentru ca aceasta resetare despre care s-a tot vorbit în relatia dintre SUA si Rusia si mai larg între NATO si Rusia nu se face printr-o simpla miscare de buton, si nici doar printr-un singur eveniment. În sensul acesta, Lisabona va deschide, sa zic asa, sau, daca vreti, va arata care sunt limitele în care acest lucru poate fi facut în formatul acesta, care aduce Rusia la masa discutiilor care intereseaza în primul rând agenda NATO. Deci va fi un proces.

Radu Dobriţoiu: Domnule Cornel Codita, "Stratfor" distinge trei grupuri în interiorul Aliantei: asa-numitii atlanticisti, într-o traducere libera, condusi de SUA, care doresc orientarea Aliantei si spre teatrele de operatii non-europene, nucleul Europei, condus de Germania si de Franta, cu o atitudine împaciuitoare fata de Rusia, si Intermarum, un grup de state care, dimpotriva, doresc includerea Rusie în noul concept strategic ca amenintare conventionala; aceste state doresc si extinderea în continuare a Aliantei catre est, inclusiv catre Georgia si Ucraina, ceea ce declara astazi si presedintele Traian Basescu. Domnule Cornel Codita, unde plasati România conform analizei "Stratfor"?

Cornel Codita: Nu cred câtusi de putin în aceasta analiza, pentru simplul motiv ca este mult prea scolastica si diferitele state care au fost citate într-o zona sau în alta au avut pozitii care au baleiat întregul spectru. Dar, ma rog, pentru frumusetea jocului, putem sa discutam si pe calapodul pe care ei îl propun in aceasta analiza. Dupa parerea mea, România este interesata fara doar si poate de o consolidare a relatiilor NATO în spatiul de la rasarit, dar din pacate nu ne putem uita într-un viitor prea apropiat la o eventuala largire, mai ales cu Georgia si cu Ucraina. Realitatile interne si în buna masura structura relatiilor internationale din aceasta zona fac destul de îndeparatat un eventual val de largire care sa cuprinda aceste doua tari. Mai degraba, zona care a ramas libera în centrul Europei, în fostul spatiu iugoslav, asa-zisii Balcani de Vest, va fi zona în care NATO va avea de lucrat în sensul pozitiv si, sa zic asa, al cresterii omogenitatii Aliantei. Pe de alta parte, nu face nimanui bine ca aceste împartiri sa devina, daca vreti, instrumente de lucru, pentru ca în realitate, asa cum spuneam, Statele Unite sunt interesate sa nu produca o ruptura sa zic de concept fata de aliatii lor europeni, dupa cum principalele state europene, Franta si Germania, pentru ca s-a pomenit de ele, nu sunt câtusi de putin interesate ca relatia cu SUA sa slabeasca si în detrimentul acestei strategice axe sa dezvolte o relatie de sine statatoare, sa zicem, în planul strategic cu Rusia. Aceste lucruri sunt, înca o data, jocuri intelectuale, pot fi facute, este interesant sa le facem, dar nu se face politica directa pe marginea lor.

Radu Dobriţoiu: Sigur ca da, dar cu siguranta ca exista interese diferite pentru fiecare stat din interiorul Aliantei si interese convergente, de aceea ele se disting pe de o parte datorita acestor interese, care de fapt sunt interesele lor nationale transpuse în politica lor în interiorul Aliantei. Daca sunteti de acorde cu aceasta idee? Pe acest lucru se bazeaza, banuiesc, analiza de la "Stratfor".

