20 de ani de la înfiinţarea SMURD
SMURD este povestea unui succes al activităţii în echipă
Articol de Radu Dobriţoiu, 25 Septembrie 2010, 15:32
20 de ani de la înfiinţarea SMURD
Raed ARAFAT: SMURD este povestea unui succes al activităţii în echipă pentru dezvoltarea unui sistem de la zero, de la o instituţie locală, la un concept naţional. Au fost făcuţi paşi importanţi în dezvoltarea sistemului medical de urgenţă, potrivit subsecretarului de stat în Ministerul Sănătăţii, dar trebuie continuate eforturile pentru dezvoltarea sistemului de ambulanţă, cel de intervenţie aeriană şi pentru pregătirea de personal, organizare şi dezvoltare de resurse umane. În ultimul an, SMURD a intervenit zilnic, la nivel naţional, în aproape 220 de cazuri speciale dintre care peste 150 doar în Bucureşti.
Realizator: Radu Dobriţoiu
Realizator: Bun găsit vă spune Radu Dobriţoiu, la o nouă ediţie a emisiunii "Euroatlantica", dedicată în această seară unui eveniment special, unei instituţii cu o contribuţie semnificativă la securitatea cetăţenilor români, cu un rol deja bine conturat pentru protejarea populaţiei. Aniversăm astăzi 20 de ani de la înfiinţarea SMURD, Serviciul Mobil de Urgenţă Reanimare şi Descarcerare. Pentru această temă importantă l avem ca inviatat special pe subsecretarul de stat Raed Arafat, cel care a reuşit să resusciteze medicina românească de urgenţă. Un interviu special, aşadar, în această emisiune, în două părţi, cu cel care a venit din Siria pentru a salva mii de vieţi de români. În studio, alături de mine se află unul dintre prietenii emisiunii "Euroatlantica". Este vorba de domnul căpitan Alin Maghiar, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, structură care lucrează cu SMURD. Bună seara, domnule căpitan şi La mulţi ani pentru aceşti 20 de ani de existenţă SMURD!
Alin Maghiar: Bună seara şi mulţumim pentru urare.
Realizator: Prin telefon vom intra în legătură în aecastă emisiune şi cu domnul Marian Jean Marinescu, europarlamentar PD-L, recunoscut pentru expertiza sa, pentru viziunea sa la nivel european asupra instituţiilor pentru situaţii de urgentă, pentru că SMURD este, în acest moment, o instituţie aliniată la standardele europene şi euroatlantice, după cum veţi putea constata, dacă veţi asculta această emisiune până la ora 22:00, când începe "Jurnalul de noapte".
Domnule Alin Maghiar, cât de important este SMURD şi ce s-ar fi întâmplat dacă această instituţie nu ar fi fost inventată?
Alin Maghiar: Cred că statistica pe primele opt luni ale anului în curs ne demonstrează eficienţa şi valoarea SMURD. Avem în opt luni peste o sută de mii de intervenţii ale SMURD, ceea ce înseamnă peste o sută de mii de români care au fost asistatţi de urgenţă de către Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare. Evoluţia SMURD ne-a demonstrat că fără el situaţia ar fi fost destul de complicată. Paleta de intervenţii a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă s-a diversificat foarte mult, de la înfiinţarea SMURD. 80%, peste 80% din misiunile noastre sunt acoperite de SMURD. Fără SMURD, care acoperă, în momentul de faţă, 34 de judeţe şi municipiul Bucuresti, o mare parte din cetăţenii, concetăţenii noştri n-ar fi supravieţuit până în momentul de faţă, pentru că standardele de performanţă ale SMURD obligă la profesionalism şi viteză de reacţie.
Realizator: Mi-aduc aminte cât timp am stat în Irak, era o vorbă "speed is life", adică viteza înseamnă viaţă şi era vorba de viteza cu care intervin inclusiv echipele medicalede urgenţă în sprijinul militarilor căzuţi, să spunem, într-o ambuscadă. La fel însă şi în homeland, să spunem, la noi acasă. Dacă SMURD nu ar interveni cu viteză pentru salvarea de vieţi omeneşti, probabil că aceste vieţi ar fi fost curmate de mult timp. Devenit cetăţean român în 1998, ministrul subsecretar de stat din Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat, şi-a dedicat întreaga pasiune pentru medicină în scopul înfiinţării SMURD. După cum îmi declara doctorul Arafat, SMURD este povestea de succes a activităţii de echipă pentru dezvoltartea unui sistem de la zero, de la o instituţie locală la un concept naţional. Vă propun să ascultăm prima parte a interviului special pe care doctorul Raed Arafat l-a acordat emisiunii "Euroatlantica", interviu editat de colegul meu Nicu Tănase. Aşadar, 20 de ani de SMURD cu Raed Arafat.
Realizator: Domnule ministru, 20 de ani de la înfiinţarea Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare Mureş. A fost un drum lung, etape dificile, cum puteţi caracteriza această perioadă? Raed Arafat: Eu pot să spun că s-au făcut paşi enormi în organizarea şi dezvoltarea sistemului de urgenţă din România. La început era vorba de Mureş. Acum nu mai putem vorbi numai de Mureş. Vorbim de un concept organizatoric naţional în care SMURD este doar o parte dintr-un sistem integrat care include şi Serviciul de Ambulanţă, include şi unităţile de primiri urgenţe, include mai multe componente ale sistemului de urgenţă, dar care într-adevăr a adus la cetăţean un serviciu cu o calitate mult mai bună decât obţinea înainte.
Bineînţeles, fiind vorba de sistemul de urgenţă este un serviciu care acţionează sau e un sistem care acţionează când cetăţeanul are nevoia cea mai mare.
Realizator: Documentându-mă am găsit un citat pe care nu pot să nu-l amintesc. Referindu-se la dumneavoastră, cineva scria "cavaler al lumii medicale româneşti, călătorind nu pe un cal alb, ci cu o ambulanţă sau cu un elicopter, Raed Arafat a resuscitat medicina românească de urgenţă". Vă rog, domnule ministru să vă referiţi la începuturile acestei activităţi pentru că marcăm 20 de ani acum.
Raed Arafat: Eu trebuie să spun că în aceşti 20 de ani nu putea să le facă, tot ce s-a făcut, doar doctorul Arafat. Deci, aici au fost mai multe persoane şi mai multe instituţii implicate care au făcut acest lucru posibil. Dacă la început era ideea unei persoane, fără să adere la această idee mai multe persoane şi mai multe instituţii ca într-adevăr să ajungem să facem ce acum vedem că e SMURD, era imposibil să realizăm această evoluţie. Aşa că eu aş zice că ce vedem acum este rezultatul unei activităţi în echipă, unei activităţi foarte intense care a avut loc şi la care au participat foarte mulţi oameni şi chiar în cadrul festivităţilor de la Mureş mulţi din aceşti oameni au fost invitaţi ca să le recunoaştem aportul lor, chiar şi dacă fiecare a făcut doar un pas, chiar şi dacă a pus o cărămidă, totuşi, rolul fiecăruia care s-a implicat, mai mult sau mai puţin, a fost foarte important ca să ajungem unde suntem. Aşa că, SMURD-ul este povestea unui succes al activităţii în echipă şi al dezvoltării unui sistem de la 0, de la un sistem care era local, la un concept naţional prevăzut în lege şi care acum se implementează.
Realizator: Un succes pe care însă, aproape toţi românii vi-l atribuie şi făcând o paralelă şi pastrând, bineînţeles, măsurile se poate spune că atâta timp cât Antim Ivireanu a dus tiparul la Alep, în Siria, dumneavoastră aţi venit în România şi aţi salvat foarte multe vieţi de români şi ne-aţi adus, într-un fel, acest serviciu medical de urgenţă. Sunteţi un bun manager, aşa spun colegii mei jurnalişti, pasionat de muncă şi un vizionar. Ce credeţi că mai trebuie făcut pentru a ajunge la un nivel optim al sevriciului medical de urgenţă?
Raed Arafat: Încă mai este foarte mult de lucrat pe partea de integrare şi pe partea de eficientizare a sistemului de urgenţă, deci, dacă o luăm de la dispecerate, unde am dori foarte mult să vedem o integrare mult mai profundă a sistemului de dispecerizare între serviciile care intervin - respectiv partea medicală, pompieri, partea de ordine publică, cum acum avem la Mureş acest dispecerat împreună cu 112, cu colegii de la STS. Deci, eu aş vedea că pe viitor, peste câţiva ani, să avem un număr de dispecerate integrate care poate că nu o să fie doar la nivel de judeţ, poate că un dispecerat va prelua 2-3 judeţe. Dacă ne uităm ce se întâmplă în lume acum, Finlanda de exemplu, acum câţiva ani avea 21 de dispecerate,a cum au ajuns la cinci sau opt dispecerate pe toată Finlanda. Şi un dispecerat rezolvă toate probelemele de intervenţie, indiferent al cărui serviciu este. După care, este continuarea dezvoltării sistemului de intervenţie de prim-ajutor, sistemului de bază, nu numai în localităţile mai mari, dar, mai ales în zonele rurale, unde de regulă se ajunge la ele mult mai greu şi mult mai târziu. După asta este dezvoltarea părţii aeriene, deci partea de salvare aeriană. Suntem acum cu două elicoptere medicale, cu al treilea elicopter pus la dispoziţie tot de Ministerul de Interne, la Iaşi, dar care nu este la baza unui elicopter medica, dar care funcţionează în serviciul SMURD. Deci, sunt trei elicoptere, calculele noastre arată că va trebui să fie opt baze aeriene ca să deservim România în mod egal şi corect, într-o primă fază. Acest lucru deja Ministerul Sănătăţii lucrează pentru un program de achiziţie pentru restul de elicoptere în următorii patru ani. Bineînţeles, mai este mult de dezvoltat la nivelul serviciilor de ambulanţă, pregătirea personalului. Acum creăm cursuri speciale, deja pregătim medici şi începem să pregătim asistenţii şi ambulanţierii, exact cum pregătim şi paramedicii de la Pompieri. Fiecare la nivelul lui de competenţă, deci este foarte mult de făcut pe linie de resurse umane, pe linie de dotare, pe linie de organizare, încă. Dar, pot să spun şi îndrăznesc să spun că am fost acum , recent, la o întâlnire oficială în Rusia, la Sankt Petersburg,de fapt, erau două înâlniri, una după cealaltă.
Una din aceste întâlniri a fost o întâlnire la nivel NATO şi una era la nivel de asociaţii medicale la Sankt Petersburg. Acolo am prezentat la solicitarea consulului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii ce s-a făcut în România în ultimii 20 de ani ca reorganizare de sistem. Pot să spun că interesul în modul de organizare şi în nodul în care s-a dezvoltat sistemul din România s-a arătat nu numai la ţările din Est, deci am avut ţări vestice care au venit şi ne-au întrebat. Colegii noştri din Bulgaria... Un coleg de acolo a venit şi m-a abordat că ar dori să vină să vadă ce am făcut pentru că ei acuma doresc să înceapă reforma sistemului de urgenţă. Deci, vă daţi seama, România a făcut deja paşi enormi în reforma sistemului de urgenţă care o face model şi avem foarte mulţi care deja înteabă. Am avut vizita din partea unor colegi din Croaţia, am avut vizita din Lituania, deci am avut vizite din mai multe locuri, inclusiv vizita din Franţa la nivel de comandă a Brigăzii de Pompieri din Paris, unde chiar comandantul a venit şi a vrut să vadă ce am făcut şi ce am introdus în sistemul de urgenţă din România. Aşa că eu cred că ce s-a făcut până acuma e un pas enorm şi nu trebuie să ne oprim şi să spunem 'gata'. Deci, mai avem mult de făcut mai ales pe partea de pregătire de personal, pe dezvoltarea de resurse umane, dar şi pe dotare şi pe organizare.
Realizator: Domnule doctor Raed Arafat, inevitabil vom ajunge şi ajungem la o întrebare legată de finanţe, de buget. Pe de o parte, bineînţeles, sunt banii care vin de la bugetul de stat, însă deja se ştie - şi aveţi ocazia să faceţi din nou un apel la acea campanie '2% pentru SMURD'...
Raed Arafat: Haideţi s-o luăm aşa, şi trebuie s-o clarificăm pentru că chiar în ultima perioadă au încercat unii să dezinformeze în acest sens. Deci, SMURD este finanţat din bugetul de stat prin Ministerul Sănătăţii şi Ministerul de Interne. N-are contract cu Casa de Asigurări. Chiar ne-a făcut să râdem când am văzut o propunere a unui domn medic deputat din Iaşi care vrea să facă SMURD să funcţioneze pe venituri proprii. Este o propunere legislativă la care toate ministerele şi cred că şi guvernul va da aviz negativ pe acest lucru pentru că asta înseamnă să distrugi SMURD total ca şi concepţie. Deci, SMURD este finanţat din două resurse dar pentru activităţi care nu sunt paralele. Adică, personalul SMURD de regulă sunt pompieri care lucrează la Pompieri şi care nu sunt angajaţi în mod deosebit pentru SMURD. Ei au fost pregătiţi şi lucrează suplimentar ca paramedici pe maşinile SMURD. Medicii care ies şi asistenţii sunt de la Unităţile de Primiri Urgenţe. Iarăşi, ei nu sunt angajaţi pentru SMURD, ei lucrează la Unitatea de Primiri Urgenţe, dar fac gărzi la SMURD. Asta face modul de finanţare. Ministerul Sănătăţii finanţează gărzile de la medici, de la asistenţi, plăteşte materialele sanitare, medicamentele, consumabilele, tot. Ministerul de Interne asigură, prin Pompieri, alte costuri cum ar fi combustibil, întreţinere, maşini, personalul paramedical, tot ce este logistic şi operaţional. Şi, cu asta, cele două ministere au reuşit să creeze un sistem integrat între ele pe care fiecare să-l finanţeze parţial. Elicopterele, de exemplu, doi piloţi ai Ministerului de Interne, partea tehnică a Ministerului de Interne,jpartea medicală este a Ministerului Sănătăţii. În final, cine-i beneficiarul? pentru că auzim foarte mulţi oameni: 'Da, dar Ministerul Sănătăţii nu plăteşte la Ministerul de Interne'. Normal. Sunt două ministere într-un guvern, într-un stat, au amândouă un rol şi ăsta este deservirea populaţiei. Deci, în final, cele două ministere şi chiar exemplar colaborează acuma şi ajung să deservească cetăţeanul exact la momentul în care are nevoie.
Realizator: Cum putem contribui şi noi, pentru că există o ...?
Raed Arafat: Este cu 2%... Noi, cu mai mulţi colegi când am discutat acum vreo trei-patru ani am înfiinţat Fundaţia pentru SMURD. Au fost iarăşi multe discuţii pe această temă şi unii au încercat să dezinformeze zicând că Fundaţia de fapt ia bani de la stat ca să..., care este total absurd. Fundaţia n-are nici o relaţie, chiar a donat statului din ce a cumpărat pentru că noi primim 2% de la populaţie şi alte donaţii, nu numai 2%... Pot să dau exemple, chiar combustibilul pentru elicopterele SMURD tot anul ăsta a fost donaţie. Deci, tot combustibilul anului; prin Fundaţia SMURD au fost donate 30 de tone pe lună. Unele maşini pe care le avem care sunt prototipuri au fost dezvoltate cu sprijin, cu bani primiţi ca donaţie. Ne-au finanţat echipamente de protecţie a personalului, ne-au finanţat mai multe lucruri, mai multe activităţi. Toate aceste aspecte... Ne finanţează... Chiar directorul executiv al fundaţiei, salariul lui este plătit printr-o finanţare care este sponsorizată, deci vă daţi seama... toate aceste participări, plus ce a venit populaţia cu el din 2%, ce am făcut cu ele este să: fie să cumpărăm echipamente, fie să le folosim în pregătirea personalului. De exemplu, acuma avem un proiect în care vrem să trimitem 24 de piloţi care lucrează cu noi, de la Ministerul de Interne, la simulator în Germania, la Poliţia de frontieră din Germania. De ce? Pentru că este o chestie de siguranţă a noastră, când merg la simulator, e un simulator de elicopter, acolo pot să facă toate situaţiile de, să zicem, de urgenţă cu care pot să se confrunte, toate situaţiile de extremă, exact...
Realizator: Pot simula, oricât de dificil ar fi...
Raed Arafat: Şi pot să cadă de câteva ori cu elicopterul respectiv, că e simulator, m-aţi înţeles, dar pentru cei care zburăm cu ei cu pacientul, este o chestie de siguranţă şi atunci, da, din 2% sprijinim parţial, este un proiect care este în comun cu Ministerul de Interne - ei sprijină o parte, noi sprijinim o parte pentru acest lucru. Pe lângă asta, trimitem - de exemplu, chiar acum în octombrie - trimitem 100 de medici şi de asistenţi care, şi de la SMURD, dar luăm, mi se pare, de la Unităţile de Primiri Urgenţe sunt câţiva care au luat... chiar au fost selectaţi de la ambulanţă şi care pleacă la Congresul european de medicină de urgenţă; noi în fiecare an sponsorizăm un număr de medici şi de asistenţi la un Congres, care este Congresul Societăţii Europene de Medicină de Urgenţă. De ce o facem? Ca să nu îi punem să fie sclavii sponsorizărilor de către firmele de medicamente. Deci, este o politică în sistemul de urgenţă. Domnilor, noi îi sfătuim să nu accepte sponsorizările de la firmele de medicamente şi de la fabricanţii de echipamente, pentru că odată ce i-a sponsorizat îi va solicita să facă ceva.
Realizator: Eşti dator...
Raed Arafat: Exact. Noi spunem nu, vă finanţăm noi, avem înţelegere cu Societatea Europeană, avem tarife mult mai reduse pentru taxa de participare, pentru tot, şi anul ăsta 100 de oameni vor pleca la treaba asta. Deci toate aceste aspecte, centrele de pregătire de la pompieri, dotate complet prin 2%, anul ăsta am deschis un centru renovat la Timişoara, l-am redeschis, l-am închis acum 8 luni pentru că condiţiile nu erau bune şi nu a fost acreditat, acum a fost redeschis cu finanţare din 2% după ce a fost renovat total. Facem un centru la Sibiu, nou acuma, la Cluj, iarăşi este în curs de analiză un proiect pentru a construi un centru nou, tot din 2%, deci ce vreau să zic este că aceste fonduri vin şi adaugă la ce dă statul aspecte pe care e foarte greu, la momentul actual, să le obţii ca finanţare de stat. Deci asta este, să zicem, cireaşa care vine pe tort din partea populaţiei şi care ne permite, într-adevăr, să întindem un pic în plus partea de calitate şi să o îmbunătăţim din fonduri pe care altfel putem să le cheltuim.
Realizator: Ediţie dedicată împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea SMURD, invitaţi subsecretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat, purtătorul de cuvânt al IGSU, maiorul Alin Maghiar şi urmează să intrăm în legăţură cu europarlamentarul PD-L, Marian Jean Marinescu. Vă reamintesc că ne puteţi asculta online şi pe internet, la adresa România Actualităţi.ro. Domnule maior Alin Maghiar, ce ne puteţi spune despre pompierii care fac parte din această structură, cum sunt selectaţi pompierii şi medicii pentru SMURD.
Alin Maghiar: În primul rând, toţi cei care sunt paramedici sunt voluntari. Ei sunt angajaţi ca servanţi sau conducători auto în cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi în baza voluntariatului participă la cursuri de paramedici, principala lor calitate - în afară de păstrarea sângelui rece - este rezistenţa psihică, pentru că activităţile la care participă ei, accidentele şi cazurile medicale pe care le văd în fiecare zi pot să ducă la o epuizare psihică înainte de termen. În ceea ce priveşte medicii şi asistenţii medicali, ei sunt plătiţi de către Ministerul Sănătăţii - cum spunea şi domnul secretar de stat Arafat - ei sunt din serviciile... unităţile de primiri urgenţe din cadrul spitalelor de urgenţă şi acolo...
Realizator: Tot voluntari.
Alin Maghiar: Tot voluntari, ei fac gărzi în UPU şi, periodic, fac gărzi şi în SMURD.
Realizator: Colegii din regia de emisie, Irina Iosif şi Dana Burcea, îmi confirmă că au stabilit legătura cu domnul Marian-Jean Marinescu, eurodeputat PD-L. Bună seara, domnule europarlamentar!
Marian-Jean Marinescu: Bună seara!
Realizator: Şi vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia la emsiunea noastră! Domnule Marian-Jean Marinescu, aveţi o viziune complexă, de la nivelul Parlamentului European, asupra rolului pe care îl au instituţiile pentru intervenţii de urgenţă. Aţi făcut parte din comisie, aţi fost implicat în rezolvarea unor probleme provocate de dezastre naturale în Grecia, în Italia, în calitatea dumneavoastră de europarlamentar. Ce ne puteţi spune despre SMURD în comparaţie cu instituţiile similar europene?
Marian-Jean Marinescu: În primul rând, aş vrea să-mi exprim respectul faţă de doctorul Arafat. Îl cunosc de multă vreme, ştiu cum a muncit ca să înfiinţeze acest sistem, pentru că el a început în România acest sistem. Am tot respectul pentru el. Împreună cu el am adus SMURD-ul în Craiova acum 13 ani.
Realizator: Unde aţi fost prefect.
Marian-Jean Marinescu: Da. L-am contactat, am auzit de dânsul, l-am contactat şi am reuşit să-l aduc aici, tot cu donaţii... Şi atunci făcea tot acelaşi lucru, numai că erau din afară. Sistemul SMURD este un sistem, după părerea mea, extraordinar de eficace şi de util pentru cetăţean. Este un sistem care salvează vieţi. Cum spunea domnul maior înainte, activitatea în acest sistem este destul de grea, de complicată pentru cei care lucrează acolo, dar cred că au şi satisfacţii foarte mari. Există astfel de sisteme peste tot în Europa. Bineînţeles că acolo mai există şi nişte sisteme private, cum înţeleg că a început şi la noi să se dezvolte. Au început să se dezvolte şi la noi, dar sistemul, în principiu, este la fel. Ce am văzut eu pe şosele, cred că echipamentele pe care le au acum sunt similare cu cele din afară.
Realizator: Cât de importante sunt afară, în Europa, serviciile medicale de urgenţă? arian-Jean Marinescu: Foarte importante. Şi acolo, toată lumea se raportează la cetăţean. Atâta timp cât pot să salvez o viaţă, nu se uită nimeni la investiţii, şi dezvoltă sisteme care pot să intervină în orice fel de situaţie, nu numai pe şosele, ci şi accidente în zone izolate, în munţi sau în alte zone, în insule... Acest sistem, nu numai SMURD să spunem, medical, sunt convins că se va dezvolta la nivelul Europei. Spuneaţi de dezastrele din Grecia, din Spania. Din ce în ce mai mult - şi eu am avut intervenţii în Parlamentul European pe această temă - se cere ca o propunere pe care a făcut-o Michel Barnier, actualul comisar, acum câtăva vreme, să fie pusă în aplicare, să se dezvolte sisteme de intervenţie, forţe de intervenţie rapidă la nivelul Europei, care să fie specializate într-un fel de dezastru - în cutremur, în inundaţii, în incendiu - şi care să intervină rapid pentru a fi alături de, bineînţeles, forţele naţionale din acest domeniu.
Realizator: Aţi participat la diferite incidente. Îmi aduc aminte că aţi fost şi la cutremurul din Italia. Cum puteţi compara vitezia de reacţie şi profesionalismul celor de la SMURD România cu colegii lor din Italia, să spunem?
Marian-Jean Marinescu: Eu cred că SMURD-ul din România, în acest moment, are echipamente şi mai ales sunt convins că are oameni la acelaşi nivel. Eu i-am văzut, i-am şi întâlnit. Pe primii din Craiova care au fost la cursuri la Târgu-Mureş i-am şi cunoscut foarte bine. Eu cred că, din acest punct de vedere, deocamdată stăm bine. Sunt convins că mai trebuie îmbunătăţite aceste sisteme. Am fost în Italia, e adevărat, aşa s-a întâmplat să fiu acolo, la câteva zile după cutremurul de la L'Aquila. Acolo erau forţe de intervenţie de toate felurile şi echipate extraordinar de bine.
Realizator: Vă reamintesc că ne puteţi asculta şi online, pe internet, la adresa www.romania-actualitati.ro. Am fost în legătură cu europarlamentarul Marian Jean Marinescu şi urmează a doua parte a interviului special acordat emisiunii de doctorul Raed Arafat. Alături de mine în studio, purtătorul de cuvânt al ISGU Alin Maghiar, maior de câteva zile, felicitări!
Alin Maghiar: Mulţumesc.
Realizator: Domnule maior, cum puteţi cataloga SMURD-ul în interiorul Inspectoratului General de Urgenţă?
Alin Maghiar: SMURD, dacă e să vorbim din punct de vedere al unui jurnalist, este un potenţial de imagine extraordinar, dacă e să vorbim din punctul de vedere al cetăţeanului român, este un serviciu care le asigură servicii medicale de calitate, chiar dacă în momentul de faţă nu avem acoperit tot teritoriul naţional. Exact cum spunea şi domnul Arafat, cum spunea şi domnul eurodeputat, încă mai sunt probleme la dotare şi la dezvoltarea sistemului. Există un program operaţional sectorial prin care vor fi achiziţionate ambulanţe pentru a dota toate judeţele care au rămas neacoperite şi pentru reîmprospătarea parcului auto în judeţele în care este SMURD în momentul de faţă. Ambulanţele, este adevărat, sunt achiziţionate de Ministerul Sănătăţii şi sunt date în custodia Ministerului Administraţiei şi Internelor şi acolo colegii mei îşi desfăşoară activitatea cu brio. Avem multe, multe scrisori şi mail-uri primite de la cetăţeni care au avut nevoie de servicii medicale şi toţi îi felicită pe colegii mei pentru modul profesionist în care îşi desfăşoară activitatea şi pentru viteza de reacţie pe care au avut-o.
Realizator: Nu ştim niciodată când avem nevoie de acest serviciu, noi, familiile, apropiaţii, prietenii, de aceea ideea de a dona 2% din impozitul fiecăruia pentru SMURD este o idee la care vă garantez că eu voi aplica chiar de anul viitor. Încă o întrebare: se poate ca SMURD în viitor, pentru că s-a dezvoltat foarte bine, foarte repede, eficient şi este apreciat chiar şi de vecinii bulgari, de vecinii din Balcani, din Republica Moldova, credeţi că se va putea impune în viitor şi în plan regional?
Alin Maghiar: Bineînţeles, este un exemplu de urmat, pentru că sisteme de medicină de urgenţă care în străinătate au avut nevoie de decenii pentru a se dezvolta, iată, la noi, în 20 de ani, au acoperit aproape la nivel naţional necesarul şi în acelaşi timp se lucrează pe echipamente moderne. Deci, în afară de dezvoltarea naţională, a avut loc şi o dezvoltare a echipamentelor, o modernizare a echipamentelor, ceea ce este un efort extraordinar atât din partea Ministerului Sănătăţii, cât şi din partea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Realizator: De precizat că în continuare doctorul Raed Arafat, deşi este ministru subsecretar de stat, execută gărzi voluntare, împreună cu SMURD. La aproximativ două săptămâni dânsul ori intrevine pe elicopter ori intervine pe ambulanţe. Vă propun să ascultăm a doua parte a interviului cu subsecretarul de stat Raed Arafat cu o statistică nevăzută a vieţior salvate de SMURD.
Realizator: Pentru că suntem la ceas de bilanţ, câte vieţi a salvat SMURD până la această oră?
Raed Arafat: E foarte greu să spunem câte vieţi a salvat. Sute de mii cu siguranţă au fost intervenţiile, atâta am. Mai ales în ultimii trei ani au crescut foarte mult, acum SMURD face cam 500-550 de intervenţii pe 24 de ore pe ţară. Şi vorbim de intervenţii de urgenţă, deci aici nu există transporturi, consultaţii, una, alta, ci vorbim de că o structură care nu este răspândită total pe ţară. Dacă iau Bucureştiul, numai Bucureşti face între 150 şi 220 de intervenţii pe zi. Deci, numai Bucureştiul, fiind un conglomerat şi fiind o concentraţie chiar mare de maşini ale SMURD - sunt 22 de echipaje, 24 de echipaje funcţionale pe Bucureşti-Ilfov, deci vă daţi seama numai la Bucureşti că pe zi sunt 150-200 de intervenţii, cred că asta zice ceva. Dacă pe zi, din 500-550 de intervenţii salvăm şi o persoană, sau două, sau trei, sau cinci sau zece, deja merită tot ce se face. Normal, aici vine în completare şi Serviciul de ambulanţă, cu tot ce face, vin în completare spitalele care primesc bolnavii şi care continuă tratamentul lor, deci este o muncă de echipă foarte complexă, cum am zis şi noi.
Realizator: Recent s-a inaugurat şi un serviciu militar medical de urgenţă, care va avea la dispoziţie pentru început două elicoptere şi un avion şi până în 2011 urmează să parcurgă, să ardă mai multe etape de punere în funcţiune. Cum credeţi că veţi interacţiona cu acest serviciu al Ministerului Apărării? Cât de necesar este şi privind în perspectivă, cum ne putem integra în spaţiul euroatlantic din punctul de vedere al serviciului?
Raed Arafat: Din start trebuie să spun că am avut o colaborare excelentă cu Ministerul Apărării şi mai ales cu forţele aeriene ale Ministerului Apărării, dar nu numai. Noul serviciu înfiinţat, prin ordin al ministrului apărării, are clar toate aspectele de cooperare cu SMURD pe partea civilă. Deci, ordinul a fost lucrat în colaborare chiar cu noi şi ne-am consultat cu dânşii, a fost o activitate de concepţie comună. Dânşii au dorit, domnul ministru Oprea a dorit foarte mult acest lucru, mai ales după incidentele care au avut loc şi au simţit că trebuie să aibă şi un sistm dezvoltat în interiorul Ministerului Apărării, dar care să nu fie limitat neapărat numai la Ministerul Apărării, care să intervină inclusiv pe partea civilă când va fi nevoie. Eu cred că colaborarea o să fie excelentă. Oricum, cum am zis şi până acum această colaborare a existat, acum cred că va fi întărită şi va fi întărită mult mai bine decât înainte, având în vedere că dânşii deja, prin ordin de ministru, au o structură care este deja identificată ca serviciu medical militar de urgenţă. Aşa că eu cred că aici o să fie o cooperare excelentă, fără nici o limitare chiar din punctul de vedere al deservirii populaţiei, indiferent de situaţie, fie că ei sunt militari, fie că ei sunt civili. Din punctul nostru de vedere, al SMURD, SMURD intervine indiferent când este chemat, chiar dacă este implicată o instituţie militară sau o persoană cu statut militar sau o persoană civilă. Dânşii au alcătuit acest sistem ca să-i deservească inclusiv în teatrul de operaţiuni, inclusiv în diferite situaţii specifice dânşilor, dar asta nu înseamnă că acest sistem, când este nevoie, nu va interveni şi pe partea civilă şi acest lucru oicum l-au făcut dânşii oricând i-am solicitat, aşa că este un pas foarte bun, eu consider, şi foarte binevenit, care ne sporeşte capacitatea în plus, în caz de necesitate de intervenţie specială, fie că folosim elicoptere suplimentare, avionul, care este un lucru extrem de important, şi l-am folosit de mai multe ori, sau chiar, în viitor, cu personalul dânşilor, care să colaboreze cu personalul nostru în anumite situaţii specifice unde avem nevoie de dânşii sau dânşii au nevoie de noi.
Realizator: Pe de altă parte, Ministerul Apărării, prin experienţa pe care o au militarii şi medicii militari care au făcut misiuni în teatre de operaţii ot aduce ceva mai complex şi de asemenea se poate face un transfer de experienţă de la aceşti medici militari, care au participat şi la accidente şi la incidente...
Raed Arafat: Cu siguranţă.
Realizator: ... pentru că nu ştim ce ne pregăteşte viitorul şi să fie un transfer de experienţă. Aveţi în plan exerciţii, aplicaţii, nu militare, aplicaţii comune împreună cu...
Raed Arafat: Cu siguranţă şi pot să spun că avem chiar în plan nişte proiecte din fondurile structurale. De exemplu, este un proiect care va fi semnat, pe care l-a câştigat Fundaţia pentru SMURD, dar este un proiect care are ca partner mai multe instituţii din Franţa, inclusiv instituţii cu caracter militar, cum sunt pompierii din Paris, şi este un proiect pentru dezvoltarea unui program de pregătire în medicină de dezastre şi inclusiv al unui simulatorvirtual în medicină de dezastre pentru instruirea personalului, şi acest lucru cu siguranţă se va face în cooperare cu instituţiile noastre din ţară, inclusiv instituţiile Ministerului Apărării şi bineînţeles instituţiile Ministerului de Interne şi ale Ministerului Sănătăţii. Acesta este un program a cărui dezvoltare va dura cam trei ani, trei ani şi jumătate şi ca rezultat, o să fie, sper, un pas major înainte în dezvoltarea pregătirii personalului pentru a reacţiona în caz de calamităţi şi dezastre.
Realizator: La Ministerul Apărării există deja un spital militar de campanie, al doilea se pregăteşte pentru dotare...
Raed Arafat: Exact.
Realizator: În ce procent credeţi că, împreună cu Ministerul Apărării şi cu celelalte instituţii, cum ar fi ISU, Ministerul de Interne, am putea face faţă unor calamităţi sau unor dezastre de anvergură?
Raed Arafat: Eu aş zice că pe zi ce trece capacitatea noastră se îmbunătăţeşte. Dacă luăm ultimii trei ani, ce dotare a avut sistemul de urgenţă pe calamităţi, cred că cel puţin, şi îmi pare rău să folosesc acum ca exemplu un exemplu chiar trist, care este incendiul de la Maternitatea Giuleşti, cine a observat bine la televizor, aţi văzut nişte maşini mari cu mai multe tărgi sau cu capacitate mare de transport - asta e o parte din dotarea pe care a făcut-o Ministerul Sănătăţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, deci SMURD, ca să deservească partea de accidente colective şi calamităţi.
Cine a observat bine la televizor şi a văzut, aţi văzut nişte maşini mari cu mai multe tărgi sau cu capacitate mare de transport. Aceasta este o parte din dotarea care a făcut-o Ministerul Sănătăţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, deci SMURD, ca să deservească partea de accidente colective şi calamităţi, deci deja sistemul reacţionează acum mult mai bine ca acum trei ani, patru ani, însă mai avem mult de făcut ca să ajungem la nivelul de reacţie dorit, încât să spunem că într-adevăr avem capacitatea întreagă.
Realizator: De interoperabilitate.
Raed Arafat: Sigur, şi aici sistemul SMURD nu-şi propune, nici nu are la momentul actual spitale de campanie. Nu este treaba noastră să avem spital de campanie la momentul actual. Aceasta este chiar foarte bine şi este apanajul Ministerului Apărării. Noi ce avem sunt aceste unităţi de primiri urgenţe mobile, care sunt pe camioane şi care în câteva minute putem să le instalăm. Ele pot interacţiona foarte bine cu un spital de campanie care se instalează mai lent, dar are un rol mult mai mare. Acolo se operează, acolo se internează, acolo este total altfel decât conceptul corturilor cu unitatea de primiri urgenţe mobile, în care acolo doar consulţi, să zicem, stabilizezi bolnavul şi îl transferi mai departe la un spital care să poată să intervină chirurgical la el, deci deja cele două sisteme pot deveni sau pot să zic că sunt deja complementare. Ce are Ministerul Apărării cu ce are Ministerul de Interne şi Ministerul Sănătăţii deja este complementar şi permite o intervenţie etapizată atunci când va fi nevoie.
Realizator: Dar, revin la întrebare, pe când un exerciţiu de amploare comun?
Raed Arafat: Au fost exerciţii, să ştiţi, deci noi, cel puţin, am avut exerciţii de amploare. La Bucureşti a fost un exerciţiu pe cutremur acum o scurtă perioadă. Au fost la Câmpulung ceva exerciţii civile militare, deci comune şi eu sunt convins că în mai puţin de un an va mai fi încă un exerciţiu de amploare care va fi planificat, mai ales acum, că este şi serviciul medical al Ministerului Apărării. Cu siguranţă vor fi exerciţii comune, ca să îmbunătăţim procedurile comune între noi.
Realizator: Domnule ministru Raed Arafat, în încheierea acestui interviu, pe care vă mulţumim că ni l-aţi acordat, la aceşti 20 de ani de la înfiinţarea Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare, vreau să vă întreb ce vă doriţi pentru următorii 20 de ani pentru serviciul pe care dumnmeavoastră l-aţi...
Raed Arafat: Eu doresc pentru toţi în primul rând să nu aibă nevoie de acest serviciu şi să aibă nevoie cât mai puţin. Însă, ce aş dori să văd este să păstrăm continuitatea - am dovedit că se poate - şi să putem într-adevăr să dezvoltăm serviciul la nivel national, în completare, bineînţeles, cu serviciul de ambulanţă şi cu restul, ce am zis înainte, deci eu ce vreau să văd este un sistem integrat adevărat, care fiecare componentă ştie foarte bine ce are de făcut şi care funcţionează cât mai aproape de perfect posibil, când este într-adevăr o situaţie care necesită o intervenţie de amploare şi chiar începând de la accidentele rutiere şi terminând cu calamităţile şi accidentele colective. Deci eu ce doresc să văd în următorii 20 de ani este ca acest serviciu să evolueze spre mai bine şi bineînţeles, să ajungă să fie acolo unde este nevoie de el, oriunde la nivel naţional, lucru care este pe cale de a se realiza.
Realizator: Să nu-i uităm pe oamenii de la SMURD, pe paramedici, pe asistente, pe pomperi. Ce le uraţi?
Raed Arafat: În primul rând trebuie să mulţumesc pentru tot ce au făcut, că fără ei nu puteam să ajungem unde suntem, dar le urez mai departe succes, multă sănătate şi urez să aibă cât mai multă satisfacţie în ce fac, pentru că munca pe care o desfăşoară dă satisfacţie într-adevăr şi poţi să vezi rezultatul tău imediat când ai acţionat. Asta este speranţa mea pentru toţi. Să nu aibă nevoie de intervenţii de urgenţă, să intervină ei să salveze pe alţii şi să sprijine cât mai mulţi oameni care au nevoie de ei şi să fie mulţumiţi de activitatea lor.
Realizator: Domnule maior Alin Maghiar, ca un paradox, SMURD s-a dezvoltat exponenţial, după un moment de impas, de cumpănă, când era ameninţat cu desfiinţarea. Vă rog să prezentati un istoric al evoluţiei SMURD. lin Maghiar: Dacă ar fi să luăm chiar cu începutul, în septembrie '90, când şi-au început activitatea, serviciul se numea Serviciul Mobil de Urgenţă şi Reanimare. Aveau o autospecială, o maşină echipată pentru intervenţie rapidă. Nu aveau posibilitatea de transport a pacientului la unitatea spitalicească. Ei acordau primele măsuri medicale pe loc şi apoi pacientul era transportat la spital de către o autosanitară a Serviciului de Ambulanţă.
Alin Maghiar:.... la spital, de către o autosanitară a Serviciului de Ambulanţă. De abia în 1991, SMURD-ul a primit o ambulanţă de reanimare, donaţie din Germania.
Realizator: SMURD Târgu Mureş.
Alin Maghiar: SMURD Târgu-Mureş, pentru că acolo şi-au început activitatea. Următoarele două servicii SMURD care au apărut în '93 au fost la Oradea şi la Sibiu, dacă nu mă înşel, unde activitatea s-a desfăşurat tot cu donaţii. Toate echipamentele erau donaţii de la pompieri din alte state... ealizator: Din alte state, din Elveţia, din Franţa, din... lin Maghiar: Din Anglia, din Germania, fiecare grup de pompieri, pentru că aşa erau la momentul respectiv, aveau relaţii de reciprocitate cu...
Realizator: Oraşul avea o relaţie de înfrăţire, probabil, de colaborare?
Alin Maghiar: Pe pompieri, pe grupurile de pompieri aveau o relaţie de colaborare cu anumite unităţi din străinătate şi, bineînţeles, echipamentele pe care ni le donau nouă nu erau cele mai noi şi nici autospecialele, dar, în schimb, eforturile făcute pentru achiziţionarea şi dezvoltarea sistemului SMURD au fost considerabile. Gândiţi-vă că în momentul de faţă avem 180 de ambulanţe tip B, asta înseamnă ambulanţe de prim-ajutor, care sunt încadrate exclusiv cu paramedici şi 38 de ambulanţe tip C, acestea sunt ambulanţe de terapie intensivă, care au şi medic.
Realizator: Literele arată nivelul de dotare, probabil, cum e în armată Rol 1, Rol 2...
Alin Maghiar: Cele de tip A, de exemplu, sunt doar pentru transport pacienţi, transport dializaţi sau transport pacienţi. Cu eforturi mari s-a reuşit şi achiziţia a şapte ambulanţe de terapie intensivă pentru nou născuţi, tip C, una dintre acestea este în Bucureşti; este un lucru foarte bun, pentru că la momentul respectiv, Ambulanţa Bucureşti avea doar două ambulanţe de terapie intensivă pentru nou-născuţi.
Realizator: O să ne referim la asta cu următoare întrebare.
Alin Maghiar: Aşa, şi ce s-a mai achiziţionat, ceea ce vorbea domnul ministru mai devreme, acele autospeciale de intervenţie la accidente colective şi calamităţi, cele care fac triajul victimelor, sunt cinci, din care două, în momentul de faţă, sunt în Bucureşti, una la Dolj, una la Iaşi şi una la Mureş şi 16 autospeciale de transport personaj şi victime multiple sunt autospeciale care pot transporta simultan patru victime, bineînţeles, condiţia este ca starea lor să nu fie foarte gravă, pentru că echipamentul este limitat, pentru a se putea asigura transportul lor spre unităţile spitaliceşti.
Realizator: Este, cum spuneam, un paradox, pentru că, aşa cum aminteaţi şi dumneavoastră, domnule Maior, SMURD-ul s-a dezvoltat şi se dezvoltă în continuare în primul rând pe donaţii şi pe voluntariat. Cum a reuşit acest om, doctorul Raed Arafat, să construiască totul pe donaţii şi pe voluntariat şi să ajungă, iată, la un serviciu nu numai util, dar şi foarte funcţional şi foarte eficient, care a salvat mii de vieţi în ultimii ani?
Alin Maghiar: În primul rând, prin muncă, şi putere de convingere. În al doilea rând, au fost colegii de la Târgu-Mureş, de la Bihor, de la Sibiu şi din celelalte judeţe care au înţeles importanţa acestui serviciu şi au înfiinţat serviciile SMURD, mai târziu SIAMUD, apoi din nou SMURD - Servicii Medicale de Urgenţă - şi oamenii, populaţia României care a înţeles eficienţa acestui serviciu şi care şi-au dat seama că în comparaţie cu alte servicii de urgenţă...
Realizator: Unde se duc banii noştri... Nu neapărat de urgenţă, alte servicii, în general.
Alin Maghiar: Vroiam să spun altceva, prin SMURD se asigură doar anumite urgenţe, nu toate urgenţele, nu se face transport pacienţi de la un spital la altul, asta cade în sarcina altor furnizori de servicii medicale, se fac doar intervenţii propriu-zise şi sunt accidente rutiere în primul rând, unde sunt cele mai multe, intervenţii care... durata de răspuns, deci momentul în care se primeşte apelul....
Realizator: Sunt echipe de reacţie rapidă, capabile să stabilizeze situaţia unui accidentat, a unei victime, să îl ţină în acel moment şi să îi asigure această stabilizare până ajunge...
Alin Maghiar: Să îi conserve capitalul de viaţă până ajunge la Unitatea de Primiri Urgenţe şi este predat medicilor de acolo, unde intră pe fluxul normal de asistenţă medicală. Aş vrea totuşi să mai spun un lucru, în afară de partea de SMURD, care este în colaborare cu IGS-ul, unde avem noi partea de paramedici şi de conducători auto, există şi servicii voluntare în România, pentru situaţii de urgenţă, care au înţeles că un echipaj SMURD, o ambulanţă de tip B dislocată la ei în localitate poate să facă mult bine. Sunt câteva comune sau oraşe care plătesc paramedicii şi şoferii care întreţin autospecialele, pentru că autospecialele sunt tot de la Ministerul Sănătăţii şi asigură servicii medicale în zonele lor.
Realizator: Ca o glumă, chiar discutam înainte şi nu putem să nu aducem din nou, să nu amintim de doctorul Raed Arafat, în Târgu-Mureş, când apare o ambulanţă, se spune "Trece Arafatul", deci omul acesta a devenit o legendă şi să ne referim foarte pe scurt din nou la acest om, care a fost prezent chiar şi la incidentul de la Maternitatea Giuleşti şi ce a reprezentat acel incident pentru SMURD.
Alin Maghiar: Pentru SMURD a fost... pentru SMURD Bucureşti a fost o noapte foarte grea, a fost un examen de foc, pentru că în seara de 16 august, atunci, a fost alarmat întreg SMURD-ul Bucureşti şi s-a participat cu toate ambulanţele şi toate echipamentele avute la dispoziţie. Dacă aţi urmărit şi dumneavoastră, aţi văzut, au fost cinci autospeciale de transport victime multiple, folosite acolo, au fost folosite toate ambulanţele, medicii, paramedicii, toţi cei din Unitatea de Primiri Urgenţe de la Spitalul Floreasca şi celelalte spitale de urgenţă care asigură partea de asistenţi şi de medici au fost acolo, au fost şi de la Serviciul de Ambulanţă Bucureşti, au fost şi alţii care şi-au oferit ajutorul, dar colegii noştri de la SMURD au reuşit să facă faţă solicitărilor şi sub coordonarea domnului secretar de stat, şi-au încheiat misiunea cu succes.
Realizator: "Euroatlantica" la final, invitat special în această ediţie dedicată înfiinţării SMURD a fost ministrul subsecretar de stat Raed Arafat, europarlamentarul Marian Jean Marinescu şi alături de mine în studio, maiorul Alin Maghiar, purtătorul de cuvânt al IGSU. Alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, realizatorul emisiunii "Euro-atlantica", Radu Dobriţoiu, vă mulţumeşte pentru atenţie. La revedere!
Transcriere RADOR