Aderarea Romaniei la spatiul Schengen

Euroatlantica din 5 martie - Realizator: Radu Dobriţoiu

Bun găsit, la o nouă ediţie a emisiunii "Euroatlantica", vă spune Radu Dobriţoiu, cu un subiect ce priveşte securitatea frontierelor naţionale, cu impact asupra obligaţiilor pe care ţara noastră le are faţă de Uniunea Europeană. Este vorba de eforturile de aderare a României la Spaţiul Schengen, proces coordonat şi supravegheat de Ministerul Administraţei şi Internelor, instituţie care şi-a prezentat ieri bilanţul de activitate pe 2009, analiză ce a inclus şi procesele realizate în procesul de securizare a frontierelor şi îndeplinirea obligaţiilor pentru includerea ţării noastre în Spaţiul Schengen. Vă reamintesc, că Spaţiul Schengen reprezintă o zonă de libertate de mişcare, unde controalele la frontierele interne ale statelor semnatare au fost eliminate şi a fost creată o singură frontieră externă, unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare. În decembrie 2008, Consiliul Uniunii Europene a decis extinderea Spaţiului Schengen, iar 2011 reprezintă orizontul de timp pentru aderarea României la Spaţiul Schengen. În prima parte a emisiunii, invitat special prin telefon, domnul chestor, şef de poliţie, Marian Tutilescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne şi director al Departamentului "Schengen". Şi, în studio, doi experţi din cadrul Departamentului "Schengen". Doamna Nuşa Coman, director adjunct al Direcţiei "Schengen" din MAI. Bună seara!

Nuşa Coman: Bună seara!
Realizator: Şi domnul Marin Ionuţ, ofiţer, specialist din cadrul aceleaşi structuri. Bună seara!
Marin Ionuţ: Bună seara!
Realizator: Colegele din regia de emisie, Cristina Creţa şi Dana Burcea, îmi confirmă că avem legătura cu domnul secretar de stat Marian Tutilescu. Bună seara!
Marian Tutilescu: Bună seara!

Realizator: În primul rând, mulţumiri că aţi acceptat invitaţia de a participa la emisiunea Euroatlantica. Domnule secretar de stat Marian Tutilescu, ieri a fost prezentat bilanţul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Domnul ministru Vasile Blaga a anunţat că România va intra anul viitor în Spaţiul Schengen. Domnule secretar de stat Marian Tutilescu, ce impact va avea, asupra securităţii interne, eliminarea controalelor la frontiere.

Marian Tutilescu: În primul rând, aş vrea să pornim cu toţii de la ideea că Spaţiul Schengen este un spaţiu de libertate, de securitate şi de justiţie. Un spaţiu deschis, aparent de fapt fără frontiere interne, fără control la frontierele interne, dar cu frontiere externe, extrem de bine securizate, un spaţiu în care justiţia trebuie să fie eficientă şi în care cooperarea poliţienească trebuie să asigure, în cele mai bune condiţii, securitatea internă a Spaţiului Schengen. Prin urmare, obiectivul esenţial, pe care România l-a stabilit pentru anul 2011, aderarea la Spaţiul Schengen, mai precis, martie 2011, implică, din partea statului român, luarea unor măsuri pentru relizarea acestui deziderat. Una dintre cele mai importante este, desigur, securizarea frontierelor externe, frontiere, care, devin frontierle externe ale...
Realizator: Uniunii Europene
Marian Tutilescu:... Spaţiului Schengen şi, implicit, ale Uniunii Europene. Vreau să vă spun că frontiera externă a Spaţiului Schengen, care se află pe teritoriul României, care este de fapt şi frontiera României, va fi a doua, ca mărime, din întreg Spaţiul Schengen, o lungime de 2.070 de kilometri. Va fi o frontieră, şi este, de fapt o frontieră extrem de complexă, diversificată, este o frontieră terestră, fluvială, maritimă şi, bineînţeles, sunt frontierele aeriene, repezentate de aeroporturile internaţionale. Prin urmare, în exercitarea acestui atribut specific, Ministerul de Interne este coordonator, dar nu este singurul minister implicat în activitatea aceasta de realizare a obiectivelor necesare aderării la spaţiul Schengen. Sunt o serie întreagă de organisme. De altfel, aceste organisme sunt integrate unui grup interministerial pentru asigurarea securităţii frontierei de stat a României, grup care este constituit la nivel înalt din miniştri, secretari de stat şi care ia decizii în vederea realizării acestui obiectiv.

Realizator: Această dimensiune a frontierei, peste 2.000 de kilometri, îmi aduce aminte într-un fel de frontul pe care România îl avea deschis la un moment dat în primul război mondial... După transformarea ţării noastre în graniţă Schengen, angajaţii Ministerului Administraţiei şi Internelor vor avea obligaţia de a asigura şi furniza securitate - reiese şi din ce aţi spus dumneavoastră - pentru cei aproape 500 de milioane de cetăţeni comunitari. Vom primi sprijin logistic şi financiar de la Uniunea Europeană pentru acest efort, efort preluat de România de a păzi graniţele comunitare?

Marian Tutilescu: Am primit deja sau, de fapt, suntem în faza de absorbţie a fondurilor alocate facilităţii Schengen. E vorba de o sumă importantă, o sumă de aproape 500 de milioane de euro, care este destinată, pe de-o parte, securizării frontierei externe a Uniunii Europene, pe de altă parte, realizării infrastructurii necesare pentru cooperarea poliţienească. Ca să înţelegeţi exact ce înseamnă această infrastructură, trebuie să realizaţi faptul că orice poliţist din orice comună, de la orice post de poliţie din România, trebuie să aibă acces la sistemul informatic Schengen. Pentru aceasta, el trebuie să aibă acces la un calculator conectat la sistemul informatic Schengen în cadrul /.../ şi, bineînţeles, poate să facă verificări sau să introducă semnalări, care apoi sunt preluate în sistemul informatic Schengen. Aceste semnalări sunt reglementate extrem de clar prin Convenţia de aderare la aquis-ul Schengen. Prin urmare, va trebui să realizăm o infrastructură de comunicaţii radio şi de transmisii date care, repet, toate unităţile, toate structurile de poliţie, structurile de poliţie de frontieră şi cele ale Oficiului Român de Emigrări, aşa încât să ofere posibilitatea poliţiştilor care lucrează în aceste structuri, să introducă semnale sau să facă verificări în bazele de date. În acelaşi timp, securizarea frontierei presupune nişte cerinţe extrem de riguroase, prevăzute în catalogul Schengen, sisteme de supraveghere, sisteme de supraveghere video, sisteme de supraveghere radar. Aş vrea numai să vă spun că la Marea Neagră este instalat un sistem extrem de complex de supraveghere, sistemul SCOMAR care, în urma evaluării făcute de experţii Comisiei Europene, au constatat că este chiar cel mai bun din cele existente în momentul de faţă la graniţele Uniunii Europene şi este un exemplu de bune practici care ar trebui urmat şi de alte ţări. Un singur lucru aş vrea să vă mai spun. Pe lângă acest ajutor pe care comunitatea, pe care Uniunea Europeană îl acordă României pentru securizarea graniţelor externe ale spaţiului Schengen, trebuie remarcată şi contribuţia naţională a României, cifrată la circa 550 de milioane de euro. Sigur, aceşti bani au fost şi vor fi în continuare alocaţi de la buget în cadrul unui program multianual, care are aceleaşi obiective, respectiv securizarea frontierei şi îmbunătăţirea cooperării poliţieneşti internaţionale.

Realizator: Făcând un calcul aritmetic, reiese că peste un miliard de euro, fondurile reprezentând 1 miliard de euro...
Marian Tutilescu: Sunt alocaţi atât de buget, şi din facilitatea Schengen pentru realizarea acestui obiectiv. De altfel, fondurile pe facilitatea Schengen sunt alocate în baza unui coeficient care se calculează în raport de mărimea şi complexitatea frontierei. Şi vă spuneam că avem o frontieră extrem de complexă şi cei care ne ascultă ştiu ce înseamnă frontiera cu Ucraina, ştiu de asemenea ce înseamnă frontiera cu Serbia şi, nu în ultimul rând, chiar şi frontiera cu Republica Moldova. Sunt zone sensibile, zone în care există aspecte de criminalitate transfrontalieră, fie că este vorba de contrabandă, fie că este vorba de trafic de persoane. Sunt complicate şi din punct de vedere al reliefului, în aceste zone, al posibilităţilor de penetrare pentru, spre exemplu, acele grupări care aduc migranţi în zona Uniunii Europene.

Realizator: Ce ne puteţi spune despre cooperarea cu Bulgaria? Bulgaria va fi inclusă odată cu noi în spaţiul Schengen, suntem vecini şi sunt frontiere în continuitate cu Bulgaria.
Marian Tutilescu: Avem obiective comune şi - ca atare - curând, chiar în urmă cu circa 10 zile, am semnat cu omologul meu bulgar un plan comun de cooperare, în vederea realizării măsurilor de aderare la spaţiul Schengen, măsurilor pregătitoare, o serie de măsuri trebuie să le realizăm împreună, trebuie să realizăm proceduri. Spre exemplu, convenţia de aplicare a acquis-ului Schengen prevede anumite activităţi, care pot fi făcute în cadrul cooperării poliţieneşti şi pe teritoriul statelor limitrofe, urmărirea transfrontalieră a unui infractor care a comis o infracţiune, supravegherea unui infractor, chiar peste graniţele ţării, de către poliţiştii statului, pe teritoriul căruia s-a comis infracţiunea. Ei bine, creăm nişte proceduri împreună cu ei. Chiar astăzi a avut loc o şedinţă de cooperare cu partea bulgară privind procedura realizării controlului navelor care circulă pe fluviul Dunărea, în zona în care nu este frontieră externă a UE, deci în zona dintre noi şi bulgari.

Realizator: În bilanţul prezentat ieri se atrăgea atenţia şi asupra evaluării frontierelor aeriene, se făcea referire la aeroporturile Otopeni şi Timişoara - până în acest moment, cele două aeroporturi nu sunt în totalitate la standardele Schengen. Ce înseamnă asta, domnule secretar de stat Marian Tutilescu?
Marian Tutilescu: Un lucru relativ simplu. Aeroporturile internaţionale trebuie să aibă terminale, să separe clar fluxurile de pasageri pentru zborurile Schengen, respectiv non-Schengen. Dacă aeroportul Timişoara e un aeroport mai mic şi acest lucru se poate face prin delimitarea pe un singur culoar a celor două fluxuri, în aşa fel încât ele să nu se intersecteze în niciun fel, la aeroportul Otopeni este necesară construirea unui terminal separat - şi acest terminal este în curs de construcţie. Vă spuneam că toate aceste lucruri care ţin de securizarea frontierei necesită investiţii în infrastructură, investiţii majore. Am luat toate măsurile împreună cu Ministerul Transporturilor, pentru că vă spuneam că sunt implicate în această activitate şi alte ministere, respectiv Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, de asemenea Ministerul Finanţelor prin Autoritatea Naţională Vamală. Toate aceste structuri, toate aceste instituţii sunt implicate activ. Pe de altă parte, aş vrea să mai fac o precizare. Suntem preocupaţi de cooperarea în interiorul UE, dar nu numai. În momentul de faţă eu vă vorbesc de la Tirana, din Albania, unde se desfăşoară pe parcursul a două zile, mai precis până mâine la prânz, o conferinţă regională, privind securitatea frontierelor în sud-estul Europei. Aici participă, pe lângă România şi Bulgaria, care sunt state membre UE, şi alte state din sud-estul Europei, statele fostei Iugoslavii, bineînţeles Albania, care sunt interesate, sunt preocupate să realizeze o supraveghere a frontierei, în aşa fel încât, prin aceasta să se realizeze şi combaterea criminalităţii transfrontaliere, ştiut fiind faptul că este o zonă extrem de sensibilă şi destul de complexă, din punct de vedere al unor anumite genuri de infracţiuni precum traficul de droguri, traficul de carne vie şi, nu în ultimul rând, contrabanda.

Realizator: Domnule secretar de stat Marian Tutilescu, vă mulţumesc pentru informaţii şi pentru că aţi acceptat invitaţia de a participa la emisiunea "Euroatlantica". Realizator: Vă reamintim că ne puteţi asculta online, pe internet, pe adresa româniaactualităţi.ro. Invitaţi, în studio, doamna Nuşa Coman, director adjunct al Direcţiei Schengen din MAI, şi domnul Ionuţ Marin, ofiţer specialist din cadrul aceleiaşi structuri. Ce presupune pentru România extinderea spaţiului Schengen, doamnă Nuşa Coman?

Nuşa Coman: Aş începe prin a spune că aderarea la Spaţiul Schengen reprezintă unul din obiectivele strategice ale României după aderarea la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, la 1 ianuarie 2007. Este un deziderat pentru care MAI, instituţia care coordonează acest proces, a angrenat resurse umane şi financiare substanţiale, dar care va oferi cetăţenilor şi instituţiilor noastre beneficii uriaşe. Ce reprezintă, practic, Spaţiul Schengen? Aşa cum aţi spus şi dvs, este o zonă caracterizată prin libertatea de mişcare, o zonă în care controalele la frontierele interne au fost eliminate, o zonă în care a fost creată o singură frontieră externă. Este, în acelaşi timp, o zonă în care statele membre împărtăşesc aceleaşi valori, valori comune, o zonă în care sunt stabilite nişte reguli foarte clare şi foarte strict aplicate. Aşadar, pentru România, aderarea la Spaţiul Schengen înseamnă nu doar apartenenţa la această mare familie, înseamnă şi aplicarea acestor reguli comune, înseamnă aplicarea acestor măsuri compensatorii, înseamnă nu doar beneficii, dar şi mari responsabilităţi - vorbesc despre responsabilităţi pentru că mă gândesc în primul rând la poziţia noastră geostrafică, mă gândesc, aşa cum spunea şi domnul secretar de stat, la lungimea frontierei noastre, la dificultatea acestei frontiere, la faptul că, în final, trebuie să asigurăm securitatea pentru mai mult de 500 de milioane de cetăţeni europeni.

Realizator: V-aţi referit la beneficii. Ce beneficii va avea România, după ce va face parte din Spaţiul Schengen?
Nuşa Coman: Aceasta este o întrebare pe care o primim destul de des, este o întrebare normală, zic eu, pentru că orice efort de acest gen, orice construcţie de acest gen trebuie să aibă ca finalitate binele cetăţeanului şi anumite beneficii pentru acesta. Vorbim despre beneficii aduse cetăţeanului, dar vorbim şi despre beneficii pentru autorităţile de aplicare a legii. Acum, dacă vorbim despre cetăţeni, despre ce înseamnă aderarea la Spaţiul Schengen pentru mine, pentru dvs, pentru colegii dvs, concret, cetăţeanul care doreşte să ajungă cu maşina sau cu avionul într-un stat membru nu va mai fi controlat la frontieră. Sau, ca să înţelegem mult mai bine, după aderarea la Spaţiul Schengen, dacă dorim să ne deplasăm de la Bucureşti la Cluj va reprezenta acelaşi lucru dacă vom face călătoria de la Bucureşti la Praga. Acum, alături de benficiile pentru cetăţenii noştri, aderarea la Spaţiul Schengen înseamnă şi beneficii pentru autorităţile de aplicare a legii. La fel, înseamnă o multitudine de avantaje pentru personalul MAI, pentru poliţiştii români. Pentru a continua cu exemplele concrete, un poliţist tomân va avea posibilitatea să continue urmărirea unui infractor în Ungaria şi Bulgaria, deci va putea să treacă fără să fie oprit la frontieră peste graniţă. De asemenea, cooperarea cu autorităţile de aplicare a legii din celelalte state membre va fi mult îmbunătăţită prin folosirea, de exemplu, a sistemului de informaţii Schengen.

Realizator: Dar, pe de altă parte, în ce priveşte graniţa, să spunem ,dintre noi şi Ungaria, aceasta va dispărea? Ce se va întâmpla cu personalul de-acolo? Vor rămâne doar vameşii?
Nuşa Coman: Ministerul Adminstraţiei şi Internelor a pregătit deja o concepţie de relocare a personalului, care, în prezent, funcţionează pe frontierele interne, mă refer pe frontiera cu Ungaria şi frontiera cu Bulgaria. Personalul de frontieră se va retrage, ca să zicem aşa, spre interior, şi va intra în rândurile Poliţiei Române, în rândurile Oficiului Român pentru Imigrări. Bineînţeles, există momente, stabilite de Regulamentul 562 - Codul frontierelor Schengen, pentru care trebuie să păstrăm personal pe frontiere, momente extraordinare, să le spunem.

Realizator: Înţelegem şi faptul că aderarea la Spaţiul Schengen include, pe lângă apărarea şi protejarea frontierelor estice ale Uniunii Europene şi o întreagă reformă şi restructurare la nivelul Poliţiei de Frontieră.
Nuşa Coman: Aşa este.

Realizator: Domnule Ionuţ Marin, ce prespune pentru România, ce include calendarul, procesul evaluărilor Schengen până în 2011?
Ionuţ Marin: În primul rând, aş vrea să reamintesc faptul că anul 2009 a fost unul extrem de ocupat pentru noi. Am avut cinci evaluări Schengen ale României în diverse domenii. Anul acesta, deşi avem numai două evaluări - evaluarea pe frontiere terestre, care are loc chiar la sfârşitul lunii martie, acum, şi evaluarea în domeniul SIS/SIRENE, care va avea loc la sfârşitul lunii noiembrie, începutul lunii decembrie.
Realizator: SIS/SIRENE însemnând...
Ionuţ Marin: Serviciul Informatic Schengen, Biroul SIRENE fiind cel care ţine legătura, stabileşte detaliile unei alerte, spre exemplu. Iarăşi, ca să fiu un pic mai aplicat, ca să înţeleagă ascultătorii noştri, în momentul în care există un /.../ la poliţist de frontieră, acesta ia legătura imediat cu acest birou naţional, SIRENE, care solicită date suplimentare şi le furnizează pentru a identifica acţiunile pe care poliţistul trebuie să le întreprindă.

Realizator: Asta presupune o reţea de comunicaţii şi o structură informatică foarte bine dezvoltată.
Marin Ionuţ: Şi cu o putere mare de transfer de informaţii. Aşa cum spuneam, deşi avem numai două evaluări, acestea sunt foarte complexe, prima, cea pe terestre, aşa cum spunea şi domnul secretar de stat, presupune evaluarea, atât a frontierei cu Serbia, cât şi cu Ucraina şi Moldova, este un efort logistic major şi un efort deosebit de complex atât al autorităţilor naţionale, cât şi al experţilor evaluatori care vor veni la sfârşitul acestei luni în România. De asemenea, vom avea şi eventuale revizitări, aşa cum spunea şi domnul secretar de stat, revizitarea infrastructurii pe aeroporturi, spre exemplu, la finalizarea acesteia.

Realizator: Ce criterii trebuie îndeplinite de ţara noastră?
Marin Ionuţ: În primul rând, aş dori să fac o precizare de ordin tehnic, este vorba de acquis-ul Schengen, este vorba de două prevederi ale acquis-ului. În primul rând, este categoria I de acquis, aceasta este deja implementată, a fost şi este implementată de România până la data aderării la spaţiul Shengen şi acquis-ul de categoria a II-a, acestea trebuie implementate şi aplicate simultan cu ridicarea controalelor la frontierele interne şi sunt supuse procesului de evaluare Shengen. De asemenea, sunt o serie de criterii foarte clar stabilite şi precise prin acele cataloage de recomandări şi bune practici pe care, de asemenea, le-a amintit domnul secretar de stat, în toate domeniile supuse evaluării, mă refer aici la vize, cooperare poliţienească, frontiere, şi aşa mai departe.

Realizator: Ultima întrebare, doamna Nuşa Coman, ce s-a realizat deja şi ce este mai dificil de implementat?
Nuşa Coman: Da, aşa cum a spus şi colegul meu, am trecut deja cu succes, aş spune eu, patru evaluări. Pentru a cincea evaluare, raportul de evaluare nu a fost încă aprobat, urmează ultimele două frontiere, terestre şi SIS/SIRENE, există numeroase măsuri legate de pregătirea personalului, implementarea unor proceduri specifice, dotarea personalului Ministerului Administraţiei şi Internelor, dar şi chestiuni legate de infrastructura punctelor de trecere şi sectoarelor poliţiei de frontiere.ă. Aşa cum a amintiti şi domnul secretar de stat, aici responsabilitatea nu aparţine doar Ministerului Administraţiei şi Internelor, ci şi Ministerului Transporturilor, şi infrastructurii şi Autorităţii Naţionale a Vămilor, pentru că ei sunt administratorii unor locaţii care vor fi evaluate în martie 2010. ealizator: Un proces complex, ce urmează să se finalizeze în martie 2011, când România urmează să facă parte din spaţiul Schengen.

"Euroatlantica" la final. Invitaţi speciali în ediţia de astăzi au fost secretarul de stat în Ministerul de Interne, Marian Tutilescu, de asemenea, în studio, doamna Nuşa Coman, director adjunct al Direcţiei Schengen din Ministerul Administraţiei şi Internelor, şi domnul Ionuţ Marin, ofiţer specialist din cadrul aceleiaşi structuri. La revedere.

Transcriere RADOR.