Cornel Codita: Nu. Alianta nu functioneaza... Este inevitabil ca statele membre transfera interesele lor politice si de securitate în dezbaterile si în discutiile si în intregul mecanism al Aliantei, dar Alianta nu functioneaza pe baza, daca vreti, a unui numitor comun al acestora sau pe baza confruntarii dintre ele, ci functioneaza pe baza ideii ca exista un interes comun, dincolo de toate celelalte interese, care pot fi si divergente. Si acest interes comun este, iata, acum fixat destul de bine în conceptul strategic, este fixat odata pentru totdeauna în tratatul care fundamenteaza aceasta organizatie. Deci NATO nu functioneaza, cum va spun, pe un amalgam de interese care se ciocnesc ca niste atomi aflati într-o circulatie mai mult sau mai putin haotica. Functioneaza pe baza unei agende foarte precise, în care toate statele au un interes comun.

Radu Dobriţoiu: Avem legatura si cu corespondentul de la Washington, Doina Saiciuc.
Buna seara, Doina. Ce ne poti spune despre pozitia SUA fata de operatiunile extra-europene ale NATO si despre politica usilor deschise despre care am vorbit mai devreme?

Doina Saiciuc: Dupa cum se stie, Washingtonul este foarte pragmatic si cred ca a fost printre primii aliati care au vazut criza de identitate a Aliantei. Primele cuvinte ale oricarei administratii americane au fost eficienta, relevanta si flexibilitate. Si de altfel raportul grupului de experti condus de Madeleine Albright arata ca Alianta trebuie sa fie suficent de eficienta pentru a opera departe de casa. Deci Washingtonul si-a mutat cumva în noul context preocuparea de la Europa la Orientul Mijlociu si la provocarea ridicata de ascensiunea Chinei. O întrebare-cheie însa sa ridica acuma din perspectiva americana privind durabilitatea NATO ca alianta defensiva din punctul de vedere al bugetelor apararii, mai ales din perspectiva crizei economice, pentru ca Pentagonul se îndreapta catre o adaptare bugetara cu initiativa secretarului apararii, Gates, privind taierea programelor ineficiente si canalizarea banilor catre misiunile din Afganistan si din Irak, iar bugetele apararii sunt mult mai mici în Europa, cu perspectiva în continuare a reducerii lor, ceea ce va conduce, spun expertii americani, la si mai mari dezechilibre transatlantice în ceea ce priveste capacitatile militare, care vor face dificila interoperabilitatea fortelor lor. Ca atare, Alianta ar putea fi pusa în situatia de reconsidera structura fortelor sale, inclusiv a celor flexibile, deci cele moderne, de desfasurare rapida. Acum, daca vreti sa ma refer la politica usilor deschise...

Radu Dobriţoiu: Sigur, sigur. Este si un interes al României, exprimat de presedintele Traian Basescu înainte de a pleca la summit.
Doina Saiciuc: Da, da. Se stie ca SUA au pledat pe tot parcursul pentru o politica a usilor deschise a NATO, iar noul concept strategic, din câte am aflat, reafirma aceasta politica. Nicio tara democratica europeana, va spune textul, nu va fi exclusa de a fi luata în considerare. Cred ca s-a atins subiectul putin mai devreme si cu toate acestea extinderea în continuare a Aliantei la aspirantii din est mai problematici...
Radu Dobriţoiu: Este vorba de Ucraina si Georgia.
Doina Saiciuc: Da, exact, dar a aparut o alta tendinta interesanta a extinderii, cea catre nord, unde Alianta are interese destul de mari acum. Finlanda si Suedia, care participa la multiple programe NATO.
Radu Dobriţoiu: Sigur. Finlanda chiar si-a exprimat aceasta dorinta.
Doina Saiciuc: Da. Ei recunosc acum, si oficialii finlandezi, si cei suedezi recunosc publi ceea ce este de mult înteles, de fapt, ca nici una dintre tari nu poate urma o politica a unei securitati strategice de una singura. Sigur ca pe noi ne intereseaza relatia NATO cu Moldova.

Radu Dobriţoiu: Da. Doina, o sa te rugam sa ramâi cu noi în continuare. Domnul Dorin Matei este în studio si as dori sa-i adresez o întrebare. Domnule Dorin Matei, analistii sustin ca în lipsa unui inamic puternic, în lipsa unei amenintari importante, diferenta de interese si de viziuni din interiorul Aliantei, eu continui sa-i sprijin pe cei de la "Stratfor", va conduce la destramarea NATO. Credeti ca în acest moment terorismul, atât cel clasic, cât si cel cibernetic, va reprezenta un liant care va lega din nou Alianta?

Dorin Matei: În manualul dupa care am învatat eu istorie în clasa a IV-a, era o poveste, poveste despre un rege geto-dac care, dorind sa-si convinga supusii ca trebuie sa fie uniti, i-a strâns pe sefii de trib si le-a adus în fata doi câini. Cei doi câini s-au luat la bataie. Peste câteva momente le-a adus un lup si atunci câinii s-au oprit din lupta lor si au sarit asupra lupului. Senzatia mea este ca NATO, asa cum fusese creata în 1949, dupa încetarea razboiului rece, a cam pierdut lupul. Si ramâne de vazut - eu, ca istoric, ma feresc sa fac predictii foarte ferme - ramâne de vazut daca noile amenintari, si ele sunt enumerate în toate documentele care pregatesc acest concept strategic nou, daca aceste noi amenintari vor reusi sa-i strânga la un loc pe toti membri NATO, ca si pâna acum, si cred ca fundamentala ramâne întrebarea daca în continuare la temelia Aliantei va sta principiul care a functionat pana acum, anume ca securitatea SUA nu poate fi conceputa fara securitatea Europei. Or, în conditiile în care SUA încep sa-si deplaseze interesul din Europa catre Asia, asa cum spunea si doamna Saiciuc mai devreme, în conditiile în care exista voci, analisti care spun ca deja pentru SUA NATO nu ar mai fi fundamentala pentru securitatea lor, în conditiile în care criza economica reduce bugetele înarmarii si, tot asa cum spunea doamna Saiciuc mai devreme, apar probleme, americanii încep sa se plânga de faptul ca europenii nu mai contribuie ca pâna acum la aceasta politica si mai ales la partea practica a politicii de aparare a NATO, avem o problema. Avem o problema si s-ar parea ca acest terorism prin însasi specificul lui, pentru ca nu mai este ceva concret, cum erau URSS si Tratatul de la Varsovia, ceva palpabil, ci e ceva foarte difuz, deocamdata nu este pentru toata lumea un pericol similar cu ceea ce a fost în perioada razboiului rece Tratatul de la Varsovia.

Radu Dobriţoiu: Când Europa a solicitat sprijinul SUA, când exista ameninţarea celor 50 de divizii.
Dorin Matei: Da. Europa, o parte a Europei a început sa cam uite cât datoreaza SUA.

Radu Dobriţoiu: Domnule Cornel Codita, se pare ca problema principala pentru NATO este ca statele aliate privesc potentiale interese în mod diferit, cum am spus, prin prisma propriilor interese nationale. As dori sa continuam totusi pe aceasta idee. Cum credeti ca noul concept strategic va cuprinde toate aceste interese, cum spuneati dumneavoastra, într-o voce comuna?

Cornel Codita: Ma întorc un pic la ceea ce spuneam adineauri. Aceasta organizatie este fondata pe principiul ca toate statele care au semnat tratatul au un interes, dincolo de orice divergente posibile, au un interes comun, si acela este sa se apere împreuna în fata unui atac armat. Asa spune tratatul. Acum sigur ca acest interes poate fi, în functie de situatie, de modificari, de raporturile de forte, de fenomenele care constituie amenintari, îmbracat în diferite formule, care se cheama concepte strategice. Nu am nicio îndoiala ca acest concept strategic, ca si cel pe care îl înlocuieste practic, o sa adune din spatiul international elementele care constituie amenintarile cele mai importante la care NATO doreste sa raspunda. Faptul ca tarile au interese diferite, speciale chiar, ca au eventual solutii diferite în abordarea unora dintre aceste probleme nu anuleaza în nici un fel aceasta agenda comuna. În ziua în care nu vom mai avea o agenda comuna pentru toate cele 27 de state, atunci probabil ca tratatul nu va mai fi interesant pentru nici una dintre ele. Si va spun cinstit, nici macar atunci nu sunt convins ca ar fi în pericol sa se desfiinteze neaparat organizatia.

Radu Dobriţoiu: Aveti un punct de vedere foarte optimist. Stiti ca sunt si pareri exprimate privind viitorul Aliantei si pericolul de a se destrama în urmatorii zece ani, perioada pentru care este gândit acest concept strategic. O sa revenim la dumneavoastra, dar ne întoarcem din nou la Washington, unde este Doina Saiciuc. Un subiect important pe agenda summitului si noul concept: relatia cu Rusia si bineînteles proiectul de scut antiracheta al NATO. Cum vor aborda americanii la summit aceste teme?

Doina Saiciuc: Sa spunem mai întâi ca este probabil ca SUA sub administratia Obama au facut, sunt printre cei care au facut cele mai insistente presiuni pentru refacerea relatiilor NATO-Rusia, pentru ca în vreme ce oficialii americani spun ca relatia cu SUA s-a ameliorat semnificativ, cea cu NATO este temporizata înca. Numai ca acum presedintele Obama este pus într-o situatie inconfortabila în preajma omologului Medevedev, caruia, sa ne reamintim, i-a promis duminica trecuta ca Tratatul Start pe care l-a semnat în aprilie va fi ratificat pâna la sfârsitul anului, adica de actualul Senat, când democratii au mai multe voturi decât vor avea începând cu luna ianuarie. Între timp însa, cum am mai semnalat pe parcursul programelor noastre, o serie de senatori republicani, începând cu John Kyl, au declarat ca nu vor vota pentru ratificare. Kyl cere de pilda bani pentru modernizarea arsenalului nuclear, iar senatorul republican George Voinovich spune ca nu va vota pentru Start pentru ca - si aici, ma rog, un semn de exclamatie - "ratificarea unui asemenea pact ar putea plasa înca o data Rusia deasupra intereselor si a temerilor aliatilor din Europa de Est". În general, republicanii cred ca tratatul va limita optiunile apararii antiracheta. Ei sunt oricum suspiciosi, mult mai suspiciosi decât democratii, în legatura cu transparenta si buna-credinta a rusilor. Presupun ca atare ca la Lisabona va exista un schimb real de replici între cei doi presedinti. Pe de alta parte însa as mai semnala o arie de discutii intense. Ele se referaa la armele nucleare, dezbatere pe care sunt sigura ca Moscova o va urmarii îndeaproape. Conceptul strategic de altfel se va referi si al aceasta chestiune, pentru ca, potrivit unor rapoarte neclasificate, SUA continua sa desfasoare 200 de arme nucleare tactice în cinci tari ale NATO. Am aflat ca documentul strategic nu va veni cu un raspuns definitiv în legatura cu aceasta politica nucleara a NATO, dar unul dintre obiectivele principale ale Americii este sa evite diviziunile din Alianta si în legatura cu aceasta chestiune nucleara de fapt. Multi se asteapta deci, ca urmare a summitului de la Lisabona, NATO sa uite mai detaliat la politica sa nucleara.

Radu Dobriţoiu: Iata informatii importante de la Washington. Domnule Cornel Codita, înainte de a ne lua la revedere de la dumneavoastra, mâine are loc si Consiliul NATO-Rusia. În ce masura credeti ca va accepta Moscova sa participe la scutul balistic al NATO?

Cornel Codita: Nu cred ca se va decide mâine cât va participa Rusia. Va fi tot asa, o lunga negociere, pe masura ce acest sistem va capata contur...
Radu Dobriţoiu: Tatonare care este deja în derulare de ceva vreme.

Cornel Codita: Este, dar înca modalitatile precise de finalizare ramân sa fie discutate si, în felul asta, si contributia Moscovei. Se pare ca solutia care e cel mai aproape de a fi adoptata este ideea ca toata lumea poate avea o contributie si fiecare trebuie sa deseneze, sa marcheze aceasta contributie. Si atunci negocierea viitoare cu Rusia va fi: ce contributie doreste sa aduca la un asemenea sistem comun de aparare a Europei si în ce conditii l-ar putea pune la dispozitie pentru apararea antiracheta.

Radu Dobriţoiu: Va multumim. Am fost în direct cu domnul Cornel Codita. Si, pentru ca dorim sa insistam pe aceasta tema, NATO-Rusia, avem legatura la Moscova cu Alexandru Beleavski.
Buna seara, Saşa. În studio se afla domnul Dorin Matei, redactor sef "Magazin istoric", suntem în legatura în continuare si cu Doina Saiciuc de la Washington, cu alte cuvinte am apropiat într-un fel Washingtonul de Moscova. Consiliul NATO-Rusia, Saşa, ce ne poti spune despre ce doreste Moscova sa obtina?

Alexandru Beleavski: Mai întâi, as vrea sa fac o mica completare la ce spunea Doina putin mai înainte. Este vorba de problema armelor tactice nucleare în Europa. Exista o discutie întreaga între Statele Unite si Europa pe aceasta tema. Ultimele declaratii ale Moscovei spun ca, daca Senatul american, daca Statele Unite nu vor ratifica Tratatul START, atunci orice discutie pe tema armelor tactice va fi pur si simplu imposibila. Astazi, mediile ruse au difuzat însa si declaratia presedintelui Obama dintr-un interviu pentru "International Herald Tribune" în care spunea ca a sosit momentul resetarii relatiilor NATO-Rusia, asa cum au fost resetate relatiile ruso-americane. Si, daca urmarim declaratiile politice din ultima perioada, vom observa ca s-au facut formulari precum cea a secretarului general NATO, Anders Fogh Rasmussen, ca a sosit momentul deschiderii unei noi pagini sau unui nou început în relatiile NATO-Rusia si ca acest moment este momentul Lisabona, ca, asa cum spunea Serghei Lavrov, trebuie pus punct epocii post-razboi rece, cu toate consecintele sale. Însa Rusia priveste cu foarte multa atentie ce se întâmpla în aceste ore la Lisabona, pentru ca, asa cum spunea un asistent al presedintelui Medvedev, Serghei Prihodko, nu-i este niciun caz indiferent modul în care vor fi fixate reperele în acest document, care va fixa si directia de dezvoltare a relatiilor NATO-Rusia. De altfel, aici este o legatura directa probabil între acest concept, agenda summitului NATO-Rusia si acceptul presedintelui Medvedev de a participa. Rusia a fost la început nemultumita de faptul ca a fost pusa, afirma ea, în fata unui fapt împlinit, invitatia a fost lansata, facuta publica fara ca ea sa fi fost discutata în prealabil cu Moscova si agenda sa fi fost de asemenea convenita. Si decizia politica a presedintelui Medvedev, anuntata public la summitul de la Deauville, franco-ruso-german, deci cu foarte putin timp în urma, este ea însasi considerata aici un semnal politic pozitiv pentru relatiile NATO-Rusia. Pe de alta parte, însa, oficialii rusi afirma ca, pentru ca aceasta decizie sa fie luata, deci ca participarea lui Medvedev sa se materilizeze, NATO a dat Rusiei asigurari ca la Lisabona nu vor fi niciun fel de surprize, în sensul ca, de pilda, nu vor fi declaratii antirusesti care sa perturbe atmosfera summitului liderilor celor 29 de mâine, ca nu vor fi luate decizii care sa afecteze Rusia, e vorba de decizii privind extinderea NATO, ca noul concept strategic al NATO, desi ar putea sa ofere, sa spunem, garantii suplimentare noilor membri, celor din Europa de Est, balticilor si altor tari est-europene, garantie, sa spunem, împotriva unor pericole traditionale, a unor amenintari clasice, deci garantii, sa spunem, de tip teritorial, Rusia nu va fi mentionata, desi în subsidiar aceste garantii, dupa cum este foarte usor de înteles, vizeaza în primul rând aprehensiunea acestor tari fata de Rusia. Pe de alta parte, ceea ce intereseaza Rusia în acest nou cadru, care va fi creat de noul concept strategic, este ca el sa reflecte disponibilitatea Aliantei pentru cooperare cu Moscova, afirma Kremlinul, inclusiv participarea la scutul antiracheta comun, si sa confirme ideea securitatii indivizibile. Este un concept pe care îl împartaseste si NATO, dar îl împartaseste si Rusia, însa modul în care este interpretat este oarecum diferit. Din punctul de vedere al Rusiei, aceasta înseamna ca niciuna din parti sa nu-si întareasca securitatea proprie în detrimentul securitatii celeilalte, ceea ce, daca punem aici si declaratiile, pozitia deja bine cunoscuta a Rusiei, are însemna de pilda ca extinderea NATO sa nu fie "automata", ca infrastructura militara a Aliantei sa nu avanseze spre graniteleRusiei, pentru ca, spuneau oficialii rusi chiar înaintea summitului, daca va avea loc asa ceva, desi Rusia nu mai priveste NATO ca pe o amenintare, ca pe un inamic, o va obliga sa ia masuri de raspuns. Evident, însa, la Lisabona probabil ca discutia se va axa pe doua subiecte. Este vorba de Afganistan si de scutul antiracheta. Si ma voi referi mai pe larg un pic la scutul antiracheta, pentru ca în momentul de fata doar Rusia si Statele Unite dispun de asemenea sisteme. Sistemul european este în momentul de fata în curs de a se naste si va fi oricum realizat pe osatura sistemului american. Pâna în prezent, atât NATO, cât si Rusia, la nivelul secretarului general, la nivelul ministrului rus de externe, au exclus fuzionarea celor doua sisteme. Si spunea ambasadorul Rusiei la NATO...

Radu Dobriţoiu: Iarta-ma ca te întrerup, avem informatii de ultima ora de la Lisabona. Luminita Apostol, esti în legatura directa, te rog sa ne spui despre ce este vorba.

Luminita Apostol: Revin cu legatura de aici, de la Lisabona, pentru ca în urma cu un minut, doua, secretarul general al NATO a aparut în conferinta de presa si a anuntat, probabil înca îl auziti sau sper ca îl auziti, sunt înca în sala de presa, a anuntat aprobarea noului concept strategic al NATO de catre cei 28 de lideri ai statelor membre. Secretarul general, Anders Fogh Rasmussen, a vorbit despre un moment istoric. Înca nu avem documentul pe care el l-a aratat presei - pentru fotografii, evident. Voi reveni cu amanunte de îndata ce le vom avea.

Radu Dobriţoiu: Multumim foarte mult. Iata, la "Euroatlantica" aflati pentru prima data în România ca noul concept strategic al NATO a fost adoptat deja la Lisabona. Foarte scurt, Saşa, te rog sa-ti continui ideea, pentru ca nu mai avem mult timp.

Alexandru Beleavski: E vorba de faptul ca sunt trei momente care nu ar permite realizarea unui sistem comun în sensul propriu al cuvântului. În primul rând, este vorba ca Rusia si NATO interpreteaza diferit amenintarile. Rusia considera ca amenintarea iraniana este supraapreciata si de aici aprehensiunile sale ca sistemul ar urmari de fapt descurajarea capacitatii strategice nucleare a Rusiei. Si, o problema foarte tehnica, dar si foarte importanta...
Radu Dobriţoiu: Interconectarea sistemelor din punct de vedere tehnic. Interfata.
Alexandru Beleavski: Da, interconectarea. Absenta... imposibilitatea unui punct unic de decizie, adica este vorba de cine are acces la buton, pentru ca cine...
Radu Dobriţoiu: Cine va avea cheia de lansare...
Alexandru Beleavski: Cheia de lansare, da. Si, foarte pe scurt, despre Afganistan. Probabil se va semna un acord privind extinderea tranzitului...
Radu Dobriţoiu: Tranzit terestru pentru aprovizionarea trupelor NATO, dupa ce au aparut acele probleme, atacuri în Pakistan.
Alexandru Beleavski: Da /.../. Si pachetul pe elicoptere, care ar permite Rusiei...
Radu Dobriţoiu: Elicoptere MI-8, pe care afganii deja le folosesc.
Alexandru Beleavski: Da, se va discuta /.../.

Radu Dobriţoiu: Domnule Dorin Matei?
Dorin Matei: Domnule Beleavski, pozitia oficiala a Rusiei e usor contradictorie. În doctrina militara aprobata de presedintele Medvedev, NATO este principalul inamic. În declaratiile lui Lavrov din ultima vreme, apare ideea ca se poate depasi perioada post-razboi rece. Dar, dincolo de asta, pentru ca nu stiu limba rusa, dumneavoastra fiind acolo, întrebarea mea ar fi: nu e si mai mare ruptura între pozitia oficialitatilor si ceea ce gândeste omul de rând sau elita ruseasca? Pentru ca accesul pe care l-am avut la articole în versiunea engleza din "Pravda" mi-au aratat o imagine a NATO la fel ca în perioada razboiului rece: NATO e demonizat, NATO e inamicul, NATO ne ameninta, de ce nu s-a desfiintat NATO?

Alexandru Beleavski: Nu stiu la care "Pravda" va referiti. Exista un site "Pravda", care este un site integrat pe stiri...
Dorin Matei: V-am spus, numai în engleza.

Alexandru Beleavski: ...si exista un ziar al Partidului Comunist si acolo, daca este acesta din urma, este clar, cele la care va referiti era inerent sa fie asa. Exista însa într-adevar o perceptie post-razboi rece la nivelul elitei politice ruse, care într-adevar vede în NATO, în Statele Unite, sa spunem asa, un adversar traditional. Este o urmare a traumatismelor istorice, pentru ca Rusia, dupa perioada de efuziune, de entuziasm democratic de la începutul anilor '90, a trecut printr-o perioada de dezamagire în ceea ce priveste inclusiv valorile occidentale, care nu au prins aici, în Rusia, si printr-un efect inclusiv psihologic s-a repercutat asupra perceptiei NATO si a Rusiei. Astazi, în plus, exista si o linie în media în care se vorbeste destul de mult despre pericolul NATO, despre Statele Unite sau despre Occidentul care nu doreste binele sau ar dori raul Rusiei, dar aceasta chestiune este depasibila, as putea spune eu, la nivelul deciziei politice, pentru ca elita conducatoare în Rusia este obiectiv interesata într-o relatie pozitiva cu elita occidentala, mai ales ca s-au facut si pasi concreti. Pentru ca resetarea relatiilor ruso-americane a urmat unei perioade, unui moment în care acestea au ajuns la cel mai scazut nivel dupa razboiul rece, chiar la un nivel foarte apropiat de un conflict deschis, dupa cum s-au vehiculat anumite informatii neconfirmate din perioada razboiului din Georgia. Deci faptul ca Medvedev participa la summitul de la Lisabona, ca este dispus sa discute scutul antiracheta, dispus sa discute Afganistanul si alte lucruri este în sine un semnal, dar este nu doar un semnal de deschidere, ci si o invitatie la un târg. Or, termenii acestui târg exced cumva cadrul relatiilor NATO-Rusia, este vorba de o serie întreaga de elemente care privesc relatiile ruso-americane, care privesc disputa pentru influenta în spatiul postsovietic, care oficial nu exista, dar în realitate ea continua.

Dorin Matei: Acum câteva zile, ambasadorul Rusiei la Viena declara ca nu se poate discuta, cum spuneati, despre acest târg, în conditiile în care se mai pune problema candidaturii Georgiei la NATO.
Alexandru Beleavski: Problema candidaturii Georgiei si a Ucrainei la NATO nu se pune în acest moment în termeni practici. Ea se pune în mod teoretic, în cadrul politicii generale a NATO, a politicii usilor deschise. Purtatorul de cuvânt al NATO, James Appathurai, a avut o serie de conferinte de presa pentru presa rusa, un video-duplex cu Bruxelles, a spus ca abia atunci când vor fi îndeplinite conditiile - este, sigur, fraza traditionala - se va putea pune problema...

Radu Dobriţoiu: Saşa, mai avem câteva minute.
Alexandru Beleavski: Da. În momentul de fata, aceste criterii nu sunt îndeplinite si în mod practic lucrurile nu se pun asa.

Radu Dobriţoiu: Domnule Dorin Matei, credeti ca adoptarea noului concept strategic al NATO va asigura linistea Aliantei macar pentru o perioada, linistea de interior?

Dorin Matei: Nu stiu daca liniste, pentru ca nu a fost niciodata foarte multa liniste, însa ramân optimist, pentru ca NATO a mai trecut prin astfel de momente. În 1956, a existat un asemenea moment dificil, lipsa de comunicare din timpul crizei din Suez, rezolvata printr-un raport al celor trei întelepti. În 1966, s-a retras Franta si iarasi a fost un moment dificil, multi au vorbit atunci de sfârsitul Aliantei. Deci ramân optimist, judecând si din perspectiva istorica, si din faptul ca totusi la temelia acestei Aliante exista un set de valori comune pe care Alianta s-a angajat sa le apere. Atâta vreme cât acest set de valori comune va ramâne la temelia Aliantei, cred ca sunt sanse ca ea sa faca fata noilor amenintari asa cum au fost ele definite. Sigur, a disparut acel mare inamic care era Tratatul de la Varsovia, dar au aparut altii. A aparut terorismul, care este o forma extrem de difuza, nu te mai lupti în transee cu el. A aparut amenintarea atacurilor cibernetice, iarasi un inamic difuz si greu de controlat prin metode clasice. A aparut problema securitatii energetice. A aparut problema failing states, cum sunt ele definite, adica a statelor care esueaza si care pot provoca amenintari la granitele Aliantei si multe, multe alte lucruri, pentru ca ambasadorul american la NATO spunea ca avem de-a face cu foarte multe necunoscute nestiute.

Radu Dobriţoiu: Sigur ca da, sunt si câteva elemente noi în conceptul strategic adoptat astazi de NATO la Lisabona. Printe ele, o importanta mai mare e acordata spatiului cibernetic...
Dorin Matei: Atacurilor cibernetice, da.
Radu Dobriţoiu: ...extinderii misiunilor NATO si de asemenea securitatea economica.

Dorin Matei: NATO îsi propune sa-si caute partenerii si de aici s-ar putea sa apara o alta problema, un alt risc pentru NATO, sa se suprapuna Organizatiei Natiunilor Unite.

Radu Dobriţoiu: Sigur ca da. Foarte pe scurt, vorbeam mai devreme si aminteati dumneavoastra despre conflicte înghetate, despre Transnistria. În ce masura credeti ca aceasta tema va fi abordata si îsi va gasi în viitor rezolvarea cu ajutorul acestor dezbateri de la Lisabona?

Dorin Matei: Tot presedintele Traian Basescu vorbea de posibilitatea rezolvarii conflictului transnistrean. Exista intense negocieri. Germania este una din tarile europene care se pare ca joaca un rol în aceasta directie. Fiind însa desfasurate în spatele usilor închise, nu avem acces la detalii. Putem trage nadejde si un indicator vor fi si alegerile din Republica Moldova care se apropie.
Radu Dobriţoiu: Va multumesc foarte mult